» Unul dintre cei mai inventivi producatori din Iasi, chimistul Petru Diaconita, se afla in pragul colapsului financiar din cauza birocratiei excesive din Romania. Ieseanul a pus acum doi ani pe picioare o afacere care in alte state aduce profituri anuale de peste un milion de euro: cresterea si comercializarea ramelor si a compostului produs de acestea. Numai ca lipsa totala din legislatia Romaniei a acestei ocupatii i-a pus afacerea pe butuci, blocandu-i inclusiv obtinerea de finantari europene.

Pescar inrait, petru Diaconita a intuit potentialul afacerii dupa ce a cutreierat toate magazinele pescaresti din Iasi dupa o cutie cu momeala. "Mi-am adus aminte ca acasa, la maica-mea, sub gunoiul de grajd gaseam sute de rame rosii cu care-i spulberam pe toti pescarii de pe balta. Daca am vazut ca aici, in Iasi, printre muntii de betoane nu gasesti o momeala buna, am zis ca ar trebui sa o produca cineva si s-o livreze pescarilor din oras. Asa mi-a trasnit ideea fermei", povesteste Petru Diaconita. Zis si facut. A vorbit cu parintii din comuna Banca, judetul Suceava, care i-au pus la dispozitie 3.000 metri patrati pentru cresterea ramelor. Diaconita a inceput sa caute pe internet documentatia necesara cresterii ramelor si chiar a vizitat cateva ferme din Ungaria.

Dupa ce a prins meseria s-a apucat de treaba. Corect din fire, Petru Diaconita a mers la Registrul Comertului sa-si inregistreze afacerea. De aici a inceput calvarul. "Registrul Comertului a fost in mare dificultate cand a trebuit sa-mi legalizeze ferma. In nomenclatorul clasificarii activitatilor din economia nationala nu exista nici un cod pe baza caruia sa-mi elibereze avizul de functionare. Am incercat impreuna cu ei sa gasim o rezolvare. Dar nu a fost posibil direct, ci printr-un artificiu", povesteste Petru Diaconita. Cresterea ramelor a fost introdusa in categoria activitatilor mixte in fermele vegetale si animale. Numai ca firma lui Petru Diaconita nu putea face angajari, meseriile de cultivator de rame sau recoltator de rame neexistand in clasificarea ocupatiilor din Romania.

"Procedura de introducere a unei noi meserii se face printr-un algoritm special. Noi introducem in raportul lunar sau trimestrial catre Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca meseria noua, dupa care Agentia face propuneri la Guvern. Guvernul Romaniei are apoi misiunea sa propuna si, prin hotarare, sa introduca noua meserie in COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania – n.r.). Aceasta este procedura", a spus Gabriela Vasilache, directorul Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca Iasi.

Balegar cu factura
Incercand sa ignore piedicile, chimistul iesean s-a apucat de treaba. A amenajat primele rame si, bucuros, s-a dus pe la oamenii din sat sa culeaga balegar de cal pentru amplasarea patului germinativ al ramelor.  "Materia prima care favorizeaza cresterea si inmultirea ramelor este balegarul. Numai cu cel de cal obtii rezultatele asteptate. Asa ca am decis sa deschidem ferma la tara, la parintii mei. Acestia aveau pamantul, iar vecinii ma puteau ajuta cu ingrasamantul natural. Plus ca mama mea este o adevarata specialista in a face rasadnite, acolo unde ramele se simt ca in pensiune", a precizat Diaconita. Numai ca in foarte scurt timp s-a mai lovit de inca o problema foarte mare. "Cumparam de la tarani caruta de balegar cu 30 de lei noi, dar cine-mi dadea factura? Ca eu, ca producator, trebuie sa ma aprovizionez de la furnizori cu materie prima. Balegarul de cal este materia prima, alaturi de resturi de la morile de cereale si de la presele de ulei. Imi puteti da o solutie la chestia asta? Ca eu nu am gasit", s-a plans Diaconita.

In Romania nici un producator nu poate face contabilitatea fara a completa contul 401.01 "Furnizori". "Nici un producator din Romania nu poate ocoli Legea contabilitatii. Nu se face rabat de la ea. Chiar daca este un furnizor de la tara", a precizat Maria Taran, purtatorul de cuvant al Directiei de Finante Iasi. Fara contabilitate, fara angajati, antreprenorul de rame nu poate obtine credite de dezvoltare si nici nu poate participa la programele europene. "Noi am primit proiectul domnului Diaconita, dar vom cauta sa gasim solutia. S-au gasit solutii pentru majoritatea afacerilor nonconformiste din judetul nostru si, de aceea, Iasiul este pe primul loc in Romania la fondurile europene accesate. Trebuie sa gasim solutii si la cresterea ramelor, mai ales ca si eu sunt un pescar inrait", a declarat Constantin Arustei, directorul Directiei pentru Agricultura Iasi.

Rame de milioane de euro
Cresterea ramelor este o afacere infloritoare in toate tarile din jurul Romaniei, Ungaria detinand suprematia. "Am ramas coplesit de ce am vazut in Ungaria. Ramele au cladiri pentru iernat si eclozat, patul germinativ si culegerea ramelor se fac cu masini speciale, iar productivitatea este pe masura. Daca eu produc anual de pe 3.000 de metri patrati 1,5 tone de rame, ungurii scot 50 de tone de pe aceeasi suprafata. Castigul este unul pe masura: peste un milion de euro intr-un an prost", a precizat Diaconita. Pamantul fertilizat de rame este de zece ori mai bogat in substante hranitoare decat cernoziomul obisnuit. Ferma lui Petru Diaconita furnizeaza acest fertilizant pentru un producator de capsuni ecologice din comuna natala. "Este unul dintre cele mai hranitoare produse, humusul face minuni in sere. Avem deja incheiate contracte cu zeci de florarii din zona", a adaugat Diaconita.

Numai ca intrebuintarile ramelor sunt nenumarate. Ramele sunt folosite, in afara pescuitului sportiv, pentru deparazitarea pestilor exotici, multe crescatorii din Italia fiind organizate langa marile ferme piscicole, cu pesti pentru acvariu. In Statele Unite din faina de rama – un produs obtinut din deshidratarea ramelor si macinarea produsului rezultat – se fac pastilele de supravietuire. "Armata americana are in dotare astfel de pastile foarte bogate in proteine si cu grasime zero, suplimente nutritive bazandu-se exclusiv pe faina de rama. Acest produs este foarte scump, ridicandu-se la cateva mii de euro kilogramul. Dar trebuie si investitie uriasa ca sa produci asa ceva", a adaugat chimistul iesean.

Concurenta

» Un singur competitor
In Romania Petru Diaconita nu are decat un singur concurent, in zona Ardealului. Acest competitor nu comercializeaza insa ramele, ci numai solul produs de acestea, toata productia fiind destinata exclusiv exportului. Afacerea cu rame, desi a starnit zambetul tuturor functionarilor bancari unde Diaconita a solicitat un ajutor, pare a fi una cu un potential de dezvoltare considerabil.