Localnicii stau cu mâinile-n brâu

Localnici mai apar din când în când, trăgând câte un cărucior cu lemne furate din pădure. Se uită de la distanţă cu mâinile-n brâu şi pleacă mai departe. Un moş pe o bicicletă îmi spune că toţi aruncă aici gunoi, deşi gunoierii trec să-l ridice de la poartă. Aduc şi pungi cu câte zece căţeluşi, înnodate, şi-i lasă să moară la marginea pădurii. La câţiva metri de intrarea în pădure e o grădină cochetă în care câţiva oameni îşi fac siesta de sâmbătă. Stau la o masă sub un tunel de viţă de vie, cu straturi de legume, porumb înalt şi câţiva meri la margine. Nu par deranjaţi de straturile de gunoi de la câţiva metri de ei, de dincolo de gard. Din şanţul plin de gunoaie îi aud cum discută liniştiţi ceva despre ecologie. La ora 14.00 strânseserăm deja 53 de saci când ne-au venit întăriri: câţiva tineri din Bucureşti şi două fete din localitate. Până la ora 16.00, când s-a încheiat operaţiunea, la intrarea în pădure erau aliniaţi 85 de saci de 120 l, plini cu gunoaie, aşteptând pe cineva să-i ridice.

Camioane de gunoi aruncate în râpă

Mândri de munca noastră, ne urcăm în maşină şi dăm o tură prin împrejurimi, să vedem dacă mai sunt gunoaie. După câteva minute pe drumuri întortocheate şi prăfuite, facem ochii mari: pe malul stâng al Argeşului, la marginea unei râpe, sunt camioane întregi de gunoaie descărcate în pantă. Aici era adevăratul morman de gunoi marcat pe hartă.
Ne întoarcem descurajaţi la sacii noştri şi îl găsim pe viceprimarul comunei, care ne spune că de la râpă au strâns deja gunoaie vreo 50 de voluntari, în total cam 500 de saci. Şi au mai rămas încă pe-atât. Terenul aparţine primăriei, dar n-au bani de paznic. Aşa că noaptea vin nişte camioane misterioase, dau cu spatele până la marginea râpei şi basculează acolo gunoaiele. Excavatoarele nu pot coborî în râpă să le scoată, aşa că singura soluţie e să le acopere cu pământ.

Autorităţile sunt cuprinse de sentimente ecologiste

În timp ce îmi spune asta, privind spre sacii adunaţi de noi, viceprimarul pare cuprins de un fior ecologist. Povesteşte că vrea să ecologizeze totul şi să facă acolo o bază de agrement, apoi că a adus la primărie containere de colectare selectivă a deşeurilor şi că oamenii din Cornetu încep să fie mai curaţi.
Potrivit relatărilor de pe bloguri, acţiunea a stârnit în toată ţara sentimente ecologiste în autorităţi, care au promis solemn că n-o să lase gunoaiele să se întoarcă. În multe locuri au ieşit la curăţenie pompieri, angajaţi din primării şi şcoli (cu elevi cu tot!). Multe firme şi-au scos angajaţii din birouri, le-au dat mănuşi şi saci şi i-au trimis la cules de gunoi. S-au raportat şi o mulţime de locuri în care localnicii n-au privit melancolic voluntarii care le strâng mizeria, ci au ieşit cu zecile, înarmaţi cu lopeţi, şi au ajutat.

0,7% din populaţie a ieşit la curăţenie

În Slovenia, ţară cu o populaţie cât cea a Bucureştiului, curăţenia din aprilie a scos din casă 270.000 de oameni, adică 13%. În România, cei 150.000 de oameni au însemnat cam 0,7% din total. Comparaţia pare descurajantă. Dar, pentru o ţară în care mulţi spun că oamenii au gunoiul înscris în ADN, e un început surprinzător de bun. Şi totul a pornit de la câţiva tineri. În plus, sunt planuri să se repete opraţiunea în fiecare an. Cristina Ursache, un utilizator de Twitter, a venit cu o primă sugestie: „Sper că în partea a doua a campaniei se vor echipa cu bâte şi ciomege ca să îi altoiască pe cei care lasă mizerie în urmă".

VOLUNTARIAT
Cea mai mare curăţenie din istoria României

Peste 150.000 de voluntari au participat la acţiunea organizată de „Let's Do It, Romania!". Înscrierile s-au putut face pe internet sau la punctele de înregistrare plasate în marile oraşe. Voluntarii au primit mănuşi, role de saci din plastic şi măşti de protecţie. Cei care nu au au avut maşini au fost transportaţi cu autobuze puse la dispoziţe de coordonatori.

ISTORIC
România, pe harta „Let's Do It, World"

România a fost a şasea ţară care a pus în practică proiectul „Let's Do It", după Estonia, Letonia, Lituania, Portugalia şi Slovenia. În România, totul a început în septembrie 2009, nucleul fiind un grup de 30 de oameni, atât membri de ONG-uri, cât şi persoane fizice. S-au strâns în final peste 200 de organizatori din toată ţara. Mobilizând mii de voluntari la scară naţională, aceştia au reuşit să carteze peste 6.500 de mormane de gunoi, totalizând 180.000 de saci.

Peste 500 de mesaje despre curăţenie au ajuns sâmbătă pe Twitter. În unul, Diana Stoleru face topul mărcilor adunate de pe jos: Bergenbier, Durex, Ursus, Coca Cola, Pampers.