Anunțuri
Publicitate
16.4 C
București
vineri, 3 mai 2024
caută...
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Adriana Constantinescu
-
0
Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

Redacția
-
0
Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024
  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Sub-ocuparea, noul șomaj

Laurențiu Mușoiu
-
0
Sub-ocuparea, noul șomaj

În 2023, aproape 100.000 de români erau „sub-ocupați”.

Intră în această categorie persoane disponibile să lucreze mai multe ore decât o cere locul de muncă actual sau care au joburi sub calificarea pe care o dețin, arată o analiză Hotnews.ro.

Peste jumătate au mai puțin de 44 ani, potrivit Institutului Național de Statistică, scrie Termene.

  • Conform analizei, persoanele sub-ocupate au reprezentat 35,6% din numărul total al celor care lucrau part-time în 2023;
  • Numărul absolvenților de facultate crește mai mult decât numărul joburilor care necesită studii superioare, ceea ce produce un decalaj semnificativ între cerere și ofertă; 
  • Sub-ocuparea, considerată noul șomaj, după cum scriu economiștii Bloomberg, are efecte similare cu acesta. Ambele duc la un nivel mai ridicat al sărăciei;
  • Cei care acceptă joburi sub nivelul calificării lor pe o perioadă mai lungă de timp ajung să nu mai aibă încredere în cunoștințele și abilitățile lor. Așa se formează șomajul structural;
  • Există și un procent semnificativ de persoane inactive „descurajate”. Sunt cei care au căutat pasiv locuri de muncă sau au renunțat să caute din diverse motive – nu au știut unde, nu se simt pregătiți profesional sau cred că vor fi respinși din cauza vârstei.
Cifre
1,7 miliarde de euro
cu atât au scăzut rezervele valutare ale Băncii Naționale a României, după rambursarea emisiunii de obligaţiuni în euro a Ministerului Finanțelor. La 30 aprilie 2024, BNR avea rezerve valutare de 62,5 miliarde euro.

470.000 
de muncitori au pierdut fabricile din România în ultimii 25 de ani. În prezent, în industria prelucrătoare lucrează 1,09 milioane de oameni, față de 1,56 milioane în anul 2000. Salariul mediu net din domeniu a ajuns la 4.325 de lei în februarie 2024, în creştere cu 11% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. 

5.421 
de firme au intrat în insolvență în 2023, iar cele mai multe sunt din București, Bihor, Cluj și Constanța, conform datelor Termene.ro. În ce privește obiectul de activitate, construcțiile, transporturile și comerțul cu amănuntul sunt domeniile cu cele mai multe firme intrate în insolvență. 

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Dinamo și-a aflat adversara din semifinalele EHF European League

Cătălin Mihai
-
0
Dinamo și-a aflat adversara din semifinalele EHF European League

Dinamo Bucureşti și-a aflat adversara din semifinalele EHF European League. Astfel, conform tragerii la sorți de vineri, „Dulăii” se vor lupta pentru un loc în finală cu puternica formație germană Flensburg-Handewitt.

Meciul se va disputa pe 25 mai la Hamburg. În cealaltă semifinală se vor duela Rhein-Nekar Lowen și Fuchse Berlin, ultima fiind deținătoarea trofeului.

Dinamo Bucureşti a reuşit o performanţă remarcabilă prin eliminarea danezilor de la Skjern în „sferturile” competiției. Dinamo s-a impus cu 38-34 în Danemarca, după ce în tur câştigase pe teren propriu cu 28-27.

Campioana Dinamo Bucureşti a mai jucat semifinale în această competiţie în 2004, când a ratat finala fiind eliminată de BM Altea.

Turneul Final Four va avea loc la Hamburg, în 25-26 mai, cu prima zi rezervată semifinalelor şi cea de-a doua finalelor.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Atacurile asupra libertății presei, la nivel mondial, s-au intensificat. Siguranța jurnaliștilor în România, motiv de îngrijorare

Laurențiu Mușoiu
-
0
Atacurile asupra libertății presei, la nivel mondial, s-au intensificat. Siguranța jurnaliștilor în România, motiv de îngrijorare

Atacurile politice asupra libertăţii presei, inclusiv detenţia jurnaliştilor, suprimarea instituţiilor media independente şi difuzarea pe scară largă a dezinformării s-au intensificat în mod semnificativ în ultimul an, potrivit indexului anual al libertăţii presei în lume, publicat de Reporteri fără frontiere (RSF).

Indexul clasifică 180 de ţări în funcţie de capacitatea jurnaliştilor de a lucra şi de a relata liber şi independent.

România este pe locul 49.

Potrivit RSF, România se mândreşte cu un peisaj mediatic divers şi relativ pluralist, care oferă un teren fertil pentru investigaţii de interes public cu impact puternic. Cu toate acestea, lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte finanţarea mass-mediei, în special de către stat, precum şi dificultăţile de pe piaţă subminează fiabilitatea informaţiilor şi încrederea în mass-media. 

În ţara noastră, “siguranţa jurnaliştilor rămâne un motiv de îngrijorare, deoarece aceştia sunt adesea ţinta unor atacuri, ameninţări şi intimidări. În cazul campaniei de hărţuire şi de denigrare de profil înalt împotriva reporterului Emilia Sercan, autorităţile nu numai că nu au făcut dreptate, dar au fost suspectate de complicitate. Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informaţii căutând să obţină o putere şi o influenţă mai mare pe fondul războiului din Ucraina şi al altor conflicte internaţionale”.

