Anunțuri
Publicitate
8.2 C
București
marți, 23 aprilie 2024
caută...
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Adriana Constantinescu
-
0
Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

Redacția
-
0
Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024
  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Iohannis, primit de omologul sud-coreean

Laurențiu Mușoiu
-
0
Iohannis, primit de omologul sud-coreean

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, astăzi, de omologul sud-coreean, Yoon Suk-yeol, la Palatul prezidenţial.

Şeful statului român efectuează de luni până mâine o vizită oficială în Republica Coreea.

Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti anunţase că aceste consultări politice dintre Iohannis şi omologul său vizează teme privind consolidarea Parteneriatului Strategic, cooperarea politico-diplomatică şi în domeniul apărării, principalele provocări din plan regional şi global, precum şi impulsionarea ariilor sectoriale, cu accent pe intensificarea comerţului şi a investiţiilor în domeniul energiei verzi şi nucleare, al noilor tehnologii, IT&C, al mediului şi gestionării schimbărilor climatice, în cel al infrastructurii, al sănătăţii, al educaţiei sau alte noi domenii.

Cu prilejul vizitei, este adoptată la cel mai înalt nivel “Declaraţia Comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic România – Republica Coreea”, un document care va stabili direcţiile principale de cooperare vizate de ambele părţi pentru următorii 10 ani.

Pe agenda celor doi lideri a fost inclusă şi semnarea a mai multe memorandumuri în domenii precum apărare, energie, intervenţie în situaţii de urgenţă.

De altfel, din delegaţia oficială care îl însoţeşte pe preşedintele României la Seul fac parte şi membri ai Guvernului României – ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

Ulterior, preşedintele României va avea o întrevedere cu prim-ministrul Han Duck-soo, prilej pentru a puncta principalele obiective ale relaţiei economice bilaterale şi pentru a evalua rezultatele celui de-al X-lea Comitet Mixt pentru Cooperare Industrială (Seul, 25 martie 2024).

De asemenea, Iohannis va avea întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi ai mediului de afaceri şi va vizita expoziţia de artă tradiţională românească “Insight Romania”.

Şeful statului român şi-a început vizita oficială luni, când alături de soţia sa, Carmen Iohannis, a depus o coroană de flori la Cimitirul Naţional din Seul, un loc dedicat celor care şi-au dat viaţa pentru ţară. Ulterior, a vizitat Zona Demilitarizată (DMZ), context în care a discutat cu generalul Paul LaCamera de la Comandamentul ONU privind “provocările de securitate”, după cum a scris şeful statului pe platforma X.

Mâine, Klaus Iohannis va vizita complexul de producţie Doosan Enerbility din Changwon, Busan. 

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

ONG-urile nu au tratament preferențial, trebuie să raporteze ce fac cu banii ca și societățile comerciale

Mihai Diac
-
0
ONG-urile nu au tratament preferențial, trebuie să raporteze ce fac cu banii ca și societățile comerciale

Organizațiile neguvernamentale (ONG) nu beneficiază de un tratament preferențial ci, dimpotrivă, trebuie să raporteze ce fac cu banii, așa cum sunt obligate și societățile comerciale.

Această precizare a făcut-o Simona Constantinescu, reprezentantă a FDSC (Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile), la o conferință online desfășurată în ziua de 22 aprilie 2024. “În principiu nu există tratament diferențiat nici în alte țări, este un atribut al legislației naționale. Și noi avem voie să avem activități comerciale însă nu avem voie să distribuim dividende. Nivelul de raportare este absolut similar, toate operațiunile financiare sunt monitorizate”, a precizat Simona Constantinescu.

Conferința de presă online a fost organizată de FDSC.

În România sunt aproximativ 127.000 de ONG-uri, care în 2022 aveau în jur de 127.000 de angajați și venituri totale de 21 de miliarde de lei (aproximativ 1,51% din PIB). Cei mai mulți angajați din ONG-uri au vârsta până în 44 de ani, iar femeile predomină în majoritatea domeniilor ONG. Aceste date figurează în studiul “România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări”, studiu realizat de FDSC pentru a prezenta starea de ansamblu a domeniului ONG.

“Ultimii ani au însemnat pe de o parte consolidarea încrederii populației în ONG-uri și implicit a donațiilor și sponsorizărilor către acestea, dar și provocări noi ca urmare a pandemiei Covid-19, a razboiului din Ucraina sau a epuizării în care se simt foarte mulți dintre angajații din domeniu”, subliniază studiul FDSC.

Veniturile totale obținute de ONG-uri au fost de peste 21 miliarde de lei la finalul anului 2022. Această sumă a reprezentat circa 1,51 la sută din Produsul Intern Brut (PIB) al României, în ușoară scădere față de 2015 (1,59%). Veniturile domeniului ONG sunt în creștere față de 2020-2021, dar în scădere comparativ cu 2019. Față de anul 2015, veniturile ONG-urilor au fost de aproape două ori mai mari.

În jur de 26% dintre ONG-uri nu au înregistrat deloc venituri în 2022. Majoritatea organizațiilor (54%) au înregistrat fie venituri mai mici 40.000 de lei, fie sub 200.000 de lei. Doar 20% dintre organizațiile care au depus bilanț contabil în 2022 au realizat venituri de peste 200.000 de lei.

Problemele legate de precaritatea sau insuficiența resurselor au fost accentuate, în ultimii ani, de amenințări globale, printre care cele mai importante sunt pandemia Covid-19 și recesiunea economică.

“Având în vedere că o parte din măsurile care au avut o contribuție semnificativă pentru creșterea sectorului ONG au fost restricționate începând cu ianuarie 2024, precaritatea acestui sector va fi și mai vizibilă. Mai exact, redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit va fi aplicabilă exclusiv veniturilor din salarii și asimilate salariilor (eliminate și veniturile din străinătate), iar facilitatea fiscală privind sponsorizarea a fost eliminată pentru microîntreprinderi”, a explicat Ștefania Andersen, Director Operațional FDSC.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Premierul Ciolacu a convocat brusc o ședință de guvern

Mihai Diac
-
0
Premierul Ciolacu a convocat brusc o ședință de guvern

Premierul Marcel Ciolacu a convocat, pe neașteptate, o ședință de guvern, pentru ziua de marți, 23 aprilie 2024.

Potrivit Guvernului României, ședința Executivului începe la ora 12,30. Anunțul privind organizarea acestei ședințe a fost transmis de Executiv în seara de 22 aprilie, la ora 22,44 – deci foarte târziu.

Nu există deocamdată informații despre actele normative care ar fi discutate în ședința din 23 aprilie. De obicei, proiectele de acte normative sunt anunțate de Secretariatul General al Guvernului (SGG).

Convocarea ședinței de marți a Executivului s-a făcut, luni seară, după ce la Palatul Victoria s-a desfășurat o reuniune de peste 12 ore a liderilor coaliției PSD – PNL, reuniune la care a participat și premierul Ciolacu, în calitate de președinte al PSD. Scopul reuniunii PSD – PNL a fost găsirea unui alt candidat la funcția de primar general al Capitalei, în locul lui Cătălin Cîrstoiu.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Coaliția ar fi decis să meargă cu candidați separați pentru Primăria Capitalei

Laurențiu Mușoiu
-
0
Coaliția ar fi decis să meargă cu candidați separați pentru Primăria Capitalei

Coaliţia PSD – PNL a decis să meargă cu candidaturi separate la funcţia de primar general al Capitalei, respectiv Gabriela Firea (PSD) şi Sebastian Burduja (PNL), pentru a maximiza electoratele celor două partide, au declarat, pentru Agerpres, surse politice.

Decizia a fost luată după o şedinţă a coaliţiei de guvernare începută luni, în jurul orei 10,00, care a durat mai bine de 13 ore şi care a avut ca temă o analiză privind continuarea susţinerii candidaturii doctorului Cătălin Cîrstoiu la funcţia de primar general al Capitalei.

Şedinţa a fost convocată în urma informaţiilor apărute în presă cu privire la starea de incompatibilitate în care s-ar afla Cătălin Cîrstoiu, care din postura de manager al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti a acordat consultaţii la o clinică privată.

În cadrul reuniunii, lui Cîrstoiu i s-ar fi cerut să se retragă din cursa electorală, însă acesta a spus că decizia aparţine coaliţiei.

