15 C
București
duminică, 12 mai 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Giurgiucanu, un ”campion” al retrocedărilor, revine în instanță pentru terenul din Mamaia pierdut din cauza erorii de procedură



Georgică Giurgiucanu, cunoscut în contextul Dosarului Retrocedărilor, nu se lasă după ce a pierdut un teren din  stațiunea Mamaia.

Georgică Giurgiucanu, figură cunoscută în Dosarul Retrocedărilor din Constanța, unde a fost condamnat, a contestat din nou pierderea unui teren din Mamaia, zona Cazino, în favoarea municipiului. Deși a pierdut inițial la Tribunal din cauza unei erori procedurale, Giurgiucanu a depus recurs la Curtea de Apel Constanța, unde speră să…



Source link

Eșec pentru Gloria Bistrița în finala EHF European League. Dunărea Brăila a terminat pe locul patru

Gloria Bistriţa a pierdut finala EHF European League la handbal feminin, fiind învinsă de formația norvegiană Storhamar cu scorul de 29-27, duminică seară, la Graz. În semifinale, Bistrița trecuse de Dunărea Brăila, care a cedat în finala mică după aruncări de la 7 metri.

Echipa scandinavă a dominat prima parte a meciului şi a condus la diferenţă de trei goluri (7-4, 8-5), dar Gloria a reuşit să întoarcă scorul şi să intre la pauză în avantaj, 15-14, în ciuda faptului că Nina Bulatovic şi Gnonsiane Niombla au primit cartonaşe roşii. În schimb, la cel mai dur fault al partidei (Laslo lovită în faţă de o adversară înaintea pauzei) arbitrele din Turcia nu au dictat nici măcar eliminare de 2 minute.

Storhamar a reuşit să se desprindă la două goluri în minutul 42, 21-19, şi a controlat jocul până la final, deşi echipa antrenată de Florentin Pera a egalat în două rânduri, 22-22 şi 23-23.

În finala mică, Dunărea Brăila a fost învinsă dramatic de echipa franceză Neptunes Nantes, cu scorul de 39-38, după aruncările de la 7 metri.

În semifinale, Gloria Bistriţa s-a impus categoric în duelul românesc cu Dunărea Brăila, cu scorul de 37-26, iar în cea de-a doua Neptunes Nantes a fost învinsă la limită de Storhamar Handball Elite, cu 28-27.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Inundațiile din Brazilia au făcut 143 de morți. Guvernul anunță cheltuieli de urgență

Bilanțul victimelor ploilor abundente din statul brazilian Rio Grande do Sul a crescut la 143 de morți, a anunțat duminică organul guvernamental local de apărare civilă, față de 136 în ziua precedentă, în timp ce alte 131 de persoane sunt încă date dispărute, scrie Reuters.

Sâmbătă seara, guvernul a anunțat cheltuieli de urgență de aproximativ 12,1 miliarde de reali (2,34 miliarde de dolari) pentru a face față crizei care a provocat strămutarea a peste 538.000 de persoane în acest stat, dintr-o populație de aproximativ 10,9 milioane de locuitori.

Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat că statul va reconstrui ceea ce a fost distrus.

„Știm că nu totul poate fi recuperat, mamele și-au pierdut copiii și copiii și-au pierdut mamele”, a declarat Lula pe rețelele de socializare X, într-o declarație pentru a marca Ziua Mamei.

Sâmbătă, președintele SUA, Joe Biden, a emis o declarație, afirmând că administrația sa este în contact cu guvernul brazilian pentru a oferi asistență.

„Gândurile și rugăciunile noastre sunt alături de persoanele afectate de această tragedie și de primii respondenți care lucrează pentru a salva și a oferi asistență medicală familiilor și persoanelor”, a declarat Biden.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Rezultatele Loto 6/49, Joker şi Loto 5/40 din 12 mai 2024. Numerele câștigătoare și premiile puse în joc

Duminică, 12 mai 2024, Loteria Română a organizat noi trageri pentru fiecare din jocurile Loto 6/49, Joker şi Loto 5/40.