În plus, justiţia încearcă din ce în ce mai mult să forţeze mass-media să îşi dezvăluie sursele. Numărul de procese abuzive (SLAPP) a crescut, în timp ce hotărârile judecătoreşti nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei. 

Citește și:

Ziua mondială a libertății presei – 3 mai

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Lionel Messi, de neoprit la 36 de ani! A fost desemnat jucătorul lunii în America

Cătălin Mihai
-
0
Lionel Messi, de neoprit la 36 de ani! A fost desemnat jucătorul lunii în America

Argentinianul Lionel Messi, care în acest moment evoluează la formația Inter Miami, a fost votat cel mai bun jucător al lunii aprilie în liga profesionistă nord-americană de fotbal (MLS).

Messi, care în iunie va împlini vârsta de 37 de ani, a disputat patru meciuri în această lună şi înscris şase goluri, oferind în acelaşi timp patru pase decisive.

Inter Miami a marcat 12 goluri luna trecută, iar la zece dintre acestea Messi a avut o contribuţie.

Messi are în total 9 goluri marcat în acest sezon, fiind golgheterul la zi în Major League Soccer. El este al doilea de la Inter Miami care primeşte această distincţie, după ce atacantul uruguayan Luis Suarez a obţinut trofeul pentru luna martie.

Echipa din Florida conduce în Conferinţa de Est, cu 21 de punct din 11 partide, iar sâmbătă o va înfrunta pe New York Red Bulls, care se află pe locul al treilea, cu 17 puncte (10 jocuri).

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Rusia – Ucraina, ziua 779: Kremlinul spune că declarațiile lui Macron sunt parte a unei tendințe periculoase

Laurențiu Mușoiu
-
0
Rusia – Ucraina, ziua 779: Kremlinul spune că declarațiile lui Macron sunt parte a unei tendințe periculoase

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris astăzi comentariile recente ale preşedintelui francez Emmanuel Macron despre o posibilă intervenţie a Franţei în Ucraina ca făcând parte dintr-o “tendinţă foarte periculoasă”.

Într-un interviu acordat săptămânalului britanic The Economist, Macron nu a exclus trimiterea de trupe franceze în Ucraina în anumite circumstanţe, poziţie pe care o mai exprimase şi în trecut.

“…Aceasta este o declaraţie foarte importantă şi foarte periculoasă”, a spus Peskov într-un briefing. “Franţa, prin şeful statului, continuă să vorbească despre posibilitatea implicării sale directe, pe teren, în conflictul din Ucraina”, a adăugat el.

Totodată, Kremlinul a calificat declaraţia ministrului de externe britanic David Cameron – cum că Ucraina ar putea folosi armele britanice împotriva ţintelor din interiorul Rusiei dacă doreşte s-o facă – drept o “escaladare directă” a conflictului.

Cameron a promis, joi, trei miliarde de lire sterline sub formă de ajutor militar anual pentru Ucraina pentru “cât timp este nevoie”, adăugând că Londra nu are nicio obiecţie cu privire la utilizarea armelor în interiorul Rusiei.

Peskov a descris comentariile lui Cameron ca fiind periculoase şi îngrijorătoare şi a spus că ar putea pune în pericol întregul sistem de arhitectură de securitate europeană. 

Citește și:

A 778-A ZI DE RĂZBOI

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

România, debut de vis la Campionatul European de Culturism şi Fitness! Sportivii noștri au cucerit 21 de medalii în prima zi

Cătălin Mihai
-
0
România, debut de vis la Campionatul European de Culturism şi Fitness! Sportivii noștri au cucerit 21 de medalii în prima zi

Lotul național al României a câștigat un număr record de 21 de medalii (11 de aur, 6 de argint și 4 de bronz) în prima zi de participare la Campionatul European de Culturism şi Fitness 2024, competiţie care se desfăşoară la Santa Susanna, în Spania.

În prima zi a concursului, sportivii noștri au cucerit nu mai puțin de 11 medalii de aur, 6 de argint şi 4 de bronz. Medaliile de aur au fost câştigate de Safier Koorndijk-Iancu, Ciprian Borcan, Andrei Pop, Dragoş Enuţă, Ionuţ Lepădatu şi Vlad Dumitru.

Acesta este cel mai bun început de competiţie realizat vreodată de sportivii români la un concurs de anvergură europeană, în condiţiile în care la această ediţie participă peste 1000 de sportivi din peste 40 de ţări.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Tragedie în Hunedoara! Un bărbat a murit după ce a fost împușcat accidental la o partidă de vânătoare

Cătălin Mihai
-
0
Tragedie în Hunedoara! Un bărbat a murit după ce a fost împușcat accidental la o partidă de vânătoare

Un bărbat de 44 de ani a decedat după ce a fost împuşcat accidental în zona pieptului, în timpul unei partide de vânătoare desfăşurată în zona localităţii hunedorene Boholt.

Potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Hunedoara, autorul faptei fiind o persoană de 34 de ani. Din primele verificări ale poliţiştilor s-a constatat că vânătoarea fusese organizată legal, incidentul, care a avut loc joi noaptea, fiind sesizat de un bărbat de 50 de ani prin apel la numărul de urgenţă 112. Acesta a relatat că fiului său i s-ar fi descărcat accidental arma de vânătoare, lovind mortal, în zona pieptului, pe bărbatul în vârstă de 44 ani, participant la vânătoare.

Poliţiştii ajunşi la faţa locului au întocmit un dosar de cercetare penală pentru ucidere din culpă. 

