13.9 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Naomi, cea mai cunoscută cântăreață transgender din România, a murit la vârsta de 47 de ani

Naomi, una dintre cele mai emblematice figuri transgender din România, s-a stins din viață la vârsta de 47 de ani. Ea a fost spitalizată în Germania și, din păcate, vineri seara, 19 aprilie 2024, a suferit un accident vascular cerebral, iar eforturile medicilor de a o salva au fost în zadar.

Naomi și-a câștigat notorietatea în anii 2000, iar impactul său în industria muzicală și comunitatea LGBTQ+ a fost profund. În 2014, aceasta a participat și la Eurovision.

“Cu inimă grea, vă anunț că Naomi a trecut în liniște în cursul serii de azi, 19 aprilie 2024. Ne vom aminti mereu de istoria LGBT pe cre a creat-o în România și vom păstra amintirile frumoase alături de noi. Sentimentele noastre de compasiune și susținere sunt alături de familia și cei dragi. Odihnă liniștită, Regino”, este mesajul postat de Antonela pe rețelele sociale, o prietenă apropiată a lui Naomi.

Naomi Moldovan, cunoscută sub numele de Naomy sau Naomi, s-a născut ca Florin Moldovan pe 25 aprilie 1977 în Sighișoara, Mureș. A fost o cântăreață, compozitoare și actriță transgender romă. De-a lungul carierei sale, a obținut un succes notabil în competițiile muzicale, câștigând 75 de premii din 103 de participări la diverse festivaluri interjudețene și naționale de muzică ușoară din România. Această realizare remarcabilă a fost oficial recunoscută de Radio România Actualități în anul 1998, prin intermediul lui Andrei Titus.

Naomy a atras atenția la nivel național prin participarea la Selecția Națională pentru Eurovision 2014 cu melodia „Dacă tu iubești”, compusă de Jimi Laco și scrisă de Rareș Borcea. Deși a obținut locul 10 și un total de 3 puncte, prezența sa a fost remarcabilă.

În cinematografie, Naomy și-a făcut debutul în rolul lui Adriani în filmul „Gadjo dilo”, cunoscut în română ca „Străinul nebun” și în engleză ca „The Crazy Stranger”. Acest film este o producție franceză din 1997, filmată în România și regizată de Tony Gatlif.

YouTube video

“Nu știm care a fost cauza reală”

Ziua de 25 aprilie urma să fie una specială pentru Naomi, marcând împlinirea vârstei de 47 de ani. Cu toate acestea, înaintea acelei zile, Antonela a împărtășit public că Naomi a avut o viață marcată de tristețe și dificultăți, confruntându-se cu transfobia și nedreptățile sociale. Antonela a dezvăluit că intenționa să se întâlnească cu Naomi în România, dar că aceasta nu a mai răspuns la telefon.

Nu știm care a fost cauza reală, medicii trebuie să știe mai bine. Ultimele mesaje și ultimele telefoane când am vorbit au fost lunea trecută. Ne înțelesesem să vină în România, dar după aceea nu am mai aflat nimic despre ea. Ieri am primit această veste, toate gândurile mele pozitive merg spre ea. Stabilisem o întâlnire în țară, chiar stabilisem și datele, doar că după aceea s-a întrerupt brusc legătura. Mi se părea destul de ok la voce, avea o voce destul de sănătoasă, vorbea destul de coerent.

Este destul de în vârstă, trece de 50 de ani, vârsta își spune cuvântul. Viața ei foarte tristă, plină de neajunsuri, transfobie și tot felul de injustiții sociale au dus la tot felul de presiuni psihice“, a declarat Antonela, potrivit Spynews.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Tesla reduce cu 2.000 de dolari prețurile modelelor Y, X și S în SUA

Tesla a redus prețurile din SUA ale vehiculelor sale Model Y, Model X și Model S cu 2.000 de dolari fiecare, la câteva zile după ce livrările din primul trimestru ale celui mai valoros producător auto din lume nu s-au ridicat la așteptările pieței, scrie Reuters.

Producătorul de vehicule electrice al lui Elon Musk a redus prețurile pentru varianta de bază a Model Y la 42.990 de dolari, în timp ce variantele cu autonomie mare și de performanță au acum prețuri de 47.990 de dolari și, respectiv, 51.490 de dolari, potrivit site-ului său.

Versiunea de bază a Model S costă acum 72.990 de dolari, iar varianta Plaid 87.990 de dolari. Varianta de bază a Model X costă acum 77.990 de dolari, iar Plaid are un preț de 92.900 de dolari.

De asemenea, Tesla North America a precizat într-o postare pe site-ul X că va pune capăt beneficiilor programului de recomandare pe toate piețele, după 30 aprilie.

Programul de recomandare permite cumpărătorilor să obțină vouchere prin recomandări de la clienții existenți, o strategie folosită de mult timp de producătorii auto tradiționali pentru a stimula vânzările.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Emirates și Flydubai își reiau operațiunile după inundațiile din Dubai

Emirates și compania aeriană Flydubai au restabilit operațiunile normale după ce ploile abundente au provocat inundații grave în Emiratele Arabe Unite la începutul acestei săptămâni, au anunțat sâmbătă companiile aeriene, potrivit Reuters.