Rezultate LOTO duminică 12 mai 2024

Rezultate JOKER: 5, 14, 8, 37, 40 +7

Rezultate Loto 5 din 40: 35, 7, 36, 33, 18, 6

Rezultate Loto 6 din 49: 20, 49, 33, 26, 24, 14

Rezultate Noroc: 4, 6, 2, 2, 4, 0, 1

Rezultate Noroc Plus: 1, 9, 9, 8, 1, 6

Rezultate Super Noroc: 0, 6, 6, 4, 3, 8

La Loto 6/49 se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 2,42 milioane de lei (peste 487.400 de euro). La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 9,46 milioane de lei (peste 1,90 milioane de euro).

La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 3,70 milioane de lei (peste 745.300 de euro), iar la categoria a II-a este în joc un report de peste 162.300 de lei (peste 32.600 de euro). La Noroc Plus se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 13.000 de lei.

La Loto 5/40, la categoria I, este în joc un report în valoare de peste 46.900 de lei, iar la categoria a II-a se înregistrează un report în valoare de peste 67.400 de lei (peste 13.500 de euro). La Super Noroc se înregistrează un report cumulat în valoare de peste 52.700 de lei (peste 10.500 de euro).

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Companiile chinezești câștigă mai multe licitații pentru explorarea petrolului și gazelor din Irak

Companiile din China au câștigat încă cinci oferte pentru explorarea zăcămintelor de petrol și gaze din Irak, a declarat duminică ministrul irakian al petrolului, în timp ce runda de acordare a licențelor de explorare a hidrocarburilor din țara din Orientul Mijlociu a intrat în cea de-a doua zi, scrie Reuters.

Companiile chinezești au fost singurii jucători străini care au câștigat oferte până acum, obținând licențe care acoperă 10 câmpuri de petrol și gaze începând de sâmbătă, în timp ce compania kurdă irakiană KAR Group a obținut două.

Licențele de petrol și gaze pentru 29 de proiecte în total vizează în principal creșterea producției pentru uz intern, iar peste 20 de companii s-au precalificat, inclusiv grupuri europene, chineze, arabe și irakiene.

De asemenea, este de remarcat faptul că niciun mare producător de petrol american nu a fost implicat, chiar și după ce premierul irakian Mohammed Shia s-a întâlnit cu reprezentanți ai companiilor americane în cadrul unei vizite oficiale în Statele Unite luna trecută.

Printre premiile specifice, compania chineză CNOOC Iraq a câștigat o licitație pentru a dezvoltarea și explorarea petrolului Blocul 7 din Irak, care se întinde în provinciile Diwaniya, Babil, Najaf, Wasit și Muthanna din centrul și sudul țării, a declarat ministrul petrolului, Hayan Abdul Ghani.

ZhenHua, Anton Oilfield Services și Sinopec au câștigat ofertele pentru dezvoltarea câmpului petrolifer Abu Khaymah din Muthanna, a câmpului Dhufriya din Wasit și, respectiv, a câmpului Sumer din Muthanna, a precizat ministrul.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Simona Halep și-a aflat adversara de la turneul Trophee Clarins

Simona Halep va debuta la turneul de categorie WTA 125 Trophee Clarins de la Paris împotriva americancei Mccartney Kessler, jucătoare care în acest moment ocupa poziția 123 în clasamentul mondial.

Halep, care a primit un wild card pentru turneul Trophee Clarins de la Paris, va juca împotriva americancei Mccartney Kessler (123 WTA) abia al doilea meci oficial de la reducerea suspendării dictată de TAS.

În acest moment, fostul lider mondial ocupă locul 1.149 în lume, cu doar 10 puncte, câștigate după participarea în primul tur la Indian Wells, acolo unde a fost învinsă în trei seturi de Paula Badosa.

Meciul dintre Simona Halep și Mccartney Kessler va avea loc marți, 14 mai.

