Sub lovitura crizei, numarul imigrantilor romani din Italia care se intorc in Romania a crescut. Intreprinderile italiene unde au gasit un loc de munca si-au inchis portile sau fac concedieri. Mii de zidari si muncitori sunt nevoiti sa-si faca valiza. Ziarul catolic italian Avvenire consacra o pagina intreaga acestor imigranti, prezentand povesti cu cei care si-au vazut spulberate sperantele de a avea o viata mai buna si care, la revenirea in tara vor trebui sa faca fata si inrautatirii situatiei din Romania, relateaza Agerpres.

Nastasia Andrei s-a imbarcat cu copiii ei pe un avion al companiei Lufthansa pentru ca ea vrea ca ei "sa petreaca vacanta la noi, la tara, printre cai si gaini. Apoi, cand vor fi mari, vor decide ei unde vor trai. Copiii mei vor putea alege, eu nu". Nastasia are parul blond, ochii albastri si seamana cu tarancile de origine rusa. Si ele puteau alege cand au venit aici din stepele Caucazului. S-au oprit la Sarichioi (Tulcea), unul dintre multele sate din campia dunareana unde se vorbeste inca un dialect rusesc, tatar, sau cazac si unde slujbele la biserica dureaza ore intregi deoarece se respecta cu sfintenie liturghia ortodoxa de la Moscova.

Nastasia, fiica unor migratii antice si emigranta la randul ei, face parte din acea armata de ingrijitoare si zidari - aproape 700.000, potrivit organizatiilor Caritas si Migrantes - care in ultimii 15 ani au parasit antica Dacia pentru a ocupa piata italiana, atrasi de salarii de zece ori mai mari decat acasa. Astazi insa intreprinderile italiene concediaza si astfel a inceput un nou exod, care seamana cu o revenire in patrie in tacere.

Statisticile sunt pline de lacune, potrivit Avvenire. Aici unii vorbesc de un milion de lucratori in strainatate, altii de trei milioane: o diaspora pe cat de impunatoare pe atat de vaga, legalizata de aderarea la Uniunea europeana (UE) dar pe care in Romania nimeni nu se agita sa o estimeze, temandu-se sa nu blocheze singura industrie care merge cu adevarat, cea a expedierilor de euro din strainatate, potrivit Avvenire.

A vorbi despre "emigranti" intr-un birou din Bucurestiul european suna de acum ca o ofensa, in opinia ziarului italian, care precizeaza ca, cu atat mai putin se vor ocupa autoritatile, de exemplu, de Eusebiu, revenit ca somer la Adjudeni (Neamt), o localitate practic depopulata din cauza emigratiei. "Am studiat siderurgie deoarece la Roman exista o fabrica cu 10.000 de muncitori, dar cand mi-am luat diploma nu mai erau decat 1.000. Am plecat. Ca zidar ajungeam sa castig 2.000 de euro si cheltuiam jumatate. Intr-o zi, patronul ne-a spus ca inchidea afacerea si ne-am intors toti acasa.". Eusebiu a explicat: "Multi au fost nevoiti sa inventeze povesti absurde iar unii s-au indatorat pentru a nu recunoaste ca visul s-a sfarsit. A te reintoarce acasa este o mare deziluzie", spune el.

Sunt scene pe care Italia le cunoaste bine - America a fost amara si pentru italieni - si care pot fi citite ca un nou capitol din migratia circulara: te reintorci putin timp si pleci din nou, alternand diverse destinatii in functie de oferta de locuri de munca, daca nu ar fi persistenta acestei crize ce risca sa faca sa cedeze si proverbiala capacitate de a se descurca a romanilor, comenteaza Avvenire.

Franco Marcuzzo, care raspunde de oficiul pentru imigratie Anolf-Cisl din Treviso, vorbeste deschis de "exod" al strainilor din atelierele si de pe santierele din Marca (nordul Italiei): "Veniturile din sectorul constructiilor s-au redus cu 15%, jumatate din angajati este alcatuita din imigranti iar 80% vin din Balcani. Comunitatea romaneasca este prima nationalitate prezenta in regiunea noastra. Multi pleaca si nu spun, din orgoliu".

O reintoarcere tacuta si nu intotdeauna cu sfarsit fericit. Mirianei Stoicesu i-a mers bine: era baby sitter la Padova dar murea de dorul de Campina si s-a reintors sa traiasca la poalele Carpatilor ca secretara de director. Majoritatea imigrantilor care se reintorc urmeaza rute diferite. Ii intalnesti in oras in cautarea unui loc de munca care nu exista iar atunci cand exista nu merita sa-l accepti. Deoarece "chinezii accepta sa se speteasca pentru doi lei", spune transant Catalin, un tanar de 28 de ani din Iasi, care arata cu degetul un supermarket: "Rafturile sunt pline cu produse italienesti. Pana si laptele costa mai mult ca in Italia".