Emirates a anulat aproape 400 de zboruri și a amânat multe altele ca urmare a unei furtuni record care a lovit orașul deșertic Dubai, se arată într-un comunicat publicat de președintele companiei aeriene, Tim Clark.

Din cauza impactului furtunii, compania aeriană a suspendat check-in-ul pentru pasagerii care plecau din Dubai și a întrerupt operațiunile de tranzit prin Aeroportul Internațional Dubai, un important centru de călătorie la nivel mondial, mii de călători fiind blocați.

Aeroportul a făcut tot posibilul să revină la operațiunile normale după ce furtuna a pus mari probleme, cu devieri de zboruri, întârzieri și anulări.

De asemenea, Flydubai a revenit sâmbătă la programul complet de zboruri de la Terminalul 2 și Terminalul 3 al aeroportului, în urma întreruperii cauzate de vreme, a declarat un purtător de cuvânt al companiei aeriene. Clark a precizat că Emirates a pus la dispoziție 12.000 de camere de hotel și 250.000 de bonuri de masă pentru clienții afectați. El a adăugat că va dura zile întregi pentru a transporta numărul de pasageri care au fost reprogramați.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

VIDEO. “Am început să am psihoze”. Cuplul din showbiz care s-a despărțit după patru ani de relație

Una dintre cele mai cunoscute influencerițe din România a făcut marele anunț: s-a despărțit de iubitul ei. Marilu Dobrescu și Iustin Petrescu au făcut anunțul, iar fanii au rămas fără cuvinte.

Marilu Dobrescu și Iustin Petrescu s-au despărțit. “Am început să am psihoze”

Recent, vedeta a dezvăluit întreaga poveste prin care ea și partenerul ei au trecut în ultimii ani. Dorința lor de a avea un copil a fost una profundă și a reprezentat o adevărată aventură pentru amândoi.

Cu toate acestea, lucrurile s-au complicat pe parcurs, iar venirea pe lume a unui copil a fost extrem de dificilă. Timp de mai bine de 3 ani, Marilu Dobrescu și Iustin Petrescu au trăit o adevărată dramă în încercarea lor de a deveni părinți. După ce au aflat că nu pot concepe pe cale naturală, cei doi au apelat la ajutorul medicilor. Fertilizarea in vitro a devenit singura lor șansă, dar după 7 încercări au decis să renunțe.

“În ultimii doi anim am fost numai pastilată și injectată (…) Cu fiecare injecție pe care ți-o faci, ai un strop de speranță. E un sentiment foarte real atunci când te injectezi. E ca un drog. Injecțiile, când știi că nu poți să faci un copil pe cale naturală, pur și simplu sunt această urmă de speranță (…) Am început, realmente, să am psihoze, simțeam o depersonificare, luam mai multe pastile, în fiecare zi, combinate și pur și simplu ajunsesem să nu mai înțeleg, să nu mai pot să ies din casă, să am anxietate, nu mai înțelegeam cine mișcă mâinile mele”, a dezvăluit Marilu Dobrescu.

YouTube video

“Relația dintre noi s-a știrbit foarte mult”

Anunțul despărțirii a fost făcut de comun acord, iar cei doi au vorbit atât despre amintirile frumoase pe care le-au împărtășit, cât și despre greutățile care i-au adus în punctul de a lua decizia de a se separa.

marilu-dobrescu-si-iustin-petrescu
Foto – Instagram

“Relația dintre noi s-a știrbit foarte mult, oricât am fi încercat să o readucem la viață, acest lucru ne-a afectat foarte tare relația și am încercat până într-un punct în care nu s-a mai putut. Videoclipul acesta nu putem să spunem că are un final fericit. Relația noastră a ajuns, în timp, să se încheie. Cred că, la momentul ăsta, este cea mai bună decizie pentru noi, pentru că a fost atât de multă durere încât nu s-a mai putut să fie salvată. Am trăit împreună niște lucruri pe acre nu le vom uita niciodată, indiferent unde o să meargă viața noastră mai departe. Am vrut să avem o familie împreună, nu ai cum să uiți asta.

Sunt lucruri legate de despărțirea noastră pe care și noi trebuie să le mai procesăm. Cert este că totul e pe un plan foarte pașnic, pe bază de respect, de prietenie, dar nu poți să continui cu forța, noi nu am putea să continuăm ceva care nu e organic. Avem lucruri de procesat pentru că e ceva care nu s-a întâmplat nu cu mult timp în urmă și ne rezervăm puțin intimitatea, pentru că am trecut prin foarte multe. Nu ai cum să uiți lucrurile astea, sunt foarte mândră de noi”, a mărturisit Marilu Dobrescu.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Marcel Ciolacu îi ia apărarea Gabrielei Firea: “N-a avut nicio treabă cu azilele groazei”

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat sâmbătă că Gabriela Firea nu a avut nicio implicare în gestionarea azilelor groazei, iar problemele existente erau deja cunoscute, fiind discutate și pregătite un atac cu câteva luni înainte ca el să preia conducerea Guvernului.