Pe tabloul principal se mai află o româncă, Ana Bogdan, care o va înfrunta în prima rundă pe franţuzoaica de origine rusă Varvara Gracheva. Alte două românce vor lua startul în calificări, Gabriela Ruse şi Miriam Bulgaru. Ruse o va întâlni pe rusoaica Vera Zvonareva în primul tur preliminar, iar Bulgaru va primi replica franţuzoaicei Elsa Jacquemot.

Turneul Trophee Clarins este dotat cu premii totale de 115.000 de dolari şi va avea loc în perioada 13-19 mai, la Paris.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Premieră! Petrocub Hînceşti, campioana la fotbal a Republicii Moldove

Echipa de fotbal Petrocub Hînceşti a scris istorie în Republica Moldova, devenind pentru prima dată campioană națională, după remiza obținută sâmbătă, 1-1, pe terenul lui Milsami Orhei. Cu acest rezultat, Petrocub Hînceşti a acumulat 21 de puncte și a depășit pe Zimbru Chişinău și Sheriff Tiraspol, care se aflau la patru, respectiv șase puncte distanță, cu o etapă înainte de finalul campionatului.

Sheriff Tiraspol, care dominase precedentele opt ediții ale campionatului, a trebuit să cedeze locul Petrocubului, marcând astfel o schimbare semnificativă în fotbalul moldovenesc.

Petrocub, un club fondat în 1999, și-a asigurat astfel un loc în primul tur preliminar al Ligii Campionilor. De asemenea, echipa din Hînceşti se pregătește să întâlnească pe Zimbru Chişinău în finala Cupei Republicii Moldova, programată pentru 25 mai, unde poate completa un sezon de succes cu câștigarea „eventului”.

”Petrocub Hîncești a câștigat în premieră titlul de campioană a Moldovei la fotbal. Cu o etapă înainte de finalul campionatului, hânceștenii au acumulat 21 de puncte, cu 4 mai multe decât Zimbru, clasată a doua. Astfel, Petrocub devine a 6-a echipă care reușește să câștige titlul de campioană națională după independența Moldovei”, a anunțat Federația Moldovenească de Fotbal.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

VIDEO. Accident pe podul Basarab din București. S-a răsturnat o mașină în care se aflau șapte femei

Accident petrecut duminică seară pe Podul Basarab din Capitală. Incidentul a provocat aglomerație în zonă. O mașină în care se aflau șapte femei s-a răsturnat, iar consecințele incidentului au fost serioase. Potrivit informațiilor furnizate, cele șapte femei care se aflau în autoturismul cu șapte locuri au suferit răni și au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale.

Un accident grav a avut loc duminică seara pe Podul Basarab din Capitală, iar ieșirea spre cartierul Militari a fost blocată în urma incidentului. La fața locului s-au deplasat numeroase echipaje de poliție, ambulanță și pompieri pentru a gestiona situația și a acorda asistență victimelor.

Conform primelor informații, șapte persoane rănite au fost transportate la Spitalul Floreasca în urma accidentului. Circulația rutieră pe pod a fost restricționată, iar se circulă doar pe ieșirea spre Șoseaua Grozăvești.

Autoritățile sunt la fața locului pentru a investiga cauzele accidentului și pentru a asigura măsurile necesare pentru restabilirea circulației rutiere în condiții de siguranță.

Comunicat de presă

În jurul orei 17:40, Brigada Rutieră a fost sesizată prin apel 112 cu privire la producerea unui accident rutier pe Pasajul Basarab.

Conducătorul unui autovehicul, care se deplasa pe Pasajul Basarab dinspre Bd. Nicolae Titulescu, în dreptul bretelei de coborâre către Bd. Doina Cornea, ar fi pierdut controlul asupra direcției de mers și a lovit balustrada de protecție a pasajului.

În urma impactului, autovehiculul s-a răsturnat pe o parte.

Din eveniment a rezultat rănirea a șapte persoane care se aflau în autovehicul, fiind transportate la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale.

Au fost aplicate restricții pe breteaua de coborâre către Bd. Doinea Cornea.

