» In cimitire, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a dat ordin sa fie luna, sa poata lumea sa vina la mort. Zapada nu stie carte, cade peste tot la fel. Impotriva ei, credinta ii face insa pe unii mai egali decat altii.

» Ortodocsii sunt inarmati de primarie cu Bobcat, mici excavatoare care taie iute nametii. Peste drum, catolicii si evreii privesc cu jind. si ei platesc taxe, dar se bucura doar de ce le-au dat Dumnezeu si enoriasii: maini si lopata.

Cand pica zapezile cele mari in Bucuresti, mortii o duc mai bine decat viii, depinde doar cum si-au facut rugaciunea in timpul vietii. Deszapezirea merge mai cu spor in cimitire decat pe sosele si trotuare. Totusi, macar bucurestenii vii sunt ingropati in mod egal de nameti. In viata de apoi, zapada atarna diferit. Ortodocsii scapa primii si cel mai lesne. Ei sunt administrati de primaria lui Sorin Oprescu. Catolicii si evreii platesc si ei taxe in orasul lui Sorin Oprescu, dar cimitirele lor se administreaza singure. Zapada lor nu e treaba lui Sorin Oprescu.
Primul semn ca in lumea de apoi deszapezirea exista, ba chiar mai abitir ca intre cei vii, a aparut pe dealul de pe Calea serban Voda. Trotuarul se lumina brusc, iar nametii erau taiati ca untul de un cutit cald. Erau intrarea si curtea crematoriului "Cenusa", iar responsabile de minune erau doua miniexcavatoare Bobcat, parcate cuminte la loc curatit. Sus pe deal, la Cimitirul Bellu Ortodox, minunea s-a confirmat: cararile printre morminte erau taiate ordonat tot cu tehnologie pe motorina.

Micul Bobcat facea piruete printre nameti mai ceva ca un patinator la sectiunea de dans artistic. "Am inceput sa dam zapada de duminica, pai, ce, mortii stiu ca ninge? Sau a dat Boc vreo ordonanta sa nu se mai ingroape pana nu se topeste?", te indrumau cei de la administratie sa vezi cu ochii tai cararile pe care nu le gasesti pe trotuarele din oras. "Am inceput cu trotuarele din fata cimitirului, asta a fost prioritatea zero. Apoi, aleile principale, iar acum ne bagam pe alea mici, dintre morminte. N-am treaba cu Bobcat-ul", ne-a spus Virgil Rotaru, administratorul de la Bellu, rosu in obraji de la lupta cu zapada. Din ce stia el, toate cimitirele care tin de administratia subordonata Primariei Capitalei au in dotare utilaje proprii de deszapezire, cumparate din bugetul Capitalei.

Peste gard de ortodocsi, viata de apoi pentru catolici este la fel. Deszapezirea, nu. Nea Marinica a lucrat aproape toata viata, adica peste 60 de ani, aici, in Cimitirul Bellu Catolic. El si alti cinci barbati inarmati cu lopeti tin loc de excavator cand vine vorba de croit carari printre mormintele intinse pe mai bine de 5 hectare. "Suntem organizati si dirijati de Episcopia Romano-Catolica, ne autogestionam finantele, ne angajam muncitorii nostri din taxele pe care le luam. Nu avem nici un ajutor din exterior", povesteste preotul-administrator Augustin Cadar, privind cu mandrie la sargul cu care nea Marinica azvarlea zapada cu lopata. Ieri au avut inmormantare, iar preotul, cot la cot cu ajutoarele sale, a desfundat drumul pana la capela si pana la groapa. Fara Bobcat. "Daca ma duc dincolo sa le cer utilajul, poate mi-l dau.

Contra cost. Nu avem nici o masina de la primarie, desi aici vin oameni care platesc si ei taxe la stat", spune preotul Cadar. In biroul sau bine organizat, cu mobilier modern, preotul-administrator spune ca oferte de la firme de deszapezire a avut: "Vor zeci de milioane. Un Bobcat din acela ca la ortodocsi costa vreo 70.000 de euro. De unde bani? Ne descurcam cu manutele si cu lopata".
Peste drum de Bellu, scindat intre ortodocsi si catolici, sta Cimitirul Evreiesc. Pe zid sunt mazgalite cu vopsea cuvinte grele. Aici, zapada nu a tinut cont de avertismentul atarnat pe un copac, printre mormintele ingropate de troiene: "Nu este permis accesul cu capul descoperit". Evreii nu au nici ei Bobcat, nu au nici macar sase vajnici lopatari si un longeviv Marinica, precum catolicii. Il au doar pe batranul Nicolae Tarcov si pe inca doi barbati de varsta lui care manuiesc lopetile cum pot. "Cimitirul e intretinut din banii comunitatii evreiesti. Primaria nu ne-a ajutat niciodata. Daca avem o inmormantare, cu zapada asta, ne vede Dumnezeu pana la groapa", spunea batranul Tarcov, privind catre dunele albe sub care se ghiceau pietrele funerare.