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Olympiakos Pireu și Fiorentina, cu un pas în finala Europa Conference League

Cătălin Mihai
-
0
Olympiakos Pireu și Fiorentina, cu un pas în finala Europa Conference League

Olympiakos Pireu și Fiorentina sunt favorite la calificarea în finala ediției din acest an a Europa Conference League, după ce s-au impus, joi seară, în prima manșă a semifinalelor.

Olimpiakos Pireu a învins-o în deplasare pe Aston Villa cu scorul de 4-2, grație hat-trick-ului reușit de atacantul marocan Ayoub El Kaabi (17, 29, 56 – penalty) și golului marcat de Santiago Hezze (67). Ollie Watkins (45+1) şi Moussa Diaby (52) au punctat pentru Villa, care a ratat şi un penalty pe finalul partidei. Dacă va trece de Aston Villa, Olympiakos va putea disputa finala pe terenul rivalei din Atena, AEK.

În cealaltă semifinală, Fiorentina s-a impus dramatic cu 3-2 în faţa echipei belgiene FC Bruges. Echipa viola a deschis scorul rapid, prin Riccardo Sottil (5), însă Hans Vanaken a restabilit egalitatea din penalty (17). Gazdele au intrat în avantaj la pauză, graţie reuşitei lui Andrea Belotti (37). FC Bruges a izbutit egalarea, prin brazilianul Igor Thiago (63), deşi juca în zece oameni, Raphael Onyedika fiind eliminat cu două minute mai devreme. Atacantul angolez Mbala Nzola a marcat golul victoriei echipei italiene în prelungirile partidei (90+1).

Fiorentina are şansa de a juca a doua finală consecutivă în Europa Conference League, după ce anul trecut a fost învinsă de West Ham.

Partidele din manşa secundă se vor juca pe 9 mai. Finala din acest an a Europa Conference League este programată în data de 29 mai, la Atena, pe AEK Arena.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Unirea Shopping Center: Inima Comercială a Bucureștiului

Redacția
-
0
Unirea Shopping Center: Inima Comercială a Bucureștiului

Situat în centrul vibrant al Bucureștiului, Unirea Shopping Center nu este doar un simplu centru comercial, ci o emblemă a orașului, fiind unul dintre cele mai cunoscute și vizitate locuri de shopping din capitala României. De la inaugurarea sa în anul 1976, Unirea Shopping Center a devenit un punct de referință pentru cumpărături, dar și un loc de întâlnire pentru bucureșteni și vizitatori deopotrivă.

O Istorie Bogată

Unirea Shopping Center a fost deschis în perioada comunistă, inițial sub numele de „Magazinul Unirea” și era cel mai mare magazin din București la acea vreme. Proiectat într-un stil arhitectonic specific epocii, centrul a fost destinat să servească nevoile de consum ale populației și să impresioneze prin dimensiunile și diversitatea ofertei sale. De-a lungul anilor, Unirea Shopping Center a fost martor la multe transformări ale societății românești, adaptându-se continuu la cerințele pieței și la așteptările consumatorilor.

@unireashoppingcenter

1 cadou pentru ei, 2 cadouri pentru noi 🫡 #UnireaShoppingCenter #unireashopping #unireashoppingcenter #unireabucuresti #unireashoppingcenterbucuresti #uniriibucuresti❤️ #uniriibucuresti #unirea #bimbo

♬ original sound – unireashoppingcenter – unireashoppingcenter

Renovare și Modernizare

După căderea regimului comunist în 1989, Unirea Shopping Center a trecut printr-un amplu proces de renovare și modernizare. A fost transformat dintr-un magazin de stat într-un centru comercial modern, găzduind numeroase branduri internaționale și locale. Acesta dispune acum de o varietate largă de magazine care oferă de la îmbrăcăminte și accesorii, la electronice, jucării și articole de casă. De asemenea, centrul include și multiple opțiuni de divertisment și restaurante, transformându-se într-un hub complet pentru cumpărături și timp liber.

PHOTO Unirea Shopping Center Bucuresti – 2 mai 2024.

Un Loc de Întâlnire Popular

Pe lângă shopping, Unirea Shopping Center este cunoscut ca un loc popular de întâlnire pentru oameni de toate vârstele. Centrul comercial găzduiește evenimente culturale și sociale, oferind vizitatorilor săi mai mult decât o experiență de cumpărături. Este un loc unde familiile pot petrece timp împreună, tinerii se pot întâlni cu prietenii, iar turiștii pot experimenta o parte din dinamismul orașului.

@unireashoppingcenter

Cum ajungi în parcare la Unirea? 😍 #unireashoppingcenter #unireashoppingcenterbucuresti

♬ original sound – unireashoppingcenter – unireashoppingcenter

Accesibilitate și Impact Local

Localizat în apropierea Pieței Unirii, una dintre cele mai mari și importante intersecții din București, Unirea Shopping Center beneficiază de accesibilitate excelentă prin multiple mijloace de transport public, inclusiv metroul. Această poziție strategică contribuie la afluxul constant de vizitatori și la impactul economic pozitiv asupra zonei.

@unireashoppingcenter

cu sclipici sau fara?🐰💕 #UnireaShoppingCenter #unireashopping #unireashoppingcenter #unireabucuresti #unireashoppingcenterbucuresti #uniriibucuresti❤️ #uniriibucuresti #unirea #annebebe

♬ original sound – unireashoppingcenter – unireashoppingcenter
Cadouri de Paște 2024

Unirea Shopping Center rămâne un simbol al evoluției și modernizării Bucureștiului, în inima unei capitale europene pline de viață și istorie.

