Churchill şi OZN-urile

La patruzeci şi cinci de ani după moartea sa, Winston Churchill continuă să facă audienţă. Ministrul britanic al Apărării a trimis recent ultimul lot de dosare legate de OZN-uri la Arhivele Naţionale. Printre cele peste 5.000 de pagini se aflau şi nişte scrisori din 1999 de la nepotul unui membru al Royal Air Force (RAF), care ar fi fost unul dintre bodyguarzii lui Churchill. Potrivit autorului scrisorii, în timpul celui de-al doilea război mondial, Churchill, intenţionând să evite ''panica în masă'', a ordonat clasificarea informaţiei despre o întâlnire între o aeronavă RAF şi un obiect zburător misterios. Churchill a raportat că a discutat această chestiune cu generalul american Dwight D. Eisenhower. Deşi Ministerul Apărării nu deţine documente care să ateste acest episod, se ştie că Churchill a solicitat un raport despre farfurii zburătoare în 1952.

Experimentele CIA de controlare a minţii

În timpul Războiului Rece, CIA a efectuat cercetări ştiinţifice secrete şi ilegale pe subiecţi umani. Cunoscut sub numele de proiectul MK-ULTRA, programul a supus oamenii la experimente cu medicamente, cum ar fi LSD (acid lisergic dietilamid) şi barbiturice, hipnoză şi chiar agenţi radiologici şi biologici. În 1973, directorului CIA, Richard Helms a ordonat ca toate documentele despre proiectul MK-ULTRA să fie distruse. Cu toate acestea, la sfârşitul anului următor, Times prezenta într-un articol activităţile ilegale CIA. În 1975, o comisie condusă de senatorul Frank Church şi vicepreşedintele Nelson Rockefeller au investigat proiectul. Ei au descoperit că timp de două decenii, CIA a cheltuit aproape 20 milioane de dolari pentru serviciile unor cercetători şi a efectuat experimente pe subiecţi fără ştirea lor. O parte din cercetare a fost efectuată în Canada. Unii istorici susţin că scopul programului a fost crearea unui sistem care să controleze mintea umană astfel încât CIA să poată programa soldaţii să ucidă. În 1953, Richard Condon a dramatizat ideea în thrillerul „Candidatul manciurian", iar mai recent ideea a fost folosită în cel mai nou film cu George Clooney: „Omul care se holba la capre".

Zona 51

Baza militară secretă aflată la 120 km nord-vest de Las Vegas a inspirat multe poveşti - ceea ce este normal, având în vedere zvonurile despre experimentele cu extratereşti efectuate acolo. Dar când veteranii CIA, care au fost în sfârşit eliberaţi de jurămintele de confidenţialitate, povestesc despre perioada petrecută la Zona 51, sublinază clar că nu ştiu nimic despre extratereştri. Ce au spus este că, în anii 1960, baza era utilizată ca teren de testare pentru avioanele de spionaj, cum ar fi A-12 şi succesorul său SR-71 Blackbird. Mai multe persoane numite Roadrunners, care au lucrat la Zona 51, îşi reamintesc faptul că au fost plătite, fie în numerar, fie prin cecuri emise de companii aparent fără legătură precum Pan American World Airways. Probabil la baza încă se testează avioane super-top-secrete şi sisteme de arme, iar acesta este motivul pentru care este în continuare învăluită în mister. Dar putem cu toţii să pretindem că acolo sunt depozitate corpurilor unor extratereştri, ca cele descrise în filmele populare ca Ziua Independenţei. Este mai distractiv aşa.

OZN-uri în URSS

În 1967, un astronom sovietic a fost chemat să sprijine „efortul comun al tuturor oamenilor de ştiinţă din lume" pentru a determina natura obiectelor zburătoare neidentificate. Omul de ştiinţă, Feliks Zigel, a fost atât de convins de existenţa unor farfurii zburătoare încât a spus că, „din păcate, anumiţi oameni de ştiinţă atât din Uniunea Sovietică cât şi din Statele Unite neagă însăşi existenţa problemei în loc să ajute la rezolvarea ei". Preocuparea sa a fost determinată de aproximativ 200 de raportări privind observarea „unui semicer luminos de culoare portocalie a cărui suprafaţă era doar un pic mai puţin lucioasă decât cea a Lunii". Unii au spus că „arunca jeturi, uneori cu scântei". Astfel, în 1978 autorităţile sovietice au comandat un studiu care să cerceteze fenomenele paranormale. Documentele au arătat seriozitatea cu care guvernul sovietic trata perspectiva unei invazii extraterestre.

Planul CIA să îl omoare pe Castro. Cu o scoică

Din 1960 în 1965, CIA a conceput cel puţin opt planuri de asasinare a lui Fidel Castro. Potrivit unui raport întocmit în 1967 şi declasificat 36 de ani mai târziu, CIA s-a gândit să folosească trabucuri, aer contaminat, pastile otrăvite, ciuperci şi o seringă umplută cu otravă pentru a elimina liderul comunist. Un plan, care urmărea să deterioreze imaginea lui Castro, era introducerea de acetat de taliu în pantofii lui, în speranţa că o să îi cadă barba. Dar o idee a fost mai presus de toate: planul de a-l ucide pe Castro cu o scoică-capcană. Dictatorul era un mare fan al scufundărilor acvatice, iar agenţii de informaţii s-au gândit să plaseze o scoică spectaculoasă într-un recif pe care Castro îl frecventa. Ei sperau ca scoica să îi atragă atenţia lui Castro, care ar ridica-o, declanşând astfel o explozie. Desmond Fitzgerald, şeful CIA al operaţiunilor cubaneze, chiar şi-a cumpărat două cărţi despre moluştele din Caraibe în acest scop. Dar schema fost considerată impracticabilă.