Se efectuează cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului de circulație.

YouTube video

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Veste tristă pentru handbalul românesc. Naționala masculină a ratat calificarea la Campionatul Mondial din 2025

Naționala României de handbal masculin a fost învinsă decisiv de echipa Cehiei în manșa secundă a barajului pentru calificarea la Campionatul Mondial din 2025. Într-un meci disputat la Brno, tricolorii au suferit o înfrângere dureroasă, scor 29-20 (15-9), ratând astfel șansa de a se califica la turneul final.

Chiar dacă România reușise să câștige prima manșă a barajului, disputată pe teren propriu la Baia Mare, cu scorul strâns de 31-30, echipa noastră nu a reușit să mențină avantajul în returul de la Brno. Cehia a dominat partida încă din start, conducând cu un avans confortabil de 6-1. La pauză, scorul era de 15-9 în favoarea gazdelor.

În ciuda eforturilor depuse în repriza a doua, echipa României nu a reușit să revină în joc, iar Cehia și-a asigurat victoria finală cu un scor categoric de 29-20. Astfel, naționala noastră a ratat calificarea la Campionatul Mondial de handbal masculin din 2025, fiind învinsă la general cu scorul de 59-51 de reprezentativa Cehiei.

Golurile echipei antrenate de George Buricea au fost marcate de Andrei Drăgan 5, Ionuţ Nistor Ioniţă 4, Gabriel Cristian Ilie 3, Demis Cosmin Grigoraş 2, Nicolae Cristian Ungureanu 2, Daniel Stanciuc 1, Alexandru George Andrei 1, Călin Dedu 1, Andrei Buzle 1, scrie Agerpres.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Roger Corman, regizorul „The Little Shop of Horrors” din 1960, a murit la vârsta de 98 de ani

Roger Corman, care a regizat o serie de filme de cult, printre care „The Little Shop of Horrors” din 1960, a murit la vârsta de 98 de ani, notează BBC.

Familia sa a declarat pentru publicația de specialitate Variety că a murit joi, în locuința sa din Santa Monica, California.

„Filmele sale au fost revoluționare și au capturat spiritul unei epoci”, se arată în declarația lor.

Jack Nicholson și Robert De Niro se numără printre actorii pe care i-a ajutat să se dezvolte. Regizorii James Cameron și Martin Scorsese și-au “rupt dinții” cu filmele sale.

Multe dintre filmele sale au devenit clasice de cult și a devenit faimos pentru viteza cu care lucra, realizând adesea două filme în același loc și în același timp, pentru a economisi bani.

Roger Corman s-a născut la Detroit, la 5 aprilie 1926. Tatăl său, William, era inginer, iar el intenționa să îi calce pe urme.

Cu toate acestea, în timp ce studia la facultate, a fost atras de cinematografie și, după o perioadă în care a lucrat pentru General Motors, a renunțat la slujbă și a plecat să lucreze la 20th Century Fox ca mesager.

Nereușind să progreseze prea mult, a plecat în Europa, unde, printre altele, a studiat pentru scurt timp literatura engleză la Oxford. S-a întors în SUA cu ambiția de a deveni scenarist.

Și-a vândut primul scenariu, “The House in the Sea”, în 1953, iar în anul următor a fost filmat Highway Dragnet, Corman fiind creditat ca și coproducător.

Cu toate acestea, a fost atât de supărat de modificările aduse poveștii sale încât a strâns niște bani și s-a stabilit ca producător.

Corman a început să regizeze în 1955, cu Swamp Women, iar în următorii 15 ani a realizat peste 50 de filme, câștigându-și reputația pentru rapiditatea cu care le putea realiza.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Reacția purtătorului de cuvânt al BOR, după ce Elveția a câștigat Eurovisionul: „Victoria lui Nimeni. Un imn înălţat non-binarităţii”

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), a reacționat dur după ce interpretul elvețian Nemo a cucerit marele trofeu de la Eurovision, afirmând că „victoria lui Nimeni (Nemo) este una zdrobitoare asupra firescului, insultătoare la adresa muzicii și exterminatoare a bunei-cuviinţe şi bunului-simţ”.