Europa League: Leverkusen, aproape de finală. Remiză în meciul dintre Marseille și Atalanta

Cătălin Mihai
-
0
Europa League: Leverkusen, aproape de finală. Remiză în meciul dintre Marseille și Atalanta

Noua campioană a Germaniei Bayer Leverkusen este cu un pas în finala Europa League, după ce a învins-o în deplasare pe AS Roma cu 2-0, în prima manșă semifinalelor. În celălalt meci al serii, Olympique Marseille şi Atalanta Bergamo au terminat nedecis, 1-1.

Echipa antrenată de Xabi Alonso, care a cucerit pentru prima dată în istoria sa titlul în Germania, s-a impus prin golurile marcate de Florian Wirtz (28) şi Robert Andrich (73).

Finalistă în 2023, AS Roma a avut o bară la 0-0, prin Romelu Lukaku (21). Cele două echipe s-au înfruntat şi în semifinalele ediţiei trecute.

Bayer Leverkusen a ajuns acum la 47 de meciuri consecutive în acest sezon fără înfrângere (39 de victorii şi opt egaluri).

În cealaltă semifinală, Olympique Marseille şi Atalanta Bergamo au terminat nedecis, 1-1. Gianluca Scamacca a deschis scorul pentru oaspeţi (11), dar Merseille a egalat la scurt timp, prin congolezul Chancel Mbemba (20).

Olympique a fost mai aproape de victorie, având şi o bară, prin marocanul Azzedine Ounahi (73).

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Premieră mondială: Urangutan care își tratează rana cu o plantă

Laurențiu Mușoiu
-
0
Premieră mondială: Urangutan care își tratează rana cu o plantă

Un urangutan din Indonezia a fost văzut în timp ce îşi trata o rană cu o plantă medicinală, fiind pentru prima dată în lume când acest tip de comportament a fost observat la un animal sălbatic, au dezvăluit cercetătorii germani.

Biologii de la Institutul Max Planck pentru Comportamentul Animalelor din Germania şi cei de la Universitatea Naţională din Indonezia au observat un urangutan de Sumatra mascul, numit Rakus, care suferise o rană la nivelul feţei.

Rakus a fost observat mâncând şi apoi aplicând în mod repetat pe rana sa seva unei plante căţărătoare cu proprietăţi antiinflamatorii şi analgezice, folosită în mod obişnuit în medicina tradiţională. De asemenea, el a acoperit întreaga rană cu o împletitură formată din corpul verde al plantei, au declarat biologii.

Isabelle Laumer, de la Institutul Max Planck Institute pentru Comportamentul Animalelor, a declarat că Rakus a suferit probabil acea rană facială în timpul unei lupte cu un mascul de pe un teritoriu învecinat.

“Comportamentul lui Rakus a părut a fi intenţionat, deoarece el şi-a tratat selectiv rana facială de pe flancul drept, şi nicio altă parte a corpului, cu suc de plante”, a spus Isabelle Laumer.

“De asemenea, comportamentul a fost repetat de mai multe ori şi nu doar cu suc de plante, ci şi mai târziu, cu material vegetal mai solid, până când rana a fost acoperită în totalitate. Întregul proces a durat o perioadă de timp considerabilă”, a adăugat ea.

Rana nu a prezentat semne de infectare, au precizat cercetătorii.

Planta, cunoscută pe plan local sub numele de Akar Kuning, este folosită ca medicament de către indonezieni. Ea are proprietăţi antibacteriene, antiinflamatorii, antifungice, antioxidante şi alte proprietăţi vindecătoare, a declarat Isabelle Laumer.

Descoperirile ar putea oferi o nouă perspectivă asupra originilor evolutive ale medicaţiei rănilor, au declarat oamenii de ştiinţă, scrie Agerpres.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Mesajul premierului Marcel Ciolacu către jurnaliști, de Ziua Mondială a Libertății Presei

Cătălin Mihai
-
0
Mesajul premierului Marcel Ciolacu către jurnaliști, de Ziua Mondială a Libertății Presei

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, vineri, cu prilejul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, că activitatea de jurnalist, cu toate valenţele sale, are în sine şi un rol de formator al societăţii.

„Ziua Mondială a Libertăţii Presei, pe care o marcăm în a treia zi din luna mai, în fiecare an, subliniază importanţa pe care trebuie să o dăm în permanenţă libertăţii de exprimare, ca pârghie de informare a publicului şi garanţie a unei societăţi democratice şi libere. Oamenii vor să ţină pasul cu cele mai noi informaţii, mai ales în momente în care unitatea colectivă poate face diferenţa, precum pandemia, conflictele de securitate şi efectelor acestora. Pe fondul diversificării canalelor de comunicare în mediul online şi într-o societate tot mai dezbinată de fenomenul de fake-news şi dezinformare, oamenii din presă au o misiune şi mai dificilă, cu responsabilităţi din ce în ce mai mari”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, prin intermediul unui comunicat de presă.

Potrivit premierului, la nivelul societăţii din România, mass-media este un partener ferm de partea adevărului.

„Activitatea de jurnalist, cu toate valenţele sale, are în sine şi un rol de formator al societăţii. Apreciez munca acestor oameni, cu toată complexitatea pe care o implică, în reflectarea acţiunilor şi măsurilor guvernamentale. Contactul cu problemele care îi preocupă pe cetăţeni şi eforturile noastre la nivel instituţional în direcţia creşterii transparenţei în administraţia publică, misiuni importante asumate de Guvernul României, pot fi susţinute doar printr-o informare echidistantă, responsabilă şi de bună-credinţă a publicului, cu sprijinul mass-media”, spune Ciolacu.