Operatiunea reintoarcerii in Romania agraveaza situatia din Moldova si Dobrogea, regiunile sarace din estul Romaniei, care au furnizat Europei mii de brate de munca la pret redus. Astazi se repopuleaza casele din lemn si fier pe care comunismul a incercat sa le inlocuiasca cu blocuri, iar daca din vechile cladiri-cazarma pansovietice se mai pastreaza niste relicve in ruina, s-au oprit in schimb micile santiere care incarnau visul unei reveniri cu capul sus, potrivit ziarului italian. Latin si el, imigrantul roman care a facut avere, imediat dupa ce si-a cumparat o masina, investeste in casa: o vilisoara in culori vii in localitatea sa de bastina, nu conteaza daca drumul nu este asfaltat iar in jur nu vezi decat garduri din lemn.

Localitatea Pildesti (10 km nord-vest de orasul Roman) si-a schimbat practic fata datorita banilor trimisi de imigranti, dar este o exceptie, deoarece in general criza a fost mai rapida decat spiritul intreprinzator romanesc si a lasat in urma mirosul dintotdeauna de "lemn, grajd si ciorba", potrivit Avvenire.

Un alt paradox este cel agricol: vechiul granar al Romei nu mai reuseste sa-si hraneasca fiii, ieri din cauza politicii nesabuite a lui Ceausescu, astazi (pentru a fi amabili) din cauza absentei unei politici, considera ziarul italian. Cooperativele agricole au fost desfiintate, tractoarele demontate sau vandute, terenurile privatizate si intregi dealuri cultivate cu floarea soarelui si porumb - samanta semnata Pioneer si Syngenta - tradeaza omniprezenta capitalului strain.

Nu au disparut insa carutele trase de cai, care sunt interzise in oras sub scuza ca paralizeaza circulatia, dar nu sunt periculoase si pentru sistemul de strazi degradat si presarat cu gropi. De-a lungul soselelor - de obicei viata satului romanesc se dezvolta de-o parte si de alta a singurului drum asfaltat - intalnesti vanzatori de afine si de cozonac Kurtos din Transilvania - protagonistii reintoarcerii acasa.

"Odata oamenii se intorceau din Israel, apoi din Spania, acum si din Italia deoarece nu mai sunt locuri de munca si nici bani, pentru ca a-i expedia cu Western Union inseamna sa versi un comision abundent", spune Sami, care face pe curierul din Italia in Romania si viceversa, cu televizoare, haine, persoane. El s-a intors in localitatea Greci (Tulcea), un alt exemplu istoric, colonizata in secolul al XIX-lea de bellunesi (italieni din Veneto) si daca intrebi ceva in italiana iti raspund in dialectul din Veneto. Sami a lucrat la Torino, care este ca o alta patrie pentru locuitorii din Bacau.

"Emigratia a fost un dezastru pentru familii. Mii de copii au fost incredintati ani de zile bunicilor si vecinilor. Faptul ca parintii lor se intorc acasa este un lucru bun pentru noi si pentru Europa - spune Stefan Chelaru, preotul bisericii ortodoxe a orasului. Nu uitati ca suntem o insula crestina intr-o mare slava".

In schimb, nu este deloc optimista Maricica Chiodaru, presedinta onlus-ului de la Bucuresti "Aproapele", foarte activ in domeniul pregatirii: "Romania nu mai este cea din 2007, guvernul ofera 11.000 de locuri de munca dar sunt toate sezoniere".

Putine locuri de munca si nu pentru toti, aminteste si Diana Porutiu, de la Caritas Brasov. "O infirmiera, pentru a munci aici, trebuie sa aiba o diploma romaneasca, nu italiana".

Sunt si romani care vor sa revina la Torino si sa-si pastreze locul de munca. "Noi suntem generatia de sacrificiu. Cat timp exista locuri de munca ramanem in Italia pentru ca copiii nostri sa fie liberi sa aleaga intr-o zi unde sa traiasca. Macar de-ar fi in Romania", spune Nastasia Andrei. Pana atunci, in fiecare vara ea le arata copiilor cum se pun gogonelele la murat pe Dunare. Seamana cu ritualul tomatelor din "Little Italy".

Sorin Simon si Daniela Vitelaru s-au reintors in Romania mizand pe viitorul tarii lor. Sorin s-a dus in Italia pentru a repara televizoare, iar Daniela pentru a studia stiinta comunicarii. El a plecat din Viseul de Sus, un mic sat din Maramures, ultimul judet inainte de Ucraina, iar ea a plecat dintr-un frumos bloc din centrul Bucurestiului. Comparativ cu masa conationalilor lor sunt emigranti de lux si ca multi altii se reintorc in Romania, dar au planuri mari. Sorin Simon a muncit in broadcasting si a brevetat sisteme de domotica: casa lui vorbitoare permite controlarea mai usoara a mediului domestic si este ecologica, deoarece reduce drastic campurile magnetice create de instalatiile electrice traditionale. "Intentionez sa-mi fac o firma la Cluj Napoca. In Romania sectorul constructiilor a fost intotdeauna dinamic dar piata domoticii este la inceput", explica el pe tonul celui care a finalizat deja o ampla analiza de piata.

