» De cateva zeci de ori mai mica decat marile cetati antice de pe litoral, asezarea fortificata de la marginea comunei Albesti este considerata de arheologi drept unul dintre cele mai importante situri din intreaga tara. Fortul grecesc a fost descoperit din intamplare de un profesor aflat in excursie cu elevii sai.
Zidurile, cu o grosime intre 1,20 si 1,60 metri, erau impenetrabile pentru atacatorii acelor vremuri."
Nicolae Alexandru
La mai bine de doua milenii de la constructia sa, fortul le ridica mai multe semne de intrebare constructorilor. Zidurile sunt compuse din blocuri mari de piatra, care nu sunt legate cu nici un liant intre ele. Dilema este cu atat mai interesanta cu cat fortul era aparat de un turn inalt de cativa metri, iar intreaga constructie a fost ridicata pe marginea unei vai. Arheologii vehiculeaza ipoteza prelucrarii aproape perfecte a laturilor cuburilor de piatra, care, datorita greutatii proprii, s-au "lipit" perfect unele de altele si a rezultat astfel un zid masiv. Solutia, rudimentara comparativ cu modul de constructie a marilor cetati din aceeasi perioada, a generat insa o rezistenta incredibila a intregii structuri. "Zidurile, cu o grosime cuprinsa intre 1,20 si 1,60 metri, erau impenetrabile pentru atacatorii acelor vremuri", a precizat Nicolae Alexandru, arheolog in cadrul Muzeului Callatis Mangalia si unul dintre cercetatorii care au lucrat la asezarea fortificata.
Nivela antica, precizie 100%
Mesterii greci adusi de la mare distanta au utilizat solutii ingenioase. Marginile zidurilor sunt compuse din blocuri de piatra pe ale caror colturi au fost sapate mici santuri. Numite tehnic "colturi de nivel", acestea permiteau verificarea verticalitatii si planeitatii structurii prin cunoscuta metoda cu plumbul si sfoara, folosita si astazi. Inainte de a face parte din structura zidului, blocurile de piatra erau atent verificate, slefuite si insemnate conform pozitiei pe care urmau sa o ocupe. Intregul edificiu era ridicat pe o fundatie la fel de atent construita.
Punct militar
Aceeasi rigurozitate a fost adoptata si in cazul compartimentarii interiorului. Locuinte de mici dimensiuni, cu aceeasi suprafata, model "bricheta", existenta unui turn patrat si pozitionarea exact pe malul unei vai conduc la ipoteza ca asezarea fortificata era deservita de trupe militare ce raspundeau de securitatea regiunii. Malul inalt constituia un obstacol natural pentru eventualii atacatori, turnul asigura o vizibilitate buna la mare distanta. Daca luam in calcul si atentia acordata zidurilor, si consolidarea acestora, rezulta ca asezarea juca un rol important in regiune. La mica distanta de fort trecea unul dintre cele mai importante cai de comunicatii cu sudul regiunii.
Satelitul Callatisului
Asezarea a cunoscut trei faze de dezvoltare, incepand cu secolul IV Inainte de Christos. Intr-o prima etapa a fost o asezare civila populata de crescatorii de animale si agricultori, pentru ca apoi sa devina un adevarat fort. Asezarea de la Albesti este plasata la limita de vest a teritoriului coloniei doriene Callatis. Zona fortificata, de forma rectangulara, ocupa o suprafata de aproximativ 2.800 metri patrati. Spre est, sud si vest s-au descoperit dependinte intinse pe o suprafata de aproximativ 12 hectare. Fortificatia propriu-zisa cunoaste trei faze constructive: primele doua, ocupand suprafete aproximativ egale, se plaseaza in secolul IV a.Chr. Etapa a treia, care reprezinta extinderea ariei fortificate spre sud, corespunde secolului III a.Chr. Descoperirile arheologice din ultimii ani, precum si pozitia pe culmea unui fost liman marin (actualul lac Mangalia se intindea in acele vremuri pana aproape de Albesti) conduc spre concluzia ca asezarea a constituit un partener important pentru orasele grecesti de la malul Marii Negre.
» Piese pentru muzeu
Vestigiile au fost descoperite din pura intamplare in 1971 de un profesor din Albesti cu ocazia unei excursii organizate pe dealurile comunei. Sapaturile au inceput trei ani mai tarziu, sub coordonarea muzeului de profil din Constanta. Cele mai importante piese de ceramica au fost expuse la Constanta, iar dupa infiintarea muzeului din Mangalia, obiectele descoperite pot fi admirate aici, alaturi de piesele provenite de pe santierul arheologic al vechiului Callatis.