Potrivit surselor citate, în şedinţa de luni a coaliţiei de guvernare s-a stabilit că în campania electorală cei doi candidaţi – Gabriela Firea şi Sebastian Burduja – nu se vor ataca reciproc, ci vor avea o campanie constructivă, bazată pe soluţii pentru Bucureşti.

Totodată, liderii coaliţiei au decis că la sectoarele Capitalei candidaţii rămân comuni, la fel şi listele pentru consiliile locale.

Este o situaţie similară cu deciziile luate pentru municipiile Bacău şi Braşov, au mai arătat sursele politice citate. 

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

De ce nu se creează efectul de campanie electorală?

Marius Ghilezan
-
0
De ce nu se creează efectul de campanie electorală?

Campania electorală s-a declanșat neoficial în România. Criza desemnării candidatului comun al coaliției PSD-PNL are efecte profunde. În această perioadă, se fac calibrări de mesaje, se arcuiesc mușchii agenților electorali și se ridică panouri uriașe pentru candidații fără notorietate. Dar, totuși, de ce la nivel național nu se creează efectul de campanie electorală?

Excepție de la regula europeană, țara noastră are o legislație favorabilă partidelor care știu „să fure” startul, în defavoarea formațiunilor prea calculate.

Campania propriu-zisă începe în ziua de „10 Mai – fără Regele Mihai!” Din data respectivă, se restrâng dimensiunile afișelor, a banner-erelor, timpii de antenă se distribuie egal, practic efectul de campanie se diminuează, în loc să se amplifice. Deh, suntem țara marilor paradoxuri!   

Dar ce este efectul de campanie?

Acea stare emoțională, în care oamenii discută, polemizează, se ceartă pentru anumiți candidați sau partide, aflați în competiție. Sportiv vorbind, în acel moment ideal, galeriile sunt deja așezate pe băncile din tribune.

citește și: Consecințele unui linșaj mediatic

Chiar dacă orașele și satele sunt pline de afișe, scările blocurilor mustesc de pliante, internetul este umplut de evenimente, dar nu se instituie fenomenul așteptat: emoția electorală.

E plin de analiști în spațiul public românesc, dar strategi de campanie, mai puțini. Poate de aceea, partidele dau bani mulți consultanților străini.

Laboratorul de produs emoții are lacătele puse

Emoția e șpilul câștigător. Dar pentru a umbla adânc la sentimente, meseriașii campaniilor trebuie să parcurgă o serie de etape: mai întâi să cunoască agenda publicului, să-și segmenteze electoratul, să cerceteze profilul alegătorului și – de abia apoi – să încerce marea cu degetul.

Emoțiile pot ridica valurile la rang de taifun, dar pentru a le stârni, e musai să lucrezi cu psihologi și să folosești sociologii – în această perioadă – doar pentru curățarea cartofilor la bucătărie sau la adus pizza echipelor de campanie.

YouTube video

Un lucru ciudat se întâmplă în țara noastră. În loc de bătălii pe programe și pe mesaje, se publică sondaje cu scoruri incredibile. În SUA, strategii dau procente mai mici în precampanie partidelor la care lucrează pentru a anima agenții electorali.   

citește și: Nicușor a lansat cel mai mare fake-news de campanie

Analiști mulți, strategi puțini. Asta-i viața.

Ce nu se cunoaște e că poporul votează oameni vii, nu panouri electorale.

Nu se creează efectul de campanie și din cauza lipsei candidaților la președinție! Cozmin Gușă e primul care și-a anunțat candidatura. Atacurile îndreptate împotriva sa de către gruparea coldistă din media îl legitimează. Furând startul poate reuși dacă își pune pe față chipul magnetic, în stare să electrizeze lumea suveraniștilor. Mircea Geoană n-a spus răspicat ce vrea.

Partidele coaliției de guvernare sunt primele beneficiare a liniștii electorale. Cei aproape 80 % dintre primarii PSD și PNL își fac treaba, fiind în joc viitorul lor.

Opoziție de paie așteaptă sorocul electoral

Opoziția pare că doarme în galoși. Micile sudălmi nu fac masa critică de strângere a unui număr semnificativ de “împotriviști.”

USR a umplut țara cu mash-uri cât blocurile. Așa cum am spus, candidatul trebuie simțit, mirosit, pipăit.

Într-o campanie electorală din SUA, anilor ’90, un candidat independent mi-a spus că dacă ar avea timp să strângă în brațe două sute de milioane de americani, ar câștiga sigur alegerile.    

De la Traian Băsescu încoace, nimeni n-a mai deschis cooperativa “pupăm babe.”

Forța primarilor – avantajul PSD și PNL

Fotografia momentului pare neclară. Dar, în ciuda nuanțelor de gri și a scrierilor neconforme manualelor de identitate vizuală (pare că lay-out-urile sunt făcute de particulari), în avantaj sunt PSD și PNL care au forță și bani pentru a transmite mesajele electorale.

Dacă panourile electorale ale PNL sunt cele mai bine gândite, mesajul “Construim România!”, fiind clar evidențiat, ale PSD nu sunt unitare. Partidul lui Marcel Ciolacu se bazează mai mult pe rețeaua electorală, construită din timp, decât pe pe cârpe atârnate pe blocuri. Și mai mult decât atât, conform agențiilor de monitorizare, PSD este pe primul loc la expunere mediatică. Primarii fac diferența, la fel ca la PNL.

Ce se remarcă la PNL este grassroots-ul, politica la firul ierbii, cu prezențe masive de personalități în spațiile publice. Nicolae Ciucă și Lucian Bode, secretarul general, par a fi încălțat bocancii de globetrotteri. Marile reuniuni organizate prin județe au rolul de a însufleți echipele de campanie. Mi se pare că Nicolae Ciucă a reușit performanța să fie în trei localități în aceeași zi. De partea opusă, PSD amplifică până la supraplin beneficiile guvernării. Riscă să înece spațiul public cu prea multe cifre. Se știe din psihologia socială, vorba chinezului: ce e peste zece mii e întunecime. Glumele lui Ciolacu par a fi bine ticluite și aruncate în momentele oportune. Comunicarea politică nu e un joc tern, dimpotrivă, unul dinamic, chiar spectaculos, din care ies câștigători cei care știu să stârnească cel mai bine emoțiile, nu neapărat cei mai bine calificați.

Politica se face cu partide, nu cu independenți

Electoratul se plânge de calitatea candidaților. Oamenii simpli nu știu ce risc e ca un outsider să intre în arenă. Vezi cazul lui Cătălin Cârstoiu! În veci, un om cu o bază profesională puternică nu va mai intra în politică. Șugubăț, Marcel Ciolacu a și recunoscut: “s-a sfârșit epoca independenților!” De fapt și de drept, politica se face de către partide. Cine nu intră-n horă, nu joacă.

Cei mai fericiți sunt analiștii din media: încasează de la toate partidele și nu dau sentințe grave. Pe televiziuni, e o mermeleală de nu se înțelege omul cu pistolul.

Vocile lumii

Manual de campanie electorală

“Presa comentează mai mult stilul de campanie decât oferta politică. Ziariştii sunt mai atenţi la nuanţe decât la esenţe doctrinare. Un candidat sobru, elitist, bine pregătit poate avea şanse mai reduse dacă adversarul se prezintă cu o campanie neobişnuită. Elementele de noutate, asocierile ieşite din comun, mesajele inedite, spectacole cu jocuri de lumină şi culoare au darul de provoca mai rapid receptorul să răspundă la stimuli. Efectul poate fi extraordinar dacă există o compunere artistică şi unitară a întregului concert electoral. O regulă de aur este orchestraţia care permite unui ansamblu să acţioneze doar sub o singură baghetă: cea a dirijorului. Fiecare instrument are sunetul său dar numai ansamblul creează fascinaţia melodică,” am scris în Manualul de campanie electorală.   

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Seturi de mese si scaune pentru dining – cum alegi ceva potrivit pentru sufrageria ta

casamea.ro
-
0
Seturi de mese si scaune pentru dining – cum alegi ceva potrivit pentru sufrageria ta

Seturile de mese și scaune sunt ideale pentru a fi poziționate într-un spațiu mare. Acestea sunt mari ca și volum și este nevoie de spațiu împrejurul lor, în special dacă vrei să alegi un set mai mare. Alegerea unui set potrivit trebuie să țină cont de mai mulți factori, despre care vom discuta mai jos. Mobilux-Home vine în ajutorul tău cu o mulțime de astfel de seturi, de cea mai bună calitate, pentru a-ți face mai facilă alegerea. Formate din 4, 6 și 12 scaune, seturile respective sunt potrivite atât pentru bucătării open space, cât și pentru sufragerii.

