Această fază va avea loc când vom învăţa să manipulăm mai eficient AND-ul şi când vom avea computere capabile să înlocuiască creierul uman. Până în anii 2030, cei mai mulţi oameni vor fi capabili să atingă nemurirea mintală, a prezis Kurzweil. Totuşi, nu toţi adepţii mişcării sunt atât de optimişti.

Şcoala inovaţiei

Peter H. Diamandis, de 49 de ani, este un susţinător fervent al singularităţii şi un expert în tehnologie, cunoscut pentru rolul său în turismul spaţial.
Într-o conferinţă recentă la Universitatea Singularity, a ţinut un discurs cu care a şocat studenţii. „Scopul meu este să trăiesc 700 de ani şi vorbesc serios", a spus el.

„Nu cred că se pune problema dacă se va întâmpla, ci cum se va întâmpla. Noi avem o şansă decentă, dar pentru copiii care se vor naşte, va fi doar o chestiune de alegere", a spus Diamandis.

Kurzweil şi Diamandis inspiră studenţii să dezvolte proiecte care „să schimbe vieţile a miliar­de de oameni". Diamandis speră că universitatea va crea o reţea de absolvenţi îndrăzneţi şi inteligenţi, care să îşi pună ideile în acţiune. Fondatorii au dezvoltat o selecţie riguroasă a candidaţilor. Mai mult de 1.600 de oameni au aplicat pentru 40 de locuri în primul an al proiectului.

Devin Fidler, un fost student, are o companie care lucrează la invenţia unui aparat portabil ce va permite constructorilor să ridice o casă, strat cu strat. Astfel de tehnologii ar elimina costurile de producţie.

Robin Tedder, un scoţian bogat care deţine o podgorie, spune că a aflat de Universitatea Singularity de pe internet.

„Nu m-am gândit nici un moment că ar putea fi o păcăleală. M-am uitat la oamenii implicaţi şi mi-am dat seama că e o afacere bună. Acum, privind în urmă, constat că raportul calitate-preţ a fost excelent", a spus Tedder.

Participanţii vin din toată lumea: John Mauldin, autor de bestseller-uri, Stephen Long, director de cercetare la Departamentul de Apărare, Fernando A. de la Viesca, CEO la firma argentiniană de investiţii TPGG Financial, Eitan Eliram, director new-media al biroului premierului israelian, Guy Fraker, director în inovaţie la State Farm Insurance şi alte nume mari.

„Ce vrem de fapt este să ameliorăm consecinţele nedorite", a spus Fraker. El speră că în viitor oamenii vor avea la dispoziţie modalităţi de evitare a catastrofelor. De exemplu, este încrezător în faptul că în curând se vor putea devia uraganele.

Daniel T. Barry, profesor la Universitatea Singularity, ţine cursuri despre costurile în scădere ale tehnologiei robotice şi despre cum ele vor intra în sfera privată. Barry are acasă un robot care poate lua pizza de la persoana care o livrează, apoi plăteşte şi duce mâncarea în bucătărie.

Hessel descrie un viitor radical diferit, în care oamenii îşi vor crea animale de companie hibride, cu părţi de animale şi părţi din plante, sau în care indivizii vor cultiva obiecte necesare, precum scaune sau mese. Hessel crede că oamenii vor folosi diverse tehnici pentru a crea carne, decât să o ia din animale moarte. „Asta se va întâmpla când vom prelua controlul asupra codului vital. Mai avem puţin până acolo".

Pregătirea evoluţiei

Richard A. Clarke, fostul şef al Departamentului de Combatere a terorismului de la Consiliul Naţional de Securitate, a scris un thriller SF, „Breakpoint", în care un grup de terorişti încearcă să oprească evoluţia tehnologiei.

„Vor apărea probleme sociale şi politice enorme. Sunt grupuri vaste de oameni care cred că Pământul are 5.000 de ani. Dacă vor dori să încetinească progresul, să evite schimbarea mondială şi să demareze acţiuni violente, anumite decizii vor fi absolut necesare" , a spus Clarke.

Sonia Arrison, unul dintre fondatorii Singularity University, scrie o carte despre longevitate, „100 plus", în care spune că oamenii pot să îşi mărească speranţa de viaţă cu cel puţin 20 de ani. Arrison este de părere că lucrarea sa şi universitatea sunt încercări de a pregăti oamenii pentru inevitabil.

„Într-o zi ne vom trezi şi vom spune: 'Uau, pot să îmi regenerez un rinichi»' Se va întâmpla brusc, iar rolul acestei universităţi este să pregătească oamenii."

Willian Bainbridge, de la Fundaţia Naţională de Ştiinţă, este de partea scepticilor.

„Cred că suntem într-un moment în care progresul va fi mai dificil în multe domenii. Nu ar trebui să ne bazăm predicţiile pe ceea ce s-a întâmplat în trecut",  a spus el. Luna trecută, un concern biotehnic, Synthetic Genomics, a anunat că a creat un genom de bacterie de la zero. J. Craig Venter, un pionier în acest domeniu, a spus că este „prima replică a unei specii de pe planetă care are părinte un computer".

Steve Jurvetson, director la Synthetic Genomics, spune că astfel de progrese îl fac să fie încrezător în progresul biocombustibililor şi vaccinurilor. Totuşi, se teme că asemenea tehnologii ar  fi folosite maliţios.