Transformarea lui Brin în semi-robot a avut loc în primăvara acestui an. Aproape 40 de oameni prezenţi la un curs NASA de la Universitatea Singularity, sponsorizată de Google, au asistat live la "minune", scrie The New York Times.

În timp ce versiunea în carne şi oase a lui Brin a stat la kilometri depărtare, lângă un computer capabil să dirijeze de la distanţă un robot, un ecran cu roţi ataşate afişa imaginea strălucitoare a feţei lui Brin. BrinBotul, cum a fost denumit, s-a supus comenzilor stăpânului său uman şi s-a plimbat printre grupurile de oameni, vorbindu-le despre Google şi despre alte subiecte, printr-un sistem de videoconferinţă.

BrinBotul nu a fost ceva spectaculos. Avea un design rudimentar, fără aspect sofisticat, reprezentând un amestec de tehnologii integrate. Totuşi, a dat oamenilor o idee despre viitor, dar şi despre momentul de peste câteva decenii sau mai puţin, când o inteligenţă superioară va domina, iar viaţa va lua o formă pe care nu o putem înţelege sau prezice în situaţia noastră actuală, limitată. În acel moment, fiinţele umane şi maşinile vor convieţui atât de natural, încât boala, bătrâneţea sau chiar moartea vor fi doar amintiri.

Unii dintre cei mai inteligenţi şi mai bogaţi oameni din Silicon Valey au împărtăşit această presupunere. Aceştia cred că tehnologia poate rezolva bolile mondiale, dar va şi permite oamenilor să deţină controlul asupra procesului evoluţionist. Cea mai cunoscută companie din Silicon Valley, Google, lucrează zilnic la crearea unui creier gigantic care să înglobeze atât de multă inteligenţă încât să o eclipseze pe cea umană.

Singularitatea tehnologică este un concept din futurologie care se referă la implicaţiile pe care în general le are progresul  tehnico-ştiinţific foarte accelerat pentru specia umană şi ceea ce înţelegem prin om.

Universitatea Singularity este o instituţie academică din Silicon Valley (SUA) al cărei program educaţional se concentrează pe dezvoltarea de noi tehnologii avansate. Printre co-fondatorii şi sponsorii Singularity se numără NASA şi Google. Mii de studenţi din toată lumea se bat pe cele 80 de locuri la cursurile de 10 săptămâni, care costă 25.000 de dolari. Seminariile cu liderii tehnologiei tratează nanotehnologie, inteligenţă artificială, energie, biotehnică, robotică şi programare.

Nu toţi cercetătorii sunt adepţii acestei viziuni revoluţionare. Mulţi militanţi pentru mediu condamnă eforturile de a manipula natura, iar unele grupuri religioase văd singularitatea drept o versiune a „Frankenstein", în care oameni se joacă de-a Dumnezeu. În plus, chiar şi unii tehnologi se tem de o inteligenţă artificială care ar subjuga omenirea.

Unii dintre adepţii singularităţii descriu un viitor în care specia umană va fi împărţită în două: Deţinătorii, care au inteligenţă superioară şi pot trăi sute de ani, şi Nondeţinătorii, care sunt încă blocaţi în formele antice, corporale de existenţă, pentru că noua etapă a omenirii poate depăşi nivelul de înţelegere al multor oameni.

Povestea Ramonei

La sfârşitul lunii august, Kurz­weil va începe un turneu multimedia prin SUA, pentru a promova „Omul transcendental", un documentar despre principiile şi viaţa sa. Alt proiect de-al său, „Singularitatea este aproape: o poveste adevărată despre viitor", a început deja să aibă succes în cadrul festivalurilor. Filmul este povestea unei fiinţe virtuale, Ramona, care treptat  devine din ce în ce mai umană.

Kurzweil a fost un copil-minune, a uimit audienţa în 1965, la 17 ani, când a inventat un computer care compunea muzică. Peste câţiva ani, în facultate, a dezvoltat un soft care căuta cea mai bună facultate pentru liceeni.

Invenţiile mai cunoscute ale lui Kurzweil sunt sistemul de scanare care converteşte textul în discurs şi care permite orbilor să citească texte normale, dar şi tastaturile sofisticate cu recunoaştere a vocii.

Kurzweil şi-a început activitatea prosingularitate în 1980, când a realizat că unele informaţii tehnologice se îmbunătăţeau la rate previzibile şi exponenţiale. „În 25 de ani, un dispozitiv atât de puternic ca un smartphone de astăzi va fi de mărimea unei celule sanguine", a spus el.

Singularitatea nu este un concept nou. În anii '50, John von Neumann, matematician, a vorbit despre singularitate, un eveniment în care tehnologia ar schimba cursul evoluţiei umane. În 1993, Vernon Vinge, autor SF, programator şi profesor de matematică, a scris o lucrare de cercetare numită „Următoarea singularitate tehnologică: Supravieţuirea într-o eră post-umană".

„În 30 de ani, vom avea mijloacele tehnologice pentru a crea inteligenţă superioară celei umane. La scurt timp după aceea, era umană se va sfârşi", a spus Vinge. În „Singularitatea este aproape", Kurzweil a spus că progresul tehnologic din acest secol va fi de 1.000 de ori mai mare decât cel din secolul trecut. A scris despre creaturi microscopice care vor fi înglobate în corpul uman pentru a repara celulele.  Premisa de bază a singularităţii răspunde insecurităţii oamenilor cu privire la viteza schimbărilor tehnologice şi sociale în era calculatoarelor. Kurzweil este de părere că PC-urile şi internetul au schimbat societatea mult mai rapid decât electricitatea, telefonul sau televiziunea, iar următorul salt imens va apărea când industriile, precum medicina sau energia vor începe să se dezvolte ca domeniul IT.