„Victoria lui Nimeni (Nemo),… una zdrobitoare asupra firescului, una insultătoare la adresa Muzicii, una exterminatoare a bunei-cuviinţe şi bunului-simţ, toate caricaturizate şi evacuate din mentalul colectiv al masei isteric (tele)spectatoare. O masă în stare de ebrietate ideologică din care cultura reală, elementarele repere morale şi însuşi Sensul au fost izgonite de activismul şleampăt care huiduie realitatea, siluieşte arta, face ţăndări ierarhiile şi cântă ridicol prohodul planetei căreia i-a crescut temporar temperatura, un simptom manifestat recurent în istoria ei cosmică. Nemo/ Nimeni. Nu întâmplător, ci foarte expresiv în context”, a scris Bănescu pe Facebook.

Purtătorul de cuvânt al BOR a ridiculizat şi melodia cântată de Nemo, intitulată „The Code” (Codul). „Codul” unei uşi desenate pe un zid. Destinaţia oricărei sminteli ideologice. Un imn chinuit înălţat non-binarităţii, fluidizării aberante a datului ontologic al sexualităţii masculine şi feminine, lichidării distincţiilor dintre chipurile binelui și răului şi a distincţiei dintre adevăr şi minciuna numită deconstructivist „post-adevăr”, dincolo de care începe nu vreo superioară libertate, ci curtea strâmtă a sordidului”, mai spune Vasile Bănescu.

VIDEO. Piesa „The Code”, cu care Nemo a câștigat marele trofeu Eurovision

YouTube video

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Poliția a aplicat amenzi, după ce mai mulți nuntași au blocat o intersecție

Poliția din județul Teleorman a intervenit prompt în urma unui incident în localitatea Buzescu, unde circulația a fost blocată de nuntași, generând disconfort și probleme de siguranță pentru restul comunității. Autoritățile au aplicat două amenzi în valoare totală de 12.000 de lei, în conformitate cu prevederile legale.

“Cei doi organizatori, bărbaţi, au fost sancţionaţi contravenţional conform OG nr 43/1997 R privind regimul juridic al drumurilor cu câte 6.000 de lei fiecare”, a precizat duminică IPJ Teleorman.

Tot în cursul zilei de duminică, atunci când în mass-media au apărut imagini şi informaţii despre ce s-a întâmplat la Buzeşti, IPJ Teleorman a precizat că a deschis un dosar penal şi face cercetări pentru blocarea sau îngreunarea circulaţiei, scrie Agerpres.

“În ziua de 10 mai a.c., poliţiştii din cadrul Serviciului Rutier Teleorman s-au sesizat din oficiu şi au întocmit dosar penal în care se efectuează cercetări pentru blocarea sau îngreunarea circulaţiei”, a susţinut IPJ Teleorman.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

VIDEO. Messi și compania revin și câștigă partida cu Montreal

Inter Miami, echipa unde evoluează Lionel Messi, s-a impus cu 3-2 în meciul cu Montreal, dar argentinianul nu a reușit să înscrie.

Seria lui Lionel Messi de opt meciuri consecutive cu contribuții la mai multe goluri s-a încheiat, iar el a pierdut “șefia” marcatorilor din MLS, scrie presa internațională.

Mai important, Messi a evitat o accidentare semnificativă la legendarul său picior stâng – cu aproximativ cinci săptămâni înainte de Copa America – și a jucat tot meciul în victoria cu 3-2 a lui Inter Miami în deplasare cu CF Montreal, sâmbătă seara.

Matias Rojas a marcat în minutul 44, iar Luis Suárez a înscris în prelungirile primei reprize pentru a aduce meciul la egalitate, după ce primiseră două goluri mai devreme. Golul lui Benjamin Cremaschi din minutul 58 a ajutat Inter Miami să câștige al cincilea meci consecutiv pentru prima dată în istoria de patru ani a francizei sale.

