» Taranii caraseni spun ca nici o norma europena
n-o sa-i poata opri sa pastreze traditia de secole, de a fierbe tuica la cazan.

» Gospodarii s-au organizat intr-o asociatie si fac demersuri pentru ca acest simbol al Banatului Montan sa devina marca inregistrata.

Teregova si Domasnea sunt recunoscute in Caras-Severin pentru culturile bogate de pomi fructiferi, dar mai ales pentru rachia pe care localnicii o prepara, dupa o reteta doar de ei stiuta, transmisa din generatie in generatie. Aerul toamnei se incarca an de an de mirosul samburelui de pruna, semn de anotimp bogat in satele banatene. De aici, si convingerea ca nici o norma europeana nu-i va determina pe teregoveni, domasneni, feneseni ori glimboceni sa renunte la aceasta indeletnicire veche de cand lumea si ca, alaturi de clisa si branza, rachia va ramane acelasi simbol nealterat.

20 de kilometri de rachie pentru toate buzunarele
De-o vesnicie, pentru tarani rachia inseamna bani in casa. Cu banii castigati din vanzarea acestei licori, gospodarii banateni au asigurat traiul zilnic al familiei si au tinut copiii la oras, la scoala. Inainte vreme, teregovenii si domasnenii plecau cu trenul si cociile (carutele) pana la Orsova, Turnu-Severin, Lugoj si Timisoara pentru a-i bucura si pe altii cu aceasta licoare. Astazi, lucrurile s-au schimbat o data cu vremurile pe care le traim. Cei care vor o rachie buna de prune nu mai trebuie sa treaca pragul unui sat sau sa intrebe in stanga si-n dreapta. E suficient sa opreasca pe marginea Drumului European 70, cel care leaga Orsova de Timisoara, pentru a alege, pe gustate, cea mai buna rachie din Banat. Spectacolul pe care il ofera tarabele injghebate ad-hoc, pe care stau frumos randuite sticle sau recipiente din plastic de diferite marimi in care ghicesti licoarea traditionala zonei, este unul total. Cale de mai bine de 20 de kilometri, de la intrarea in Teregova si pana aproape de Mehadia, pe marginea drumului zeci de masute incarcate cu rachie "de-a faina, galbina (sic!) ca aurul sclipind in soare", cum ii place banateanului sa spuna cu fala, te indeamna parca sa testezi aroma de pruna. Pretul, unul pe masura tariei si a vechimii, dar si pentru fiecare buzunar, ca de-aia este economie de piata: 7 lei si jumatate, 8 lei, 10 si chiar 13 lei litrul, pana la 20 de lei, rachia prefripta. "Intr-o zi cu vanzare buna se poate castiga pana la o suta de lei", spun gospodarii.
Fabricarea rachiei este o adevarata arta, transmisa din generatie in generatie. "Mai intai se aprinde un foc domol, dar numai din lemn de stejar", spune uica Todor, din Teregova. Apoi, focul trebuie sa arda mocnit, nici prea slab, nici prea tare, ca altfel rachia se afuma si iese acra si tulbure. Dupa ce amestecul de fructe a fiert, recipientele uriase sunt puse in rau, la umflat.

Joc de arome si culori
Spectacolul de culori si arome este completat de imaginea fructelor de toamna, aranjate si ele frumos in panere sau caldari din plastic. Este aproape imposibil sa nu fii tentat sa tragi masina pe dreapta si sa iti oferi bucuria de a testa din aceste minunatii ale naturii. Mere rosii sau galbene, prune, nuci sau struguri te imbie intr-un mod irezistibil. Localnicii, majoritatea lor oameni in varsta, sunt multumiti ca in felul acesta isi mai completeaza veniturile si, in plus, sunt la curent cu ultimele modele de autoturisme care circula pe DE 70. Dincolo de pitorescul acestor scene de viata, un lucru este cert: rachia din Banat ramane un simbol, dar si un excelent ambasador pentru teregoveni, domasneni, feneseni si glimboceni. Drept dovada, an de an, in octombrie, la Baile Herculane se organizeaza Festivalul Rachiei, care nu este altceva decat o zi a bucuriei in care, vorba poetului Octavian Doclin: "Toamna este anotimpul cand, peste deal, rachia da in floare".

MaSURA

» Marca Inregistrata

Asociatia Producatorilor de Rachie din Banatul Montan – unica in tara - doreste ca Europa sa recunoasca drept marca inregistrata tuica din aceasta parte a tarii. Presedintele asociatiei, Ion Borduz, a facut deja demersurile necesare si a depus cererea la Oficiul National de Marci. "Initiativa noastra este cat se poate de justificata pentru ca, in spatiul Banatului de Munte se face una dintre cele mai bune bauturi de acest fel din toata tara", spune Ion Borduz. In Caras-Severin exista mai multe comune recunoscute pentru calitatea acestui tip de bautura naturala, distilata in mod traditional, intre care se disting: Fenes, Teregova, Farliug, Cornereva, Teregova si Glimboca.