El adaugă că Ziua Mondială a Libertăţii Presei este dedicată anul acesta importanţei pe care o au presa şi libertatea de exprimare pentru conştientizarea pericolelor pe care le implică schimbările climatice, un fenomen care vedem că ne afectează din ce în ce mai mult, la scară largă, dar pe care avem puterea să îl combatem prin corecta noastră informare, iar presa joacă „un rol foarte important” în acest sens.

„Indiferent de natura subiectelor pe care jurnaliştii le abordează, efortul lor rămâne în slujba cetăţenilor şi al binelui societăţii în general. Le doresc tuturor jurnaliştilor, tuturor reprezentanţilor mass-media, să-şi exercite profesia cu bună-credinţă şi să găsească întotdeauna calea de a duce informaţia corectă în casele oamenilor”, transmite Marcel Ciolacu.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

MAE condamnă ferm toate actele de violență asupra jurnaliștilor

Laurențiu Mușoiu
-
0
MAE condamnă ferm toate actele de violență asupra jurnaliștilor

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă “ferm” toate actele de violenţă împotriva jurnaliştilor şi a mass-media în exercitarea profesiei lor, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei.

Într-un comunicat, MAE reiterează importanţa libertăţii şi pluralismului media, părţi componente ale libertăţii de exprimare şi liberului acces la informaţie, elemente esenţiale pentru o democraţie consolidată, rezilientă şi pentru un stat de drept funcţional.

“Prin tema din acest an aleasă la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite/UNESCO, A press for the Planet: Journalism in the face of the environmental crisis, comunitatea internaţională subliniază importanţa pe care jurnalismul şi libertatea de expresie îl au în contextul crizei mondiale a protecţiei mediului, activitatea jurnaliştilor fiind esenţială în diseminarea informaţiilor privind chestiuni de actualitate în acest domeniu, precum schimbările climatice, poluarea şi, mai ales, educaţia pentru mediu a tinerei generaţii”, se precizează în comunicat.

MAE îşi exprimă susţinerea pentru jurnalismul independent, siguranţa şi protecţia jurnaliştilor şi a lucrătorilor media şi reafirmă importanţa acţiunilor decisive care asigură funcţionarea mass-media într-un mediu politic, economic şi juridic viabil. 

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Iga Swiatek şi Arina Sabalenka se vor duela în finala turneului de la Madrid

Cătălin Mihai
-
0
Iga Swiatek şi Arina Sabalenka se vor duela în finala turneului de la Madrid

La fel ca anul trecut, finala turneului WTA 1000 de la Madrid le va pune față în față pe poloneza Iga Swiatek şi belarusa Arina Sabalenka, primele două jucătoare ale lumii.

Swiatek, aflată pentru a 101-a săptămână pe primul loc în clasamentul WTA, a trecut joi de americanca Madison Keys (20 WTA), cu 6-1, 6-3, în doar 70 de minute.

În a doua semifinală, Sabalenka a învins-o pe kazaha Elena Rîbakina, numărul patru mondial, cu 1-6, 7-5, 7-6 (7/5), după două ore şi 17 minute. Rîbakina avea opt victorii consecutive câştigate pe zgură în 2024, după titlul cucerit la Stuttgart.

În finala de anul trecut, Sabalenka a câştigat cu 6-3, 3-6, 6-3, cu mai puţin de o lună înainte ca Swiatek să cucerească al treilea său titlu la Roland Garros.

Sabalenka a mai cucerit titlul în 2021 la Madrid, turneu pe care Swiatek nu a reuşit să îl câştige până acum.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Directorul general Dorin Tudora a mărit salariile doar angajaților PNL

Puterea.ro
-
0
Directorul general Dorin Tudora a mărit salariile doar angajaților PNL



În ultima ședință a Consiliului de Administrație de la Conpet SA Ploiești, de la sfârșitul lunii aprilie 2024, directorul general Dorin Tudora, impus și susținut de Iulian Dumitrescu și Roberta Anastase, a fost acuzat de acordarea unor măriri de salarii doar angajaților aflați în siajul PNL.

Ultima ședință a Consiliului de Administrația de la Conpet SA Ploiești, operatorul național de transport țiței și derivate prin conducte din România, s-a soldat cu un…



Source link

Cotnari a lansat Crama Transparentă

Laurențiu Mușoiu
-
0
Cotnari a lansat Crama Transparentă

Cotnari, una dintre cele mai emblematice crame din România, cu o istorie îndelungată în producția de vinuri din soiuri pure, românești, lansează campania „Crama Transparentă”.

În cadrul campaniei, Cotnari își deschide porțile și îi invită pe pasionații de vin să descopere procesul producției a vinurilor premiate. Cu scopul de a dezvălui producția autohtonă de vinuri și de a respinge miturile legate de acest domeniu, Cotnari devine prima cramă din România care oferă transparență totală asupra procesului de vinificare. Totodată, Cotnari anunță o cifră de afaceri de peste 134 milioane lei, pentru anul 2023, cu o creștere ușoară față de 2022, când cifra de afaceri înregistrată a depășit 132 milioane lei.