În funcție de ceea ce îți dorești, pe site găsești mai multe variante de seturi de mese si scaune pentru dining. Perfecte pentru orice design interior, acestea pot avea culori și nuanțe diverse, dar și tapițerii diferite, pentru a se încadra cu ușurință în spațiul disponibil. Aspectul lor este unul impecabil, iar materialele din care sunt confecționate au o calitate înaltă. De la simplele modele de alb cu negru, până la turcoaz, roz, alb lucios, verde smarald, roșu sau gri, toate variantele le găsești disponibile la Mobilux-Home. Magazinul online îți oferă acces la o gamă extinsă de produse, care să se plieze pe nevoile tale.

Cum alegi ceva potrivit pentru sufrageria ta?

Numărul de persoane.

În funcție de prieteni sau familie, de numărul lor, alegerea seturilor de dining trebuie să țină cont de acest aspect. Dacă sunteți o familie numeroasă, atunci seturile cu 12 scaune sunt ideale. În cazul în care familia este una restrânsă, iar prietenii nu sunt atât de numeroși, seturile cu 6 scaune sunt perfecte. Ambele variante sunt disponibile la Mobilux-Home.ro în mai multe modele și culori.

Spațiul disponibil.

Seturile de mese și scaune pentru dining sunt destul de voluminoase. Fiind foarte rezistente, picioarele acestora sunt destul de groase, iar mesele sunt relativ mari. Din acest motiv, alegerea unui set potrivit de dining trebuie să țină cont de spațiul disponibil în sufragerie sau bucătărie. Pentru spațiile restrânse, Mobilux Home îți prezintă seturile cu 4 scaune, ideale pentru bucătării singulare.

Design-ul interior.

Felul în care este amenajată bucătăria sau sufrageria, culorile de pe pereți, tavan, gresie, faianță sau parchet influențează foarte mult alegerea setului de dining. Întregul aspect al încăperii trebuie luat în considerare, pentru a te asigura că totul va arăta frumos și aranjat la final. Pe site ai la dispoziție o mulțime de culori și modele, menite să se potrivească în diverse spații.

În cazul în care ai nevoie de o părere a specialiștilor pentru a putea alege setul potrivit, poți discuta fie cu un designer de interior, fie cu reprezentanții de la Mobilux-Home. O părere a unui expert în design interior te va ajuta, cu siguranță, să alegi unul dintre cele mai bune seturi de masă și scaune. Acestea vor transforma rapid spațiul într-unul elegant, ideal pentru cina cu familia.

Reprezentanții pot fi contactați la numerele de telefon sau la adresa de e-mail hello@mobilux-home.ro.

Contact: hello@mobilux-home.ro

Echipa de robotică RO2D2 a Colegiului Național „ Mihai Viteazu” din Ploiești a luat titlul de vicecampioană mondială la Campionatul Mondial de Robotică de la Houston, Texas

Cătălin Șerban
-
0
Echipa de robotică RO2D2 a Colegiului Național „ Mihai Viteazu” din Ploiești a luat titlul de vicecampioană mondială la Campionatul Mondial de Robotică de la Houston, Texas

Echipa de robotică RO2D2 a Colegiului Național „ Mihai Viteazu” din Ploiești s-a încununat de succes, prin obținerea titlului de vicecampioni mondiali din cadrul Campionatului Mondial de Robotică de la Houston, Texas.
„Ro2D2 pune Ploieștiul, Capitala Tineretului din România, pe harta mondială a performanțelor în robotică, marcând o componentă Internațională din programul Ploiești #LetsPLAY 2024!, potrivit actualitateaprahoveana.ro.

Suntem onorați să anunțăm performanța extraordinară a echipei de robotică RO2D2 de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești, la Campionatul Mondial de la Houston, America! RO2D2 a obținut 426 de puncte, un punctaj impresionant, la această competiție de anvergură mondială, distincțiile câștigate de aceștia la Houston fiind:

  • Vicecampioni Mondiali
  • Căpitani ai Alianței finaliste a Campionatului Mondial;
  • Căpitani ai Alianței câștigătoare a diviziei Ochoa;
  • Control Award Winner în cadrul diviziei Ochoa.

Echipa de robotică s-a bucurat de sprijinul echipei Ploiești Capitala Tineretului din România 2024, Fundația Județeană pentru Tineret Prahova și Asociația Eurospirit, prin susținere financiară pentru experiența echipei la Houston, alocată de Consiliul Local și Primăria Municipiului Ploiești programului Ploiești Capitala Tineretului din România.

Pe tot parcursul competiției, ne-am bucurat să fim alături de echipa de robotică prin promovare online pe rețelele de socializare în timp real și prin scrisori și mesaje de susținere. Suntem bucuroși să vedem că tinerii noștri ploieșteni sunt recunoscuți la nivel mondial și poartă cu mândrie steagul României peste ocean, iar noi suntem alături de ei, pentru a continua să strălucească și să inspire generațiile viitoare de tineri pasionați de tehnologie.

Această realizare a adus Ploieștiul în atenția internațională, evidențiind excelența educațională și tehnologică din comunitatea noastră.

Felicitări, RO2D2, pentru acest succes extraordinar! Suntem extrem de mândri de voi!”, a transmis echipa Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024.

În finalul comunicatului, semnatarii au avut un mesaj și către unii dintre cei care au transmis mesaje, în spațiul public, legat de victoria echipei de ploieșteni: „Dorim să ridicăm și un semn de exclamație (!!!) cu privire la personalitățile politice din comunitatea prahoveană, ca aceștia să nu își mai asume victoria echipei Ro2D2, fără să fi avut vreo contribuție sau să le fi oferit vreun sprijin tinerilor din Ploiești. Distinctiile câștigate de RO2D2 sunt rezultatul muncii tinerilor și mentorilor! Cerem respect pentru toate eforturile acestor tineri și să nu uităm că victoria, în primul rând, este a lor”.

Elevii români participă la Campionatul Mondial de Robotică, în SUA

Elevii români vor participa în anul 2023 la Campionatul Mondial de Robotică, în Statele Unite.

Participanții au fost desemnați la etapa națională a BRD FIRST Tech Challenge 2023. Aceasta este cea mai mare competiție de robotică pentru liceeni din România și din Europa. Elevii calificați urmează să plece la Campionatul Mondial din Houston (SUA). România este campioana en-titre, în urma performanței obținute anul trecut, când echipa Delta Force din Arad a câștigat Campionatul Mondial.

În perioada 3-5 martie 2023, la Sala Polivalentă din București, 80 de echipe de liceeni din toată România și o echipă din Muntenegru s-au întrecut pentru titlul de campioni naționali la robotică.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Serviciile germane de informații suspectează Rusia de finanțarea partidelor regionale de extremă dreapta

Cătălin Șerban
-
0
Serviciile germane de informații suspectează Rusia de finanțarea partidelor regionale de extremă dreapta

Agenția germană de informații interne a cerut luni autorităților de la Berlin să îi acorde mai multe puteri pentru a putea monitoriza fluxurile financiare, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de posibila finanțare de către Rusia a partidelor regionale de extremă dreapta înainte de alegerile europarlamentare, conform orange.ro.

În timp ce Ministerul de Interne al Germaniei a declarat în februarie că lucrează la adaptarea legislației existente în acest sens, problema a devenit și mai presantă în urma unui raport potrivit căruia un deputat al partidului de extremă dreapta Alternativă pentru Germania a primit bani de la un portal de știri pro-Rusia, relatează Reuters.

“Aș spera să am mai multă autoritate pentru a monitoriza evoluțiile financiare”, a declarat șeful Agenției germane de informații interne, Thomas Haldenwang. “Suntem interesați în special de fluxurile financiare de pe scena extremei drepte”, a adăugat el.

Pledoaria lui Haldenwang a venit în aceeași zi în care trei germani au fost arestați sub suspiciunea că au colaborat cu serviciile secrete chineze pentru a le livra tehnologie care ar putea fi folosită în scopuri militare.

