Consiliul Local a aprobat în februarie o hotărâre în care se arată că Arhiepiscopia Râmnicului solicită bani pentru acoperirea cheltuielilor cu utilităţile înregistrate în sezonul rece 2014-2015 la sediul din Strada Episcopiei. Consilierii municipali au fost de acord să aloce Arhiepiscopiei Râmnicului, din bugetul local, de la capitolul -“Cultură, recreere şi religie”, suma de 78.405 lei.
Cererea Arhiepiscopiei a fost depusă la primăria din Râmnicu Vâlcea în decembrie anul trecut. Preoţii cereau să li se achite facturile la gaze, energie electrică şi apă pentru iarna -2014-2015 pentru plata utilităţilor în clădirile administrative, respectiv birouri şi apartamentele prelaţilor. Banii au fost acordaţi din bugetul pe anul acesta, chiar dacă suma depăşea cu mult fondul alocat de obicei cultelor. Numai doi dintre cei 18 consilieri -s-au opus. Reprezentanții Arhiepiscopiei au explicat că au cerut bani de la primărie deoarece au multe clădiri şi -nu-şi mai permit să achite facturile. „Pentru utilități, nu știu ce înseamnă exact. Întreţinere şi utilităţi. Este destul de… Da. Deci în nici un caz nu este pentru altceva. Oricum, ştiți ce înseamnă Arhiepiscopia ca întindere şi clădiri”, a declarat pentru „România liberă“ Iancu Nifon, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei.
Consiliul Eparhial, format din politicieni şi funcţionari locali
Arhiepiscopia Râmnicului are în forul de conducere, pe lângă arhiepis-cop şi câţiva preoţi, şi 20 de mireni. Dintre aceştia patru sunt parlamentari de la toate partidele, doi sunt politicieni locali, doi sunt primari, iar alţii membri ai Gărzii Financiare sau ai Administraţiei Finanţelor Publice din Vâlcea. În urmă cu trei ani, „România liberă“ a prezentat un material despre cum sunt defrişate pădurile de castani ale Arhiepiscopiei Râmnicului chiar sub ochii autorităţilor care făceau parte din conducerea bisericii, la acea vreme. Sute de hectare de pădure au dispărut în ultimii zece ani din jurul mănăstirii vâlcene Hurezi.
Tăierile nu au fost anchetate niciodată de autorităţi, pentru că defrişările sunt făcute chiar de oamenii Bisericii Ortodoxe Române. În comisia economico-bugetară a Adunării Eparhiale, printre membri se numără comisarul-şef adjunct al Gărzii Financiare Vâlcea, Valentin Oprea, şi colegul acestuia, comisarul Gheorghe Ivan. Comisarul-şef adjunct Valentin Oprea a recunoscut reporterilor RL că habar nu are ce se întâmplă în comisia bisericească din care fac parte. „Eu am fost când s-au făcut alegerile. De atunci nu am mai fost. Le-am spus: «Domnilor, cine m-a trecut aici pe mine m-a trecut degeaba. Pe mine să nu mă mai chemaţi, că nu mai vin»”, a precizat comisarul. Valentin Oprea a afirmat că Garda Financiară nu a efectuat nici un control privind comercializarea de lemn de către lăcaşurile de cult. De asemenea, a precizat că nu cunoaşte cifra de afaceri a Arhiepiscopiei Râmnicului.
Preotul Nifon Dorin Iancu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei, a admis că, în aceste condiţii, cei de mai sus ar putea ajuta Biserica din poziţiile lor în cadrul autorităţilor locale. „Este adevărat că un om cu influenţă într-un anume domeniu poate avea o greutate în luarea unor decizii, dar membrii sunt aleşi dinainte să vină actuala conducere a Arhiepiscopiei şi nu ştiu exact cine este acum în Consiliu”, a precizat Nifon Iancu.
Una dintre cele mai bogate episcopii din ţară
În judeţul Vâlcea, pe lângă bisericile de cult, există peste 30 de mănăstiri, care deţin câteva mii de hectare de teren agricol şi păduri. Turismul ecumenic este, poate, cel mai dezvoltat din ţară în această zonă, având în vedere numărul mare de mănăstiri şi schituri cu tradiţii de sute de ani. -Nifon Iancu ne-a spus, însă, că nu toate mănăstirile au venituri mari. ”Sunt multe obşti istorice cu terenuri şi averi, dar numai câteva reuşesc să se administreze bine. La Mănăstirea -Govora, de exemplu, sunt foarte -multe, însă acolo trăiesc numai 13 măicuţe care nu pot avea grijă de tot ce e acolo”.