Prin intermediul noii platforme cramatransparenta.ro, compania pune la dispoziția consumatorilor și celor interesați de procesul de vinificare informații detaliate despre producție, acces în cele trei crame și degustări de vin. Mai mult decât atât, vizitatorii pot urmări prin live streaming imagini din cramă și vor avea posibilitatea de a discuta direct cu reprezentanții companiei cu privire la procesul de fabricare a vinului sunând la numărul de telefon dedicat. De asemenea, tot pe website-ul campaniei, este activ un video detaliat și interviuri cu povestea de fabricare a vinurilor de calitate, pe care cei care doresc îl pot accesa din confortul casei.

„Continuăm demersul de modernizare inițiat de crama Cotnari și ne propunem să consolidăm trei dintre cele mai importante obiective ale anului 2023: transparentizarea procesului de producție, dezvoltarea de noi sortimente de vinuri din soiuri pure, românești, și investițiile în modernizarea infrastructurii noastre viticole și vinicole. Odată cu lansarea campaniei Crama Transparentă, vă invităm să ne vizitați, acum și virtual din confortul casei dumneavoastră, pentru a descoperi farmecul și tradiția vinului românesc în cea mai autentică și inovatoare formă. Așteptăm cu nerăbdare să vă întâmpinăm, să vă răspundem la întrebări și să împărtășim din pasiunea noastră pentru vinul de calitate. Am modernizat și etichetele vinurilor demiseci Grasa de Cotnari, Cotnari Busuioacă și Cotnari Tămâioasă Românească și le veți putea regăsi la raft evidențiate cu etichetă albă. Întărim astfel mesajul de cramă deschisă și transparentă în relația cu consumatorii direcți.

Investițiile în infrastructură sunt în desfășurare. Până la acest moment am achiziționat bene noi pentru recoltare mecanizată și planificăm să finalizăm o nouă secție completă de prelucrare mecanizată a strugurilor, cu o capacitate de prelucrare de 500 de tone pe zi. În plus, ne propunem să investim în zona de viticultură, replantând o suprafață de aproximativ 80 de hectare de vie. De asemenea, am modernizat secția actuală de prelucrare a strugurilor prin achiziționarea a 4 desciorchinătoare și 2 prese noi. Extinderea capacităților de fermentare cu încă 4 milioane de litri va contribui semnificativ la reducerea perioadei de recoltare. Estimăm că valoarea totală a acestor investiții va fi de aproximativ 20 milioane de lei, ceea ce demonstrează angajamentul nostru față de inovație și excelență în domeniul vinicol.”, a declarat Remus Deleanu, Director General Cotnari S.A, citat într-un comunicat de presă remis cotidianului național ROMÂNIA LIBERĂ.

Cei interesați să viziteze cramele Cotnari o pot face simplu și rapid prin intermediul platformei dedicate campaniei „Crama Transparentă” sau accesând celelalte platforme oficiale ale companiei, la secțiunea Turism. Turiștii pot opta pentru o vizită gratuită ce include explorarea uneia dintre cele trei crame Cotnari, o degustare a vinurilor, dar și certificarea de Ambasador al Cramei Transparente, însoțită de un cod de reducere de 20%, valabil timp de trei luni de la vizită. Iar pentru mai multe opțiuni de vizitare și degustare a vinurilor, vizitatorii pot achiziționa pachetele turistice asociate, disponibile online.

Odată cu lansarea noii campanii, etichetele vinurilor demiseci Grasa de Cotnari, Cotnari Busuioacă și Cotnari Tămâioasă Românească au fost schimbate. Noile etichete sunt albe, pentru o mai bună observare a calității produsului și totodată, pentru a evidenția vinurile demiseci din portofoliul brand-ului. Astfel, Cotnari contribuie la susținerea mesajului de cramă deschisă și transparentă în relația cu publicul.

În topul preferințelor consumatorilor se află în continuare Grasa de Cotnari și respectiv Tămâioasa Românească, soiuri pure, românești, care ocupă cel mai însemnat procent din vânzări. Reprezentanții companiei afirmă că în România, în ultimii ani, a crescut interesul și pentru vinurile rose. Acest trend a făcut ca sortimentul Cotnari Busuioacă rose să ocupe un loc important în cifra de afaceri. În ceea ce privește vinurile seci și cele spumante, soiul Frâncușa a avut cea mai importantă creștere.

Cotnari anunță că a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de peste 134 milioane lei, având aproximativ 300 de angajați permanenți, la care se adaugă un număr cuprins între 300 și 700 de lucrători sezonieri, în funcție de specificul lucrărilor viticole din timpul anului. Compania anunță totodată, că acordă o atenție deosebită și pe aspectul mecanizării și automatizării procesului de fabricare, pe fondul costurilor tot mai ridicate privind forța de muncă, dar și a lipsei acesteia.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Astăzi este Vinerea Mare, ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit. Tradiții și obiceiuri

Cătălin Mihai
-
0
Astăzi este Vinerea Mare, ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit. Tradiții și obiceiuri

Astăzi este Vinerea Mare, ziua în care Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, a fost răstingnit pe cruce și a fost dus în mormânt. Conform tradițiilor, în această zi creștinii ortodocși țin post negru, iar gospodinele frământă și coc pasca.

Cunoscută și ca Vinerea Patimilor, Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă este ziua în care Domnul Iisus Hristos a fost răstignit pentru iertarea păcatelor noastre.

În această zi nu se mănâncă și nu se bea decât apă.

În această zi nu se fac copturi, iar seara se merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului, slujba înmormântării Domnului Iisus Hristos.

În acestă zi, ţăranul român ţinea post negru, crezând, printre altele, că postul negru vindecă durerile de cap, dar şi alte beteşuguri.