Pe viitorul tarii ei mizeaza si Daniela Vitelaru: dupa o diploma si un masterat in jurnalism si moda in Italia, a decis sa se reintoarca la Bucuresti pentru a infiinta o agentie de comunicare si o revista dedicata diasporei romanesti. Primul pas a fost un blog (http://romaniaintheworld.wordpress.com/): "Culegem contactele marii familii romanesti din lume si am creat deja o asociatie care se numeste 'Romania in contact' care va promova imaginea romanilor in lume. Va fi finantata cu fonduri europene, o resursa pe care multi romani o subevalueaza". Si Daniela se intoarce acasa cu capul sus, scrie Avvenire.

"Romanii se reintorc dar spera sa plece din nou, deoarece aici nu au sanse", spune parintele Egidiu Condac, director general al Caritasului Diecezan Iasi. Are virtutea simplitatii specifica celui care se confrunta zilnic cu suferinta somajului, a abandonului, a traficului. Presedintele Caritas romanesti este si directorul organizatiei din Iasi, capitala regiunii cea mai saraca din Romania, Moldova, unde, asa cum explica el, "a gasi un loc de munca pentru cineva devine o problema pentru toti".

Intrebat de Avvenire, care i-a luat un interviu, cati romani s-au intors in tara dupa ce a izbucnit criza, Condac a raspuns: "Numai dintre catolicii din Iasi s-au reintors 7.500. Dar catolicii sunt o minoritate in aceasta tara si nu dispunem de date la nivel national. Se stie ca in acesti ani au plecat intre doua si trei milioane de cetateni, mai ales in varsta de 20-30 de ani, peste jumatate femei. Acest lucru a epuizat practic de forta de munca tara noastra, dar nimeni nu certifica reintoarcerile. Un preot mi-a comunicat ca 70 de romani au plecat definitiv din Palestrina, iar un mic exod este in curs din toate orasele italiene unde au ajuns in acesti ani romani din Moldova, precum Roma, Torino, Milano, Verona.

Condac a explicat ca in Romania ii asteapta adesea somajul si marginalizarea. Daca se duc la tara, cooperativele in care munceau pana in '90 au fost inchise iar terenurile vandute. Familiile care si-au pastrat proprietatea asupra terenului sunt coplesite de mutinationale. Este greu sa cultivi cu sapa propriul lot cand esti inconjurat de campuri imense strabatute de tractoare mari. Cine rezista nu beneficiaza nici macar de un ajutor de la stat, care nu finanteaza programe de pregatire si asistenta tehnica, precizeaza Condac.

In orase, incearca sa fructifice ce au invatat in strainatate dar gasesc muncitori straini care se multumesc cu o plata mizera si o organizatie a muncii care prefera ca multe persoane sa munceasca putin decat sa creasca productia si competitivitatea, in opinia sa. Statul roman ar trebui sa-si puna intrebari privind salariile si asistenta, dar si propria politica privind dezvoltarea, mai spune Condac.

Intrebat daca acest contraexod face bine sau rau societatii romanesti, presedintele Caritas din Iasi a precizat ca exodul a creat fracturi: incredintarea copiilor bunicilor si vecinilor compromite proiectul educativ, cu repercusiuni asupra sferei afective si scolastice a lor. Cei care emigreaza au o retea care ii primeste dar lasa in urma lor probleme care se amplifica odata cu trecerea anilor si imbatranirea celor care raman. Evident ca cei care emigreaza o fac de nevoie sau din ambitie iar cei care se reintorc pentru ca nu au alta alternativa, prin urmare nu isi fac iluzii nici asupra a ceea ce vor gasi acasa. Daca multi pleaca din Italia fara a comunica acest lucru este si pentru ca falimentul proiectului migratoriu este o dezamagire foarte puternica si stiu ca vor gasi in Romania familii mai dezamagite decat ei. Sunt parintii care nu accepta sa-i reprimeasca pe copii deoarece se gandesc ca sunt foarte bogati si nu vor sa imparta cu ei ce au. Aceste reintoarceri genereaza tragedii umane care sfarsesc la psihiatru sau in alcool.

Solicitat sa explice ce face Caritas din Romania pentru ei, Condac a mentionat initierea unui proiect de orientare spre emigratie in ultimii ani, cu ajutorul caruia s-a reusit elaborarea unei analize a fenomenului migratoriu, dar dupa doi ani au fost nevoiti sa-l suspende, deoarece criza a lovit si asociatia Caritas.