Strategia lui Putin pentru recâștigarea influenței în Europa

Preşedintele rus, Vladimir Putin, este inflexibil în ceea ce priveşte decizia sa de a scoate Rusia din sistemul sancţiunilor care i-au fost impuse de SUA şi UE din cauza implicării în conflictul din Ucraina şi a susţinerii separatiştilor pro-ruşi în estul ucrainean. Potrivit New York Times şi presei europene, liderul rus s-a folosit de „şarmul“ său, de trezoreria ţării şi a exploatat relaţii istorice şi ideologice pentru a viza metodic „verigile cele mai slabe“ din Uniunea Europeană într-o campanie menită să faciliteze exercitarea unei influenţe în zonele cele mai tulburi din Europa.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Joe Biden l-a asigurat pe Volodimir Zelenski că-i va trimite „rapid” ajutoare militare „importante”

Cătălin Șerban
-
0
Joe Biden l-a asigurat pe Volodimir Zelenski că-i va trimite „rapid” ajutoare militare „importante”

Preşedintele SUA Joe Biden a promis luni, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, că va trimite „rapid” ajutoare militare „importante” Ucrainei, odată ce Congresul american va adopta definitiv un nou pachet de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev, relatează AFP şi Reuters, potrivit cotidianul.ro.

Statele Unite „vor furniza rapid noi ajutoare militare importante pentru a răspunde nevoilor urgente de luptă şi apărare aeriană ale Ucrainei” şi aceasta de îndată ce Senatul american va adopta, la rândul său, enormul plan de ajutor validat sâmbătă de Camera Reprezentanţilor, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

La rândul său, preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski i-a mulţumit omologului său american Joe Biden pentru „sprijinul neclintit” acordat ţării sale, după deblocarea noului plan de ajutor american de către Camera Reprezentanţilor.

„Îi sunt recunoscător lui Joe Biden pentru sprijinul său neclintit pentru Ucraina şi pentru adevăratul său leadership global”, a spus şeful statului ucrainean într-un mesaj postat pe platforma X, afirmând că omologul său american i-a dat asigurări ca noul pachet de ajutor va fi „rapid şi puternic şi va întări capacitatea noastră de apărare antiaeriană, cu rază lungă şi de artilerie”.

Joe Biden a vorbit, de asemenea, cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Casei Albe. Cei doi lideri au convenit că este „vital” să sprijine în continuare Ucraina.

Europenii au dat asigurări luni că vor continua să acorde asistenţă Kievului, dar fără să anunţe măsuri concrete, într-un moment în care ucrainenii cer în special baterii de apărare antiaeriană.

Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat sâmbătă un pachet mult aşteptat de 61 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în războiul cu Rusia. Această asistenţă militară şi economică, rezultatul unor luni de negocieri extrem de tensionate şi laborioase, trebuie aprobată acum de Senat, şi apoi semnată de preşedintele Joe Biden.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Celebra TikTokeriță Eva Evans a murit la doar 29 de ani

Cătălin Șerban
-
0
Celebra TikTokeriță Eva Evans a murit la doar 29 de ani

Eva Evans, celebra TikTokeriță și vedetă în ascensiune a scenei rețelelor de socializare, a murit tragic la vârsta de 29 de ani. Vestea a fost confirmată de sora ei Lila Joy printr-o postare pe Instagram pe 21 aprilie. Lila a declarat în mod expres: „Ieri, familia mea a primit vestea că dulcea, fabuloasa, creativa, grijulia și amuzanta Eva, frumoasa mea soră, a murit”, potrivit ziarulromanesc.de.

Eva Evans a murit la 29 de ani – Cine a fost

Originară din Manhattan și crescută între Brooklyn și Caraibe, Eva cucerise inimile multor fani datorită vervei sale creative și spiritului antreprenorial. Pe Instagram a avut 30 de mii de urmăritori, în timp ce pe TikTok a depășit 300 de mii. De-a lungul carierei, Eva a colaborat cu mărci prestigioase precum Gucci, Dior, Nike și Apple, precum și cu celebrități precum Miley Cyrus. Recent, a debutat și pe Prime Video cu serialul „Club Rat”, care spune povestea aventurilor amoroase ale unui influencer din New York, scrie NY Post.

Familia nu a dezvăluit cauzele morții sale premature, limitându-se la a oferi detalii despre comemorările planificate. În mesajul său de adio, Lila Joy a adresat o invitație tuturor celor care o iubesc pe Eva să participe: „Prezența ta ar însemna mult pentru ea și pentru noi”. Ea a mai anunțat că va avea loc o adunare mai intimă, rezervată familiei apropiate și celor mai apropiați prieteni, care vor fi contactați individual pentru detalii.

Eva Evans a murit la 29 de ani – În comentariile la postările Evei de pe Instagram, au existat numeroase mesaje de condoleanțe de la fani și prieteni, care își amintesc de tiktokeriță ca fiind o persoană „frumoasă, amabilă, spirituală, inteligentă, amuzantă, strălucitoare” și ca fiind „cea mai tare, cea mai bună, amuzantă și frumoasă fată pe care am întâlnit-o vreodată.”

Trecerea Evei Evans lasă un gol de neumplut în lumea rețelelor de socializare și în inimile celor care au urmărit-o și au admirat-o, subliniind fragilitatea vieții chiar și în era digitală.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Rușii încearcă să cucerească orașul ucrainean Ceasov Iar cu ajutorul a peste 20000 de parașutiști

Cătălin Șerban
-
0
Rușii încearcă să cucerească orașul ucrainean Ceasov Iar cu ajutorul a peste 20000 de parașutiști

Un contingent alcătuit din 20.000 până la 25.000 de militari ruşi din trupele de paraşutişti participă la asaltul asupra oraşului Ceasov Iar în provincia Doneţk din estul Ucrainei, localitate devenită principala ţintă a acţiunilor ofensive ruseşti pe acest sector al frontului, relatează luni agenţia EFE, potrivit agerpres.ro.

“Între 20.000 şi 25.000 de soldaţi ruşi încearcă să ia cu asalt Ceasov Iar şi localităţile din împrejurimi”, trupe care fac parte din Regimentul 217 de Paraşutişti şi Divizia 98 Aeropurtată, a declarat televiziunii publice ucrainene purtătorul de cuvânt al Grupului Operativ-Strategic Hortiţia al armatei ucrainene, Nazar Voloşin. Acesta a negat că trupele ruse ar fi reuşit să intre în oraş şi a susţinut că situaţia acolo se află “sub control”, deşi este “dificilă” şi poziţiile trupelor ucrainene sunt sub atacul constant al trupelor ruse.

Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat pe 14 aprilie că armata rusă şi-a fixat ca obiectiv să cucerească Ceasov Iar înainte de 9 mai, când Rusia aniversează victoria împotriva Germaniei naziste.

Bloggeri militari atât ruşi, cât şi ucraineni au relatat în ultimele zile despre înaintări ale trupelor ruse către Ceasov Iar. Unii dintre aceşti bloggeri afirmă că se dau lupte inclusiv în interiorul oraşului, ceea ce armata ucraineană a dezminţit în mod repetat.

Oraşul Ceasov Iar este situat într-o zonă înaltă, iar ocuparea acestuia le-ar permite trupelor ruse să-şi continue înaintarea spre ultimele oraşe controlate de armata ucraineană în Donbas, respectiv Kostiantînivka, Kramatorsk şi Sloviansk.

De când a capturat în februarie oraşul redută Avdiivka, armata rusă şi-a continuat înaintarea pe frontul din estul Ucrainei, profitând de superioritatea sa în efective şi artilerie.

Tot luni, canalul de Telegram “DeepState”, apropiat armatei ucrainene, a anunţat că partea de sud a satului Ocheretine, de asemenea în provincia Doneţk, la circa 20 de kilometri de Avdiivka, a fost ocupat de trupele ruse.

În acest timp, armata rusă a revendicat ocuparea satului Novomikhailivka, situat la circa 30 de kilometri sud-vest de capitala regională Doneţk.

Purtătorul de cuvânt al serviciului militar de informaţii ucrainean, Andrii Iusov, crede că Rusia se concentrează acum pe capturarea completă a întregului Donbas, regiunea care cuprinde provinciile Doneţk şi Lugansk. Armata rusă atacă acolo pe trei direcţii, la vest de Avdiivka, pe direcţia Kupiansk-Liman şi la vest de Bahmut. În plus, adaugă Andrii Iusov, trupele ruse presează în sud la Robotine, satul recucerit de trupele ucrainene în contraofensiva în general ratată din vara trecută.