În această zi nu se lucra: nu se ţesea, nu se torcea, nu se spăla, nu se muncea la câmp. Singurul lucru pe care îl puteau face gospodinele era să frământe şi să coacă pasca.

Potrivit antropologului Cirprian Voicilă de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în această zi, ţărăncile făceau pasca rotundă deoarece credeau că scutecele în care a fost înfăşat Domnul nostru Iisus Hristos au avut formă rotundă. Sau o făceau în patru colţuri, având ca model piatra Sa de mormânt. La mijlocul copturii se făcea o cruce. Înainte de a băga pasca în cuptor, gospodinele făceau semnul crucii cu lopata pe cei patru pereţi ai cuptorului şi rosteau următoarea rugăciune: „Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/ Cruce în tus-patru/ Cornuri de casă/ Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precista la fereastră”. Cojile de la ouăle folosite la pască erau aruncate pe o apă curgătoare.

În Vinerea Mare, se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf pe sub care credincioşii trec până la sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.

Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de forma dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului. Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masă. Trecerea pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Ziua mondială a libertății presei – 3 mai

Laurențiu Mușoiu
-
0
Ziua mondială a libertății presei – 3 mai

În 2024, Ziua mondială a libertăţii presei este dedicată importanţei jurnalismului şi libertăţii de exprimare în contextul actualei crize de mediu la nivel mondial, anunţă site-ul Organizației Națiunilor Unite (ONU). Conştientizarea tuturor aspectelor legate de criza globală de mediu şi a consecinţelor acesteia este esenţială pentru a construi societăţi democratice. Munca jurnalistică este indispensabilă în acest scop, punctează www.un.org.

Jurnaliştii se confruntă cu provocări semnificative în căutarea şi diseminarea informaţiilor despre probleme contemporane, cum ar fi dificultăţile din lanţurile de aprovizionare, migraţia climatică, industriile extractive, mineritul ilegal, poluarea, braconajul, traficul de animale, defrişările sau schimbările climatice. Asigurarea vizibilităţii acestor probleme este crucială pentru promovarea păcii şi a valorilor democratice la nivel mondial, scrie Agerpres.

În contextul triplei crize planetare – schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi poluarea aerului – campaniile de dezinformare pun la îndoială cunoştinţele şi metodele de cercetare ştiinţifică. Atacurile la adresa validităţii ştiinţei reprezintă o ameninţare serioasă la adresa dezbaterii publice pluraliste şi informate. Iar informaţiile înşelătoare şi false despre schimbările climatice pot, în unele cazuri, să submineze eforturile internaţionale de a le aborda.

Dezinformarea cu privire la problemele de mediu poate duce la o lipsă de sprijin public şi politic pentru acţiuni climatice, politici eficiente şi protecţia comunităţilor vulnerabile afectate de schimbările climatice, precum şi a femeilor şi fetelor, deoarece schimbările climatice tind să exacerbeze inegalităţile existente, evidenţiază sursa citată.

Pentru a realiza o dezvoltare durabilă, este necesar ca jurnaliştii să raporteze cu acurateţe, în timp util şi cuprinzător despre problemele de mediu şi consecinţele acestora, precum şi despre posibilele soluţii. Iar acest lucru necesită o strategie cuprinzătoare care să includă, conform ONU: Prevenirea şi protejarea împotriva infracţiunilor comise împotriva jurnaliştilor; Asigurarea drepturilor pentru libertatea de exprimare, libertatea cercetării ştiinţifice şi accesul la sursele cheie de informaţii, pe lângă combaterea dezinformării prin jurnalism; Promovarea pluralităţii, diversităţii şi viabilităţii mass-media, în special media regională, locală, indigenă şi/sau comunitară; Asigurarea că guvernanţa platformelor digitale încurajează transparenţa companiilor de tehnologie, responsabilitatea acestora, diligenţa necesară, împuternicirea utilizatorilor şi moderarea şi gestionarea conţinutului pe baza standardelor internaţionale ale drepturilor omului, aşa cum se indică în Ghidul UNESCO pentru guvernarea platformelor digitale; Promovarea programelor de alfabetizare media şi informaţională pentru a oferi utilizatorilor abilităţi de angajare şi gândire critică în mediul digital.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 1993, la recomandarea Conferinţei Generale a UNESCO. De atunci, ziua de 3 mai, aniversarea Declaraţiei de la Windhoek, este sărbătorită la nivel mondial ca Ziua mondială a libertăţii presei.

După 30 de ani, legătura istorică trasată între libertatea de a căuta, împărtăşi şi primi informaţii şi binele public rămâne la fel de relevantă precum era la momentul semnării acesteia. Ziua de 3 mai funcţionează ca un memento pentru guverne cu privire la necesitatea de a-şi respecta angajamentul faţă de libertatea presei. Este, de asemenea, o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media despre problemele libertăţii presei şi eticii profesionale. Potrivit www.un.org, reprezintă o oportunitate pentru: celebrarea principiilor fundamentale ale libertăţii presei; evaluarea stării libertăţii presei în întreaga lume; apărarea mass-media de atacurile la adresa independenţei lor; aducerea unui omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în îndeplinirea datoriei.

