Camerele secrete ale terminalului Grand Central

În fiecare zi, sute de mii de oameni trec prin terminalul Grand Central din New York. Mult mai mulţi mănâncă la restaurantelr din gară şi beau cocktail-uri în barurile elegante. Dar terminalul Grand Central ascunde două zone secrete pe care doar câţiva oameni le-au văzut vreodată. Sub staţie se află un buncăr cunoscut ca M-42. Există zvonuri potrivit cărora în timpul celui de-al doilea război mondial, acest buncăr era păzit de gardieni cu ordine să ucidă, de teama unui sabotaj la trenurile din gară care erau folosite pentru a transporta trupe în şi din New York. De asemenea, sub staţia Grand Central este Traseul 61, care nu este pe orice hartă feroviară. Traseul 61 a fost construit pentru oamenii bogaţi care călătoresc cu trenuri private şi are un lift de marfă, care se ridică la nivelul de garaj al Hotelui Waldorf-Astoria. Cel mai frecvent utilizator al acestui traseu secret a fost preşedintele Franklin Delano Roosevelt, care a purtat proteze pentru picioare şi folosea un scaun cu rotile din cauza poliomielitei sale. Trenul privat al lui Roosevelt includea o cameră special echipată în care să intre limuzina sa Pierce-Arrow. Când pleca spre Manhattan din oraşul său natal Hyde Park, era condus cu limuzina jos din tren, în liftul de marfă şi direct în hotel. Intrarea clandestină a împiedicat publicul să vadă incapacitatea preşedintelui să meargă.

Ascultându-l pe Lennon

Fostul membru Beatles a protestat împotriva războiului, a promovat pacea şi a scris un cântec intitulat „I Am The Walrus". Nu e de mirare că FBI-ul l-a pus pe lista de supraveghere înainte de Convenţia Naţională Republicană din 1972 (pe care federalii au crezut că ar putea să o perturbe), i-a retras viza şi a început procedura de deportare - la sugestia senatorului Strom Thurmond. În timpul alegerilor prezidenţiale din 1972, FBI-ul a monitorizat apariţiile lui Lennon la televiziune şi în concerte şi a supravegheat chiar şi activităţile fiicei lui Yoko Ono dintr-o căsătorie anterioară. Lennon nu a făcut nimic suspect, asa ca FBI-ul a închis investigaţia la o lună după realegerea lui Nixon. După asasinarea lui Lennon, în 1980, istoricul Jon Weiner dus o luptă de 14 ani pentru a forţa FBI-ul să cedeze dosarul lui Lennon. În cele din urmă, a câştigat lupta invocând libertatea de informare. Descoperirile sunt detaliate în documentarul din 2006 „The US vs John Lennon".

Satele Potemkin

Grigori Potyomkin a fost un nobil rus din secolul al optsprezecelea care a curtat-o pe Ecaterina cea Mare. El a devenit celebru pentru ceea ce a făcut pentru a o cuceri pe viitoarea ţarină. Potyomkin s-a străduit să-i arate Ecaterinei valoarea noilor posesiuni ruseşti din Crimeea pe care ţarina le-a vizitat în turul din 1783. Povestea spune că au fost montate faţade de carton al unor oraşe situate pe malurile râului. Pe parcursul turului, Ecaterina a fost întâmpinată de regimente de lunetişti, iar unele câmpuri au fost incendiate pentru a forma iniţialele ei pe pământ. Populaţii întregi de iobagi au fost mutate în zonă şi îmbrăcate în straie fanteziste ca la o paradă de prosperitate, care nu exista (mai târziu foametea s-a răspândit în regiune). Lucrările istorice recente au dovedit că povestea este apocrifă în parte, dar legenda a rămas. Un „sat Potemkin" semnifică orice construcţie înşelătoare sau falsă, folosită de multe ori de către regimurile dictatoriale, ca să inducă în eroare atât băştinaşii cât şi pe cei din afară.

Foto Experimentele CIA de controlare a minţii: criticasm.com

Foto Churchill: AP

Foto Zona 51: centroufologicotaranto.wordpress.com