YouTube video

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Șeful Lufthansa își exprimă frustrarea în legătură cu problemele Boeing

Întârzierile de livrare a avioanelor de la Boeing sunt „extrem de enervante” și costă Lufthansa foarte mulți bani, dar constructorul american de avioane ar trebui să fie capabil să își rezolve problemele, a declarat directorul general al companiei aeriene germane într-un interviu acordat unui ziar, potrivit Reuters.

Directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr, a fost direct atunci când a fost întrebat de publicația elvețiană Neue Zuercher Zeitung cât de mult afectează firma sa recentele eșecuri de la Boeing și întârzierile de livrare ulterioare.

„Acest lucru este extrem de enervant și ne costă foarte mulți bani”, a declarat Spohr în interviul publicat în weekend. „Cu toate acestea, sunt sigur că Boeing are problemele sub control”.

Șeful Lufthansa a declarat că industria are nevoie de doi furnizori puternici, referindu-se și la rivalul european al Boeing, Airbus.

Întrebat dacă și-ar putea imagina să cumpere avioane chinezești, Spohr a minimalizat această perspectivă.

„Având în vedere standardele de siguranță pe care le aplicăm în cadrul grupului Lufthansa, nu cred că acest lucru este realist pentru următorii ani”, a spus el, referindu-se la construcția avioanelor mai rapid.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Darius Olaru, după ce FCSB a primit trofeul de campioană: „Vom petrece cât ne țin picioarele”

După ce FCSB a primit oficial trofeul de campioană a Ligii 1, primul după o „secetă” de nouă ani, căpitanul formației roș-albastre, Darius Olaru, a declarat că el şi colegii săi vor petrece cât îi vor ţine picioarele.

„A fost visul meu să câştig titlul şi mi l-am îndeplinit. Cumva cam toate zilele care au urmat meciului cu Farul, când am ştiut sigur că suntem campioni, au fost cele mai frumoase din viaţa mea. Şi le merităm toţi pentru că am muncit. Sigur vor mai fi câteva petreceri. Vom petrece cât ne ţin picioarele”, a spus el.

Olaru a menţionat că nu vrea să se gândească la ultima partidă a sezonului, cea cu Rapid. „Nici nu vreau să mă gândesc la derby-ul cu Rapid, vreau să mă bucur de această seară alături de suporteri pentru că merităm”, a mai afirmat Darius Olaru.

FCSB a pierdut cu 0-1 în fața celor de la CFR Cluj, sâmbătă seara, pe Arena Naţională, în etapa a noua a play-off-ului Ligii 1.

Meciul a fost urmat de ceremonia de înmânare a tricourilor de campioni, a medaliilor şi a trofeului de campioană. Gruparea bucureşteană nu mai câştigase titlul din 2015.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Sfârșit de drum pentru Djokovic la Roma. Sârbul a fost eliminat de locul 32 mondial

Novak Djokovic a fost eliminat din turneul ATP Masters 1.000 de la Roma și a constituit una dintre surprizele majore ale competiției. Cu toate că este considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria tenisului și ocupantul locului întâi în clasamentul mondial masculin, Djokovic a fost învins în două seturi de către chilianul Alejandro Tabilo, locul 32 mondial, 6-2, 6-3.

Pentru Alejandro Tabilo, victoria împotriva lui Djokovic a reprezentat un moment de glorie în cariera sa. Cu un joc impresionant și o determinare de neclintit, el și-a depășit adversarul de prestigiu, obținând astfel cea mai importantă victorie din cariera sa până în prezent. La vârsta de aproape 27 de ani, acest succes marchează o etapă semnificativă în ascensiunea sa în lumea tenisului profesionist.

Pentru Djokovic, eliminarea timpurie din turneu a fost, fără îndoială, dezamăgitoare. Cu toate că este cunoscut pentru dominația sa în circuitul mondial și pentru performanțele sale remarcabile, în această partidă el nu a reușit să își găsească ritmul și să se impună în fața adversarului său.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

CSM București, campioana României. „Tigroaicele” au reușit o nouă triplă

CSM București a învins-o sâmbătă pe CSM Târgu Jiu cu scorul de 30-27, în Sala Apollo din Capitală, în etapa cu numărul 24 din „Liga Florilor”, și și-a asigurat matematic al șaptelea titlu de campioană a României la handbal feminin.