Poziţiile armatei ucrainene au fost de la începutul acestui an lovite de mii de bombe ghidate cu planare lansate de avioanele ruse de la distanţe de până la 70 de kilometri de linia frontului, armata rusă profitând astfel de superioritatea sa aeriană şi de criza de rachete antiaeriene a armatei ucrainene.

De asemenea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski declara săptămâna trecută că trupele ruse trag de zece ori mai multe obuze decât cele ucrainene, în timp ce un general ucrainean a estimat că, pe frontul din estul Ucrainei, armata rusă are o superioritate numerică în efective de şapte până la zece ori faţă de cea ucraineană.

Afluxul reînnoit de arme şi muniţii, după ce noul pachet de ajutor american pentru Ucraina, de 60,84 de miliarde de dolari, a fost votat de Camera Reprezentanţilor a SUA, ar putea creşte şansele Kievului de a preveni o străpungere rusească majoră a frontului de est. Însă trupele ucrainene se confruntă de asemenea cu o criză de efective, în timp ce rămân semne de întrebare asupra solidităţii fortificaţiilor ridicate de-a lungului frontului de circa o mie de kilometri, scrie luni Reuters într-o analiză.

Preşedintele Zelenski a redus vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani şi a promulgat pe 16 aprilie o nouă lege privind mobilizarea, care înlesneşte procedurile pentru încorporare şi înăspreşte pedepsele împotriva celor care încearcă să se sustragă acesteia.

Fără a publica date precise, Kievul a sugerat că aproximativ un milion de ucraineni au fost mobilizaţi de la începutul războiului. Însă nu toţi se află în prima linie pe fronturile de est şi sud, plus că Ucraina trebuie să-şi menţină dispozitive şi în alte sectoare pe unde Rusia ar putea ataca, cum este partea de nord, pe unde armata rusă a pătruns dinspre Belarus la începutul invaziei, dar s-a retras apoi de acolo pentru a se concentra pe sudul şi estul Ucrainei. De asemenea, pierderile suferite în cei peste doi ani de război şi menţinute în continuare secrete trebuie completate.

Fostul comandant-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, demis în februarie de Zelenski, ceruse recrutarea a încă aproximativ 500.000 de soldaţi. Dar înlocuitorul acestuia, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat apoi că nu este nevoie chiar de atâţia noi soldaţi, fără însă a oferi o estimare.

Însă noii soldaţi vor avea nevoie de luni de instrucţie înainte de a fi desfăşuraţi pe front, timp care poate crea o “fereastră de oportunitate” pentru Rusia să încerce să înainteze. “Mă aştept ca situaţia (trupelor ucrainene) să continue să se deterioreze pe parcursul următoarelor trei luni, dar, dacă mobilizarea decurge conform planului şi ajutorul american este deblocat, atunci ea s-ar putea îmbunătăţi începând din toamnă”, estimează Konrad Muzyka, director al centrului polonez de analiză militară Rochan.

În jur de 1000 de clădiri rezidențiale au fost distruse la Harkov, în Ucraina

Aproape 1000 de clădiri rezidențiale au fost distruse în Harkov, a anunțat primarul orașului ucrainean.

Aproximativ 1.000 de clădiri rezidențiale au fost distruse în Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a declarat, miercuri, primarul Ihor Terehov, potrivit CNN.

Orașul, care este considerat o țintă cheie pentru forțele președintelui rus Vladimir Putin și care a suferit săptămâni întregi de asalturi grele, se află la doar 30 de kilometri de granița cu Rusia, conform stiri247.ro.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Blinken acuză Beijingul de genocid în provincia Xinjiang

Cătălin Șerban
-
0
Blinken acuză Beijingul de genocid în provincia Xinjiang

Beijingul continuă să comită genocid împotriva uigurilor și a altor minorități din provincia sa Xinjiang, a arătat secretarul de stat american Antony Blinken într-un raport publicat luni, înaintea vizitei sale planificate în China săptămâna aceasta, conform jurnalul.ro.

Raportul anual al Departamentului de Stat american privind drepturile omului, care documentează abuzurile înregistrate în întreaga lume în cursul anului precedent, a atras din nou atenția cu privire la tratamentul unor minorități din provincia chineză Xinjiang.

“În Xinjiang, China continuă să comită genocid, crime împotriva umanității, muncă forțată și alte încălcări ale drepturilor omului împotriva uigurilor predominant musulmani și a membrilor altor grupuri minoritare etnice și religioase”, a arătat secretarul de stat american Antony Blinken în prefața raportului, relatează Reuters.

Secțiunea din raportul de luni privind China detaliază detenția a peste un milion de persoane în lagăre și închisori și utilizarea lagărelor de reeducare din Xinjiang, printre alte abuzuri comise împotriva populației chineze în general.

Pe de altă parte, China a negat abuzurile din Xinjiang și afirmă că a înființat “centre de formare profesională” pentru a reduce terorismul, separatismul și radicalismul religios.

Blinken urmează să facă o vizită în China în această săptămână.

China bănuieşte că atacurile din Xinjiang au fost comise de terorişti antrenaţi în Pakistan

Atacurile din provincia chineză Xinjiang, în urma cărora 19 persoane au murit la sfârşitul săptămânii trecute, au fost comise de “terorişti antrenaţi în străinătate”, a anunţat agenţia oficială China Nouă, citând surse guvernamentale, care au făcut referire la Pakistan, relatează AFP, citat de Mediafax.

Cel puţin 14 persoane au fost ucise sâmbătă şi duminică în oraşul Kashgar din provincia Xinjiang, în urma unor atacuri cu arme albe comise de uiguri, iar forţele de ordine chineze au anunţat duminică eliminarea a cinci agresori, în urma unor incidente violente.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Udinese va fi antrenată de un fost campion mondial

Cătălin Mihai
-
0
Udinese va fi antrenată de un fost campion mondial

Fostul internaţional Fabio Cannavaro este noul antrenor al formației italiene Udinese, echipă care în acest moment se luptă pentru salvarea de la retrogradarea în Serie B.

„Udinese anunţă că l-a eliberat pe Gabriele Cioffi de atribuţiile sale de antrenor al primei echipe. Fabio Cannavaro este noul tehnician al formaţiei. Îi urăm bun venit şi succes campionului mondial din 2006 şi deţinătorului Balonului de Aur 2006. Contractul acestuia este valabil până pe 30 iunie 2024”, a transmis clubul într-un comunicat.

În vârstă de 50 de ani, Cannavaro îl va avea ca secund pe fratele său, Paolo. Ultima experienţă a lui Cannavaro ca antrenor datează de la Benevento, echipă din Serie B, cu care şi-a încheiat angajamentul în februarie 2023.

Fostul jucător al lui Real Madrid a ajuns la Benevento în septembrie 2022, în etapa a şaptea, pentru a încerca să redreseze situaţia echipei care suferise 13 înfrângeri. Dar după alte şapte înfrângeri şi doar trei victorii, el a fost concediat.

Udinese ocupă locul 17 în Serie A, cu 28 de puncte, pe aceeaşi poziţie cu Frosinone, echipă candidată şi ea la retrogradarea în Serie B.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Titi Aur vrea un plan concret din partea autorităților pentru limitarea accidentelor rutiere

Cătălin Șerban
-
0
Titi Aur vrea un plan concret din partea autorităților pentru limitarea accidentelor rutiere

Fostul pilot de raliuri Titi Aur trage un semnal de alarmă asupra numărului accidentelor rutiere din ţara noastră şi cere autorităţilor măsuri pentru limitarea acestora, potrivit agerpres.ro.

“În România, mor 4 – 5 persoane, iar, conform noilor criterii medicale, avem 10 răniţi grav şi 70 – 80 răniţi uşor în accidente rutiere, în fiecare zi! În ultimii ani, am fost solicitat în mai multe rânduri sau am provocat discuţii cu autorităţile pentru a veni cu propuneri/soluţii pe acest subiect, am prezentat mai multe proiecte, dar, din păcate, nu s-a făcut nimic. (…) Există soluţii, doar că autorităţile sunt inexistente din acest punct de vedere”, se arată într-un comunicat transmis luni de Academia “Titi Aur”.