Creat în 1997, premiul anual pentru libertatea presei UNESCO/Guillermo Cano onorează o persoană, organizaţie sau instituţie care a adus o contribuţie remarcabilă la apărarea şi/sau promovarea libertăţii presei oriunde în lume şi mai ales atunci când acest lucru s-a înfăptuit în faţa pericolului. Premiul a fost înfiinţat la iniţiativa Comitetului Executiv al UNESCO şi este conferit oficial de UNESCO, cu ocazia Zilei mondiale a libertăţii presei. Distincţia poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat în faţa birourilor ziarului său, ”El Espectador” din Bogota, Columbia, la 17 decembrie 1986, aminteşte www.unesco.org.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Germania susține că a fost victima unui atac cibernetic rusesc. Berlinul avertizează că vor exista consecințe

Cătălin Mihai
-
0
Germania susține că a fost victima unui atac cibernetic rusesc. Berlinul avertizează că vor exista consecințe

Berlinul a acuzat vineri hackeri ruşi susţinuţi de Moscova de un atac cibernetic intolerabil împotriva membrilor Partidului Social-Democrat german şi a avertizat că vor exista consecinţe.

„Astăzi putem spune fără ambiguitate că putem atribui acest atac cibernetic unui grup numit APT28, care este condus de serviciile de informaţii ale Rusiei”, a declarat ministrul de externe german, Annalena Baerbock, într-o conferinţă de presă.

„Cu alte cuvinte, acesta a fost un atac cibernetic susţinut de Rusia împotriva Germaniei şi este absolut intolerabil şi inacceptabil”, a adăugat ea, promiţând consecinţe.

Ancheta federală asupra acestui atac care a vizat SPD în ianuarie 2023 tocmai a fost finalizată, a spus ministrul, fără a oferi alte detalii.

Baerbock a luat cuvântul după o întâlnire la Adelaide cu omologul său australian, Penny Wong, care a declarat la rândul său că este „profund tulburată” şi a asigurat Berlinul de sprijinul Canberrei.

„Ne-am alăturat deja Statelor Unite, Regatului Unit, Canadei şi Noii Zeelande pentru a atribui activităţi cibernetice rău intenţionate APT28”, a afirmat Wong.

Grupul APT28, cunoscut şi sub numele de Fancy Bear, este acuzat că este responsabil pentru zeci de atacuri cibernetice din întreaga lume.

Agenţia de securitate informatică a Uniunii Europene a prezentat informaţii din presa germană în 2023 care indică faptul că un oficial SPD a fost vizat de un atac cibernetic „care ar putea avea ca rezultat o posibilă dezvăluire de date”.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

26 de avioane de război și 5 nave chineze, detectate în jurul Taiwanului

Cătălin Mihai
-
0
26 de avioane de război și 5 nave chineze, detectate în jurul Taiwanului

Ministerul Apărării din Taiwan a anunţat vineri că a detectat 26 de avioane şi cinci nave chineze în jurul insulei în ultimele 24 de ore, transmite AFP, citată de Agerpres.

Aceste activităţi au avut loc cu câteva săptămâni înainte de învestirea, pe 20 mai, a noului preşedinte al Taiwanului, Lai Ching-te, pe care China îl consideră un separatist periculos.

Şaptesprezece aparate “au trecut linia mediană (a strâmtorii Taiwan) şi au pătruns (…) în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului”, a precizat un comunicat al ministerului.

Linia mediană taie în două Strâmtoarea Taiwan, o cale maritimă îngustă de 180 de kilometri care separă insula autonomă de China continentală.

Beijingul, care nu recunoaşte această linie, revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său şi nu a renunţat niciodată la utilizarea forţei pentru a recâştiga controlul insulei.

Sub preşedinta Tsai Ing-wen, aleasă în 2016, relaţiile dintre Beijing şi Taipei au devenit tensionate, deoarece ea şi guvernul său resping pretenţiile Chinei asupra insulei.

Noul preşedinte ales, Lai Ching-te, provenit ca şi Tsai Ing-wen din Partidul Democrat Progresist (DPP), a câştigat alegerile prezidenţiale din ianuarie, în pofida avertismentelor Beijingului că el va aduce “război şi declin” pe insulă.

Aceste manevre au loc la o zi după ce Manila a convocat un reprezentant înalt chinez pentru a protesta faţă de un incident soldat cu avarierea a două nave filipineze în cursul unei patrulări în Marea Chinei de Sud.

Potrivit Ministerului filipinez de Externe, paza de coastă chineză a tras cu tunuri de apă asupra a două dintre navele sale pe 30 aprilie şi a blocat accesul la un recif disputat din Marea Chinei de Sud. Beijingul, la rândul său, a confirmat că a “respins” vasele filipineze.

China revendică suveranitatea aproape în întregime asupra Mării Chinei de Sud – o răscruce importantă a rutelor comerciale maritime -, spre nemulţumirea mai multor ţări riverane.

Acest diferend intervine într-un moment în care Statele Unite şi Filipinele organizează exerciţii militare comune, în special în apropierea zonelor disputate din Marea Chinei de Sud şi strâmtoarea Taiwan.

Unul din punctele importante ale exerciţiilor este simularea recuceririi prin forţă a unei insule din provincia filipineză Palawan, în apropiere de insulele Spratly, revendicate atât de Manila, cât şi de Beijing. 

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

123...500Pagina 1 din 500

România Liberă este membru al Reporters without Frontiers. Raportul nostru pe Transparency ca participanți ai Journalism Trust Initiative (JTI) poate fi accesat aici.

Abonează-te la ediția digitală a cotidianului România Liberă

Cumpără Ediția Digitală

Susține
România Liberă

Disponibil pentru toată lumea,
finanțat de cititori.

Donează

© 2024 România Liberă Media Group. Toate drepturile rezervate.