Bananele ar putea fi cheia pentru obţinerea unor noi tratamente eficiente împotriva virusului HIV, care declanşează maladia SIDA, informează dailymail.co.uk, citat de Mediafax. În urma unor teste, oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că o anumită substanţă din banane este la fel de eficientă ca două medicamente anti-HIV care există pe piaţă.
În opinia lor, un astfel de tratament bazat pe substanţa BanLec este ieftin şi are potenţialul de a salva milioane de vieţi. Ingredientul este un tip de lecitină, o substanţă chimică produsă în mod natural de plante, benefică împotrivă infecţiilor. Cercetătorii americani au descoperit că lecitina care se găseşte în banane inhibă infecţiile cu virusul HIV, blocând calea de acces a virusului în organism. Substanţa BanLec acţionează asupra “sacului” proteic care acoperă materialul genetic al virusului HIV.
Michael Swanson, de la Universitatea Michigan, coordonatorul principal al studiului, a declarat: “Problema cu medicamentele anti-HIV este aceea că virusul poate suferi mutaţii, devenind astfel rezistent la acele tratamente, însă acest proces va fi mult mai greu de realizat în prezenţa lecitinelor. Lecitinele se fixează pe glucidele pe care le descoperă în diverse locuri la nivelul sacului proteic al virusului HIV, iar acesta va avea nevoie de mutaţii multiple pentru a scăpa de ele”.
Substanţa BanLec a fost la fel de eficientă, în testele de laborator, ca două medicamente anti-HIV folosite pe piaţă – T-20 şi Maraviroc. Michael Swanson a declarat că lucrează deja la o tehnică prin care doreşte să descompună substanţă BanLec în compuşi utilizabili care vor putea fi folosiţi pe pacienţi umani. Oamenii de ştiinţă consideră că aceştia vor putea fi folosiţi fie singuri, fie împreună cu alte medicamente anti-HIV.
Chiar şi un succes modest în această chestiune ar putea salva vieţile a milioane de oameni pe plan mondial, consideră autorii studiului. În prezent, mai puţin de jumătate dintre noile cazuri de infecţii cu HIV beneficiază de terapii antiretrovirale. Studiul a fost publicat în Journal of Biological Chemistry.