După succesul cu CSM Târgu Jiu, formația bucureșteană a reușit, pentru al doilea sezon consecutiv, să realizeze tripla campionat, Cupa României, Supercupa României.

„Tigroaicele” au mai câştigat titlul în 2015, 2016, 2017, 2018, 2021 şi 2023.

Clasament „Liga Florilor”

1. CSM Bucureşti 67 puncte
2. CS Rapid Bucureşti 60 puncte
3. CS Gloria 2018 Bistriţa-Năsăud 57 puncte
4. HC Dunărea Brăila 53 puncte
5. SCM Râmnicu Vâlcea 46 puncte

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Cutremur puternic în apropierea graniței dintre Mexic și Guatemala

Un cutremur cu magnitudinea 6,4 s-a produs duminică dimineață în apropierea coastei statului mexican Chiapas, a anunțat Institutul Geologic al Statelor Unite, potrivit Reuters.

Cutremurul s-a produs la o adâncime de 75 km, a precizat USGS.

Agenția națională de protecție civilă din Mexic a transmis pe rețelele de socializare că monitorizează situația, dar că nu există rapoarte inițiale privind pagube.

În Guatemala, unde cutremurul a putut fi resimțit în capitala Guatemala City, agenția de dezastre a țării, CONRED, a raportat pagube structurale în departamentele Quetzaltenango și San Marcos, în apropiere de granița țării cu Mexicul, inclusiv o alunecare de teren care a blocat o parte a unui drum.

Nu există niciun risc de tsunami, potrivit Sistemului american de alertă pentru tsunami și Marinei mexicane.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

VIDEO. Semimaratonul Bucureștiului, câștigat de atletul kenyan Alex Nzioka Matata

Cea de-a 13 ediţie a Semimaratonului Bucureşti a fost câștigată de atletul kenian Alex Nzioka Matata, care a parcurs cei 21 de km într-o oră, un minut și patru secunde.

Locul doi a fost ocupat de un alt kenyan, Chebor Elvis Tabarach, cu timpul de o oră, patru minute şi trei secunde, iar pe trei s-a clasat tot un sportiv din Kenya, Kibet Bismark Langat, cu timpul de o oră, patru minute şi 10 secunde.

Primul român din clasament a fost Leonard Mitrică, pe locul 5, cu o oră, 7 minute şi patru secunde, urmat de Alexandru Corneschi, cu timpul de o oră, 7 minute şi 56 de secunde.

La feminin, prima în clasament a fost Rabecca Chepkwemoi, din Kenya, care a încheiat cursa într-o oră, 12 minute şi nouă secunde.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Desantul cu 2000 de parașutiști simula recucerirea unei baze militare ocupate. Codul galben poate bloca sprijinul NATO pentru România

Aproape 2000 de parașutiști din armatele țărilor NATO, care trebuiau să realizeze un desant în inima Transilvaniei, au fost obligați să-și amâne exercițiul cu 24 de ore, de duminică până luni, întrucât în zona de vest a României a fost în vigoare, duminică, un cod galben de ploaie și vijelie.

Exercițiul SWIFT RESPONSE 24, la care participă circa 5000 de militari, dintre care 2000 de parașutiști, include cea mai amplă operațiune de desant aerian din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. “Aproximativ 2.000 de parașutiști militari din Franța, Germania, România, Spania, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos se vor instrui în cadrul secvențelor desfășurate în România ale exercițiului SWIFT RESPONSE 24 (SR24) / DEFENDER 24. Operația aeropurtată multinațională Joint Forcible Entry, care include și desantare de tehnică militară, se va derula pe parcursul mai multor zile. Secvența principală din România este planificată duminică, 12 mai, în zona Bazei 71 Aeriană General Emanoil Ionescu din Câmpia Turzii”, anunța, acum trei zile, Statul Major al Apărării.