Potrivit sursei citate, România pierde anual, de la bugetul statului, ca urmare a accidentelor rutiere, 3,3 miliarde euro costuri sociale (conform Road Safety Country Overview, emis de European Road Safety Observatory, structură din cadrul Comisiei Europene) şi încă 1,5 miliarde euro prin sistemul de asigurări.

“Domnule prim-ministru şi domnule ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, dacă nu iniţiaţi urgent un astfel de plan va mai curge mult sânge pe şoselele din România şi eu mă simt obligat să vă atrag atenţia că există soluţii pentru reducerea reală a accidentelor rutiere, dar este necesară voinţă politică”, a subliniat Titi Aur.

Conform acestuia, începând cu 2021, în România s-au schimbat criteriile medicale prin care se încadrează rănitul rezultat în urma unui accident rutier în rănit grav sau rănit uşor şi, în acest context, în ultimii ani, de la cel mai înalt nivel al statului a început să se propage mesajul “au scăzut accidentele grave cu 40%”.

“Da, au scăzut… doar că ‘din pix’! Pentru că, în perioada 2004 – 2019, am avut, în medie, aproximativ 8.000 de accidente grave pe an. În 2020, numărul acestora a scăzut natural, pentru că am circulat mai puţin (pandemia COVID). În 2021, conform noilor criterii de raportare, numărul de accidente grave a scăzut brusc, la aproximativ 4.000 pe an”, se explică în comunicatul citat.

Titi Aur a menţionat că o analiză “corectă” şi “realistă” ar trebui să se facă raportând numărul de morţi, răniţi grav, respectiv răniţi uşor, la numărul de kilometri parcurşi.

“Conform acestui criteriu, situaţia europeană este următoarea: ţările nordice au 22 – 25 morţi la 10 miliarde kilometri parcurşi, media europeană este de 70 morţi, penultima ţară, Bulgaria, are 180 morţi, iar România are peste 300 morţi la 10 miliarde kilometri parcurşi. În acelaşi timp, în Statele Unite ale Americii, sunt 30 – 35 morţi la 10 miliarde kilometri parcurşi, valoare comparabilă cu ţările nordice şi mult sub media europeană”, se explică în comunicat.

În opinia lui Titi Aur, autorităţile române preferă “să se ascundă” după criterii care, deşi sunt corecte din punct de vedere statistic, oferă o imagine “falsă” a realităţii din trafic.

Simone Tempestini s-a impus în Raliul Clujului și a câștigat al optulea titlu de campion național

Pilotul de origine italiană Simone Tempestini a câştigat etapa a 7-a a Campionatului Naţional de Raluri, desfășurată la Cluj, și astfel şi-a asigurat matematic al optulea titlu de campion naţional la raliuri, egalându-l pe Titi Aur.

La volanul unui Porsche 997 RGT, cu Sergiu Itu copilot, Tempestini a fost cel mai rapid în 8 dintre cele 10 probe speciale desfăşurate pe asfaltul din judeţul Cluj. La finalul cursei, pilotul în vârstă de 29 de ani a fost cronometrat în 54 min 56 sec 8/10, fiind mai rapid cu 46,9 secunde decât echipajul de pe locul secund, Andrei Gîrtofan/Doru Vrajă (Skoda Fabia Rally2), rival în lupta pentru titlu. Pe locul 2 până pe a noua probă specială, omul care deţine recordul de prezenţe la Cluj, cu 35 de starturi, Bogdan Marişca, a abandonat cu 25 de kilometri înainte de final după o ieşire în decor.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Erdogan este într-o vizită în Irak pentru dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două țări

Cătălin Șerban
-
0
Erdogan este într-o vizită în Irak pentru dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două țări

Președintele Turciei, RecepTayyip Erdogan este în Irak, prima vizită din 2011 a unui lider turc în această țară, potrivit rfi.ro.

Subiectele discuțiilor dintre cei doi lideri sunt importante nu numai pentru Turcia și Irak ci pentru toate țările din această regiune a globului.

Situația PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, și modul în care cele două țări pot colabora pe acest subiect, precum și cooperarea economică domină agenda vizitei.

În total peste 20 de memorandumuri vor fi semnate la finalul întâlnirii, potrivit responsabililor celor două țări.  

Turcia este interesată să intensifice relațiile economice cu Irakul, în special în domeniul energetic. Facem observația că petrolul din regiunea autonomă kurdă irakiană tranzitează deja Turcia.

Potrivit AFP, Bagdadul a lansat cel mai recent proiect de dezvoltare care să poziționeze Irakul în centrul schimburilor dintre Asia și Europa, inclusiv pentru transportul petrolului între portul gigant Al Faw, din sudul țării, și Turcia. Valoarea acestui proiect de mari dimensiuni este estimată la aproximativ 17 miliarde de euro.

Și ajungem la problema apei, o problemă de importanță majoră pentru Irak. Ce vrea de fapt Bagdadul? Irakul vrea o cota mai mare din apa râurilor Tigru și Eufrat care își iau sursa din Turcia. Reprezintă principala sursă de apă dulce pentru o țară lovită de secetă extremă. Una dintre cauze, potrivit Irakului, este legată de prezența barajelor turcești în amonte de râuri. Prin urmare, guvernul de la Bagdad este cât se poate de deschis să semneze un acord cu Turcia.

”Turcia este considerată un adevărat “castel de apă” în regiune, are rezerve considerabile de apă. Irakul ca multe alte țări din Orientul Mijlociu este în situația unui stres hidric, sau foarte aproape de această situație. Dacă, la nivel economic, subiectele de interes comun ar putea ajunge rapid la o concluzie acesta riscă să fie un pic mai complicat pe această chestiune, a apei. Deci, fiecare înțelege că aceasta devine o provocare din ce în ce mai importantă pentru țările din Orientul Mijlociu”, spune la RFI Didier Billion, director adjunct al Institutului pentru Relații Internaționale și Strategice (IRIS), specialist pe probleme legate de Turcia şi Orientul Mijlociu.

Și ajungem la subiectul foarte fierbinte dintre cele două țări, și anume PKK. Este cunoscut faptul că Ankara desfășoară frecvent operațiuni aeriene împotriva unor baze PKK. Bagdadul denunță de fiecare dată aceste operațiuni pe care le consideră încălcări ale suveranității sale. Așa se explică de ce în ultimii ani relațiile dintre cei doi vecini sunt tensionate.

Potrivit AFP, Turcia intenţionează să lanseze cât de curând o nouă ofensivă împotriva separatiștilor kurzi. De aceea speră ca autoritățile irakiene să coopereze. Mai mult, se așteaptă ca acestea să recunoască faptul că PKK constituie o ameninţare la adresa siguranţei sale. Reamintm că PKK este considerat o organizație teroristă de către Turcia și este obiectul unor acorduri strategice menţionate de ministrul turc al Apărării, explică Didier Billion, director adjunct al IRIS, la microfonul RFI.

”Este clar că există un subiect recurent între Ankara și Bagdad, este vorba despre problema kurdă. Kurzii din Irak se bucură de o anumită autonomie instituțională, pentru că suntem într-un stat federal, iar în interiorul acestui partid kurd există baze ale PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care este considerat drept inamicul numărul 1 de către autoritățile turce. Frecvent, sunt operațiuni militare ale Turciei împotriva bazelor PKK. Bagdadul denunță de fiecare dată ceea ce consideră o încălcare a frontierelor sale”, spune la RFI Didier Billion, director adjunct al IRIS.

Spre final mai spunem că Irakul ar dori să profite de vizita președintelui turc pentru a semna un acord cu Emiratele Arabe Unite și Qatar, un acord între patru țări pentru construcția unui drumului așa-numit de ”dezvoltare”. Această axă feroviară și rutieră ar lega Golful arabo-persan de Turcia, înscriind Irakul pe harta ”noilor drumuri ale mătăsii”.

Manevrele lui Erdogan în Irak

Intrarea în războiul contra terorismului decisă de preşedintele turc vizează anihilarea partidului pro-kurd în vederea alegerilor anticipate pentru ca AKP să recâştige majoritatea parlamentară pierdută la 7 iunie.