Doar că, duminică dimineață, meteorologii au anunțat că, pe parcursul zilei de 12 mai, în jumătatea de vest a României este în vigoare un cod galben de ploaie și vijelie. Drept consecință, responsabilii militari au decis că desantul aerian se amână cu 24 de ore, adică de duminică până luni.

Întrucât SWIFT RESPONSE reprezintă doar un exercițiu, această amânare a sosirii parașutiștilor în centrul Transilvaniei nu pune în pericol securitatea României sau a NATO. Dar se evidențiează, din nou, cât de nesigur poate fi sprijinul militar extern pentru România, în cazul unui potențial război.

Amintim că, acum câțiva ani, la o paradă dedicată Zilei Naționale a României, 1 Decembrie, avioanele F-16 n-au putut decola și au lipsit de la paradă întrucât pista aerodromului Borcea, de unde urmau să decoleze, era acoperită cu gheață. Ceva mai recent, acum câteva luni, un general american atrăgea atenția României că are o infrastructură de transport deficitară, mai ales în ceea ce privește rețeaua feroviară. Din acest motiv, efectivele militare ale NATO nu s-ar putea deplasa cu mare viteză pe teritoriul României.

“SWIFT RESPONSE 24 este un exercițiu specific misiunilor de desant aerian, al cărui scenariu presupune recuperarea unei baze militare ocupate, prin realizarea superiorității aeriene, parașutarea unei forțe aliate și executarea de trageri reale în poligon (LIVEX). Pe teritoriul României, exercițiul este condus de Forțele Armate Germane în parteneriat cu Forțele Terestre Române, cu sprijinul Forțelor Aeriene Române”, anunța Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României. Este de observat că, în centrul Transilvaniei, cea mai importantă bază militară este la Câmpia Turzii.

“Swift Response 24” se desfășoară până la data de 31 mai 2024. Acest exercițiu va fi corelat cu exercițiul NATO “Steadfast Defender” precum și cu exercițiile naționale “Spring Strike” (Suedia), “Quadriga South” (Germania) și “Dacia 24” (România). În România, acțiunile militare se desfășoară la mai multe locații, printre care se numără Centrul de Instruire de la Cincu, Baza Aeriană 71 Câmpia Turzii, Baza 90 Transport Aerian Otopeni, Baza Aeriană de Instruire de la Boboc, Aeroportul Banat din Caransebeş și poligonul Știuca (județul Timiș). Potrivit unui comunicat transmis de Comandamentul Forțelor SUA din Europa și Africa, cel puțin una dintre locațiile exercițiului este în Republica Moldova. După cum se știe, Republica Moldova este țară neutră dar are o relație bună cu NATO.

Premierul Marcel Ciolacu, cel care, la începutul anului 2024, susținuse că în țara noastră nu va veni niciun război, a recunoscut, totuși, în mesajul transmis la conferința de aniversare a 20 de ani de la intrarea României în NATO, că instabilitatea din estul Europei și din zona Mării Negre, adică din spațiul geografic al României, “afectează profund securitatea euroatlantică”.

“Ameninţările şi provocările cărora trebuie să le facem faţă împreună sunt din ce în ce mai diferite şi complexe. Important este că, într-un context regional şi global volatil, angajamentul aliaţilor de a proteja valorile acestui spaţiu şi de a se apăra reciproc este de neclintit”

Marcel Ciolacu,

Premierul României

Președintele Iohannis insistă că România a alocat, începând din anul 2023, un procent de 2,5 la sută din PIB pentru Apărăre iar acești bani trebuie folosiți pentru înzestrarea armatei, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor români și pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu camarazii din celelalte țări ale NATO.

“Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Dacă infrastructura terestră (feroviară și rutieră) este deficitară, sprijinul NATO poate ajunge în România pe cale aeriană, dar această cale poate fi îngreunată de condițiile meteo.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!