Doi soldaţi turci au fost ucişi şi 31 răniţi duminică, într-un atac sinucigaş comis de PKK asupra unei jandarmerii aflată lângă Dogubayazit, primul atac sinucigaş semnalat după reluarea violenţelor între gherila kurdă şi forţele de ordine, în urmă cu zece zile. Potrivit armatei turce, jandarmeria a fost vizată de un tractor plin cu două tone de explozibili. În alt atac comis duminică, atribuit PKK, un soldat a fost ucis şi şapte au fost răniţi când o mină a explodat la trecerea unui convoi militar pe o şosea din provincia Mardin.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ludovic Orban atacă dur rocada candidaţilor PSD şi PNL: se schimbă precum șosetele

Cătălin Șerban
-
0
Ludovic Orban atacă dur rocada candidaţilor PSD şi PNL: se schimbă precum șosetele

Preşedintele partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a afirmat, luni seară, la Ploieşti, referindu-se la rocada candidaţilor PSD şi PNL, că aceştia se schimbă precum şosetele, dar “dacă nu se spală pe picioare, continuă să miroasă”, potrivit agerpres.ro.

“De Volosevici (n.r. Andrei Volosevici, primarul Ploieştiului- n.r.) nu trebuie să vă spun eu că nu mai e candidatul PNL, acum e candidatul PSD. Ăştia se schimbă între ei ca şosetele şi, şi dacă îşi pun şoseta dreaptă la şoseta stângă şi dacă îşi pun şoseta stângă la şoseta dreaptă, dacă sunt aceleaşi şosete, sunt tot murdare, iar dacă nu se spală pe picioare, picioarele sunt tot murdare şi tot or să pută. Ca atare, cred că e momentul să nu mai pută în Ploieşti a PSD şi a PNL pentru că, de fapt, PSD şi PNL, nu aş fi crezut că voi spune vreodată aşa ceva, PSD şi PNL sunt aceeaşi mizerie”, a spus Orban, în discursul susţinut în cadrul evenimentului de lansare a candidaţilor Alianţei Dreapta Unită din Prahova.

De asemenea, liderul Forţa Dreptei a vorbit despre “blestemul” Prahovei de a nu avea parte de conducători care să facă lucruri trainice, amintind, în context, “clanul Cosma”, pe fostul deputat Sebastian Ghiţă, care a fugit în Serbia şi pe actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, liberalul Iulian Dumitrescu, cercetat de DNA sub control judiciar pentru fapte de corupţie.

“În locul clanului Cosma, cu cine vine PSD? Cu alt clan, clanul de la Cornu, pe numele lui Nanu, (…) născut probabil din ouăle de la ferma din Cornu a lui Adrian Năstase sau poate cei care au numărat ouăle de la ferma din Cornu a lui Adrian Năstase. Sincer vă spun, cred că asta este o soluţie catastrofală pentru judeţul Prahova”, a afirmat Ludovic Orban.

Acesta a făcut referire la candidatul PSD pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, Virgiliu Nanu, care este preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD.

“Sunt de acord cu tot ce a spus George Ionescu (preşedintele Forţa Dreptei Prahova – n.r.) despre faptul că Iulian Dumitrescu este un venetic, un corp străin pentru judeţul Prahova care şi-a adus la investiţii, şi-a adus înlocuitor, mâna lui dreaptă, pe Tudone, şi-a adus toată ceata de prădători, precum lăcustele, aşa, şi i-a adus din alte judeţe, în special din judeţul Călăraşi, pentru că el în judeţul Călăraşi a fost foarte prădalnic şi a lăsat numai cadavre după ce s-a îndestulat”, a mai spus Ludovic Orban.

Orban acuză coaliția PNL – PSD că încearcă fraudarea alegerilor, îngrădind dreptul de vot pentru europarlamentare

Președintele partidului Forța Dreptei, fostul premier Ludovic Orban, susține că “tentativa de fraudare a alegerilor din 9 iunie de către actuala putere este evidentă”.

Orban se referă, concret, la procedura de vot care se va aplica pentru alegerile europarlamentare.

“Este vorba de cetățenii care nu se află în localitatea de domiciliu în ziua votului. Până la alegerile din acest an ei puteau să voteze la alegerile pentru Parlamentul European pe listă suplimentară la orice secție de votare din localitatea unde se găseau în ziua votului. Ordonanța nu mai permite exercitarea dreptului de vot în acest mod foarte simplu, ci îngreunează exercitarea dreptului de vot instituind obligația de a face o cerere pentru a putea vota și de a vota doar cu urna specială”, explică Ludovic Orban într-o postare pe Facebook.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

90 de blocuri din Capitală, fără apă caldă până la finalul lunii

Cătălin Mihai
-
0
90 de blocuri din Capitală, fără apă caldă până la finalul lunii

Aproximativ 90 de blocuri din Capitală au rămas fără apă caldă începând de astăzi și până pe 30 aprilie, pentru modernizarea unui tronson de 2.040 de metri liniari din Magistrala 2 Sud.

Potrivit Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti (CMTEB) SA, lucrarea are în vedere mai multe intervenţii, prin care vor fi demontate provizoratele care asigură în prezent alimentarea şi vor fi executate sudurile şi operaţiunile impuse de reîntregirea tronsoanelor cu diametre de 500 şi 700 de milimetri.

Se vor monta suporţi metalici şi o lungime de aproximativ 80 de metri de conductă preizolată, iar după finalizarea lucrărilor va fi efectuată şi proba de presiune a acestui tronson de magistrală. Va fi refăcut racordul principal de alimentare cu agent termic a Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, care are o vechime similară cu cea a magistralei.

Porţiunile de ţeavă cu diametre cuprinse între 500 şi 700 de milimetri au fost înlocuite pe şoseaua Ştefan cel Mare, în cadrul lucrărilor din Lotul 5, Obiectivul 5 – Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Conducta înlocuită avea o vechime de peste 60 de ani, anul punerii în funcţiune fiind 1963.

Potrivit CMTEB, această lucrare este necesară şi importantă pentru continuarea întregului şantier deschis în cadrul acestui obiectiv POIM, prin care vor fi modernizaţi aproximativ 5.200 de metri de conductă magistrală.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Țările din UE nu sunt încă hotărâte să trimită sisteme Patriot în Ucraina

Cătălin Șerban
-
0
Țările din UE nu sunt încă hotărâte să trimită sisteme Patriot în Ucraina

Miniștrii europeni au declarat luni că analizează de urgență modul în care pot oferi mai multă apărare aeriană Ucrainei, dar nu s-au oprit la promisiuni concrete privind sistemele Patriot, pe care Kievul le apreciază cel mai mult, relatează Retuers, citată de The Guardian, potrivit g4media.ro.

Reuniți la Luxemburg, miniștrii de externe și ai apărării din UE au declarat că votul din Camera Reprezentanților a SUA de a aproba un pachet de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina în weekend nu ar trebui să ducă la o oarecare mulțumire din partea lor.

„Putem fi bucuroși pentru o zi, dar trebuie să fim pregătiți pentru bătălia care va veni mâine. Prin urmare, nu poate exista nicio calmare”, a declarat jurnaliștilor ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, la sosirea sa la reuniune.

În condițiile în care Rusia a intensificat atacurile aeriene asupra infrastructurii energetice și a orașelor din Ucraina, guvernele UE sunt presate să furnizeze mai multe sisteme de protecție Kievului.

Însă țările care au în dotare Patriot de fabricație americană – pe care Ucraina le folosește deja și pe care le apreciază foarte mult pentru capacitatea lor de a doborî rachete balistice cu deplasare rapidă – au fost neangajante luni.

De când Kievul a început să facă presiuni pentru mai multe Patriot în ultimele săptămâni, Germania a fost singura țară din UE care a promis o baterie suplimentară.

Berlinul conduce, de asemenea, o campanie pentru a obține mai multă apărare antiaeriană din partea altor țări pentru Ucraina, prin donații de echipamente și contribuții financiare.

Alte țări europene, printre care Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania și Suedia, dispun, de asemenea, de sisteme Patriot.

Oficialii spun că este greu pentru țări să se despartă de Patriot, deoarece acestea fac parte integrantă din apărarea națională.

Oficialii ucraineni au replicat că riscul ca țările UE să fie supuse unui atac aerian este extrem de scăzut, în timp ce Ucraina se confruntă frecvent cu astfel de atacuri.

Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a declarat că Stockholm a fost deja de acord să ofere arme de apărare aeriană Ucrainei, inclusiv sistemul portabil RBS 70.

Întrebat dacă Suedia va furniza și Patriot, el a spus: „Nu exclud această posibilitate, dar în momentul de față ne concentrăm pe o contribuție financiară, dar și, eventual, pe (mai multe) RBS 70, deoarece acest lucru ar putea atenua o parte din presiunea asupra Patriot”.

Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a declarat: „Suntem conștienți de nevoia Ucrainei de apărare aeriană și, în special, de Patriot, iar Spania a făcut întotdeauna tot ce a putut”.

El a adăugat: „Având în vedere că este un război real, nu sunt un prieten al ideii de a dezvălui prea multe despre ceea ce dăm, când și de unde.”

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar

Germania va furniza Kievului un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar pentru a se apăra împotriva “intensificării atacurilor aeriene ruse împotriva Ucrainei”, a anunţat sâmbătă Ministerul german al Apărării, relatează AFP şi dpa, conform agerpres.ro.

“Din cauza creşterii atacurilor aeriene ruse împotriva Ucrainei, guvernul german a decis să întărească şi mai mult apărarea aeriană ucraineană” prin livrarea unui “sistem Patriot suplimentar”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

Sistemul provine din stocurile armatei germane şi urmează să fie furnizat imediat, a mai spus ministerul.

“Teroarea rusă împotriva oraşelor ucrainene şi a infrastructurii ţării provoacă suferinţe incomensurabile”, a declarat ministrul german al apărării Boris Pistorius, la anunţarea deciziei. “Ea pune în pericol aprovizionarea cu energie a populaţiei şi distruge pregătirea operaţională a forţelor armate ucrainene”, a mai spus el.

Acesta este cel de-al treilea sistem Patriot pe care Berlin îl furnizează Kievului. Ministerul german al Apărării a precizat că acest nou sistem este livrat “la cererea guvernului ucrainean” şi în coordonare cu aliaţii lor.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit sâmbătă Germaniei pentru sprijinul acordat Ucrainei într-un “moment critic”, făcând apel la aliaţii săi să-i urmeze exemplul.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

ÎCCJ judecă marți conflictul de competență pentru redeschiderea urmăririi penale în dosarul privind controlul ISU de la Ferma Dacilor

Cătălin Șerban
-
0
ÎCCJ judecă marți conflictul de competență pentru redeschiderea urmăririi penale în dosarul privind controlul ISU de la Ferma Dacilor

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) va judeca, marţi, conflictul între instanţe privind competenţa de soluţionare a cererii DNA de redeschidere a urmăririi penale în legătură cu modul în care reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Prahova au făcut controale înainte de incendiul de la Ferma Dacilor, potrivit agerpres.ro.

Dosarul care are ca obiect “confirmare redeschidere urmărire penală” a fost înregistrat la Tribunalul Prahova în data de 29 decembrie 2023, la trei zile după incendiul de la Ferma Dacilor soldat cu opt morţi şi doi răniţi.

Tribunalul Prahova şi-a declinat însă competenţa de soluţionare a acestei cereri în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti.

După patru termene de judecată şi o amânare de pronunţare, judecătorii de la Tribunalul Militar Bucureşti au decis că nici ei nu au competenţa să soluţioneze această cauză.

În consecinţă, Tribunalul Militar Bucureşti a hotărât să trimită dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a soluţiona conflictul negativ de competenţă.

Iniţial, ca intimaţi în această speţă erau fostul prim-adjunct al inspectorului-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Prahova Dumitru Elisei şi Cristina Chelba, fost inspector de prevenire din cadrul ISU Prahova, însă ulterior, conform datelor de pe portalul instanţelor de judecată, a apărut ca intimată în dosar şi Adelina Ilie, administrator al Fermei Dacilor.

Fostul inspector-şef de la ISU Prahova Mihai Drăgan şi adjunctul său Elisei Dumitru au ieşit la pensie în 2021, după ce au apărut suspiciuni că ar fi trecut cu vederea nereguli descoperite la mai multe pensiuni şi crame din Prahova, printre care şi Ferma Dacilor.

Colonelul Elisei Dumitru a fost vizat de un dosar al DNA, clasat în luna martie 2023, din lipsă de probe.

DNA a investigat posibila implicare în mod direct şi în repetate rânduri a colonelului Elisei Dumitru în activitatea subordonaţilor, în sensul că le-ar fi solicitat acestora să nu amendeze mai mulţi agenţi economici din Prahova pentru abateri pe linia securităţii la incendiu.

În iulie 2019, inspectorii de la ISU Prahova au efectuat un control la pensiunea Ferma Dacilor din satul Tohani, complexul fiind administrat, prin interpuşi, de Cornel Dinicu, prin firma Ferma Dacilor Production SRL.

Deşi pensiunea nu avea autorizaţie de securitate la incendiu, pompierii au dat doar un avertisment şi în schimb ar fi primit o masă de protocol.

Incendiul devastator izbucnit în data de 26 decembrie la Ferma Dacilor s-a soldat cu opt morţi, cinci adulţi şi trei copii, precum şi cu doi răniţi.

DNA cere oficial redeschiderea dosarului în care au fost cercetați foștii șefi ai ISU Prahova

Procurorii DNA au înaintat oficial cererea de redeschidere a urmăririi penale în dosarul referitor la activitatea Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) al județului Prahova, inclusiv în ceea ce privea controlul la pensiunea Ferma Dacilor.

Tribunalul Județean Prahova urmează să discute, la data de 11 ianuarie 2024, cererea primită din partea DNA. Dosarul care are ca obiect “confirmare redeschidere urmărire penală”. În dosar figurează ca intimaţi fostul prim-adjunct al inspectorului şef al ISU Prahova, colonelul Dumitru Elisei, şi un fost inspector de prevenire în cadrul ISU Prahova, căpitanul Cristina Chelba. Intimatul este o persoană despre care se presupune că a comis o infracțiune.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

VIDEO. Declarațiile lui Zeljko Kopic, înaintea meciului cu FC Botoșani

Cătălin Mihai
-
0
VIDEO. Declarațiile lui Zeljko Kopic, înaintea meciului cu FC Botoșani

Zeljko Kopic, antrenorul lui Dinamo, a declarat că se aşteaptă la un joc greu cu FC Botoşani, formaţie care a făcut meciuri bune în ultima perioadă.

„Este un meci important cu FC Botoşani. Este o echipă care a făcut meciuri bune în ultima perioadă, a obţinut rezultate pozitive, aşa că ne aşteaptă un joc greu. Pentru noi în etapa trecută a fost un moment greu când am fost egalaţi în prelungiri de Craiova, chiar dacă am controlat partida. Nu e uşor să primeşti gol în prelungiri, dar am analizat situaţia şi ne-am pregătit bine pentru meciul de mâine”, a precizat tehnicianul.

Kopic nu consideră că echipei sale îi e frică de adversari în finalul meciurilor şi acesta este motivul pentru care primeşte goluri în prelungiri.

„S-a întâmplat şi cu Petrolul, şi cu Oţelul, şi acum, cu Craiova, însă de fiecare dată situaţia este diferită. Ne-a lipsit concentrarea, nu am comunicat în acele momente în apărare. De aceea consider că e nevoie să fim mai concentraţi şi mai atenţi pe finalurile de meci. Jucătorii în acele momente trebuie să îşi asume responsabilitatea şi să se apere mai bine. Nu am senzaţia că echipei îi e frică de prelungiri, jucăm un fotbal bun. Dacă ne era frică, nu aveam ocazii. Dar noi la 1-0 cu Craiova puteam să mai marcăm”, a mai spus Kopic.

Partida dintre Dinamo și FC Botoşani, contând pentru etapa a șasea a play-out-ului, se dispută marţi, de la ora 19:30, pe Stadionul Municipal din Botoşani.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

123...500Pagina 1 din 500

România Liberă este membru al Reporters without Frontiers. Raportul nostru pe Transparency ca participanți ai Journalism Trust Initiative (JTI) poate fi accesat aici.

Abonează-te la ediția digitală a cotidianului România Liberă

Cumpără Ediția Digitală

Susține
România Liberă

Disponibil pentru toată lumea,
finanțat de cititori.

Donează

© 2024 România Liberă Media Group. Toate drepturile rezervate.