“Când am ajuns la guvernare, normal că s-a întâmplat, au început să apară nenorocirile. Nenorocirile respective erau ştiute din februarie, parcă noi am intrat în august, am început guvernul. Ştiţi foarte bine la ce mă refer, la azilele groazei. Din februarie, până am ajuns eu prim-ministru, când în acel moment era şi doamna Gabriela Firea ministru, s-a clocit şi s-a organizat tot acel atac. Astăzi, după nici un an de zile, adevărul a ieşit la iveală. Gabriela Firea n-a avut nicio treabă cu azilele groazei. Marius Budăi n-a avut nicio treabă cu azilele groazei”, a declarat Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres.

“Trebuie să învăţăm, fiindcă suntem oameni politici, trebuie să înţelegem că politica nu este balet. Trebuie, în schimb, să ţinem unii la alţi. Fiecare dintre noi, am avut nişte păreri şi am crezut că e mai bine să facem altfel. Cred că, şi acum nu vreau să mă laud, dimpotrivă vreau să vă povestesc din experienţa mea, cred că cea mai mare calitate a mea este că am încercat tot ce este plusvaloare, indiferent prin ce etape am trecut, să ne strângem şi să fim echipa Partidului Social Democrat. Fiecare dintre noi, la un moment dat, avem supărări sau aspiraţii personale. E normal să fie aşa. Dar cel mai important este, când se apropie un an electoral, cum este anul acesta, cu toate rândurile de alegeri, întreaga echipă să fim iarăşi la Partidul Social Democrat şi voi face în continuare acest lucru cu toţi colegii, care au fost şi care îşi doresc să intre în echipa PSD, dar numai cu aceea care aduc o plusvaloare echipei deja formată”, a mai declarat Marcel Ciolacu.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Emma Răducanu, eliminată de Iga Swiatek în semifinalele turneului de la Stuttgart

Jucătoarea poloneză de tenis, Iga Swiatek, ocupanta locului 1 în clasamentul WTA și principala favorită la turneul WTA 500 de la Stuttgart, Germania, s-a calificat vineri seara în semifinale, după ce a învins-o în două seturi pe britanica Emma Răducanu, scor 7-6 (7/2), 6-3, în sferturile de finală. Turneul este dotat cu premii totale în valoare de 802.237 de dolari.

Iga Swiatek a triumfat după o luptă ce s-a întins pe durata a două ore și cinci minute, asigurându-și un loc în semifinalele turneului. În etapa următoare, aceasta va întâlni o adversară redutabilă, kazaha Elena Rîbakina, clasată pe locul 4 în ierarhia WTA și cotată ca favorită nr. 4. Swiatek este deja campioana en-titre la Stuttgart, având două titluri consecutive, ambele obținute învingând-o în finală pe Arina Sabalenka.

Cealaltă confruntare din semifinale îi va aduce față în față pe ucraineanca Magda Kostiuk, clasată pe locul 27 în clasamentul mondial WTA, și pe cehoaica Marketa Vondrousova, ocupanta locului 8 în ierarhia WTA și favorita nr. 6.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Beat la volan, cu 218 km pe oră în localitate

Un șofer în vârstă de 41 de ani din Craiova a fost prins de polițiști conducând băut la volan și cu o viteză de 218 km pe oră într-o zonă urbană.

Mai exact, în noaptea de 19 spre 20 aprilie a.c., polițiștii de la Secția nr.10 Poliție Rurală Poiana Mare au oprit pentru control un autoturism care circula pe strada Unirii din comuna Desa. La volan se afla un bărbat de 41 de ani din aceeași localitate.

Deoarece șoferul prezenta o halenă alcoolică, a fost supus unui test cu aparatul etilotest, care a indicat un rezultat de 1.21 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Ulterior, bărbatul a fost transportat la o unitate medicală, unde i s-au prelevat mostre biologice pentru a determina cu exactitate nivelul alcoolemiei. În această situație, polițiștii au întocmit un dosar penal pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

De altfel, în ultimele 24 de ore, polițiștii rutieri au reținut 938 de permise de conducere, dintre care 40 pentru consumul de alcool și 14 pentru consum de droguri sau substanțe interzise. De asemenea, au fost retrase 379 de certificate de înmatriculare.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Corespondentul rus de război Semion Eremin a fost ucis într-un atac cu drone

Corespondentul rus de război Semion Eremin, care lucra pentru cotidianul rusesc Izvestia, a fost ucis vineri într-un atac cu drone ucrainene în sud-estul Ucrainei, a anunțat ziarul, potrivit Reuters.

Izvestia a precizat că Eremin, în vârstă de 42 de ani, a murit din cauza rănilor suferite când o dronă ucraineană a atacat în timp ce se întorcea de la o deplasare la o unitate rusă din
regiunea Zaporizhzhia.

“Corespondentul de război al Izvestia, Semion Eremin, a fost ucis pe 19 aprilie în timpul unui atac al dronelor ucrainene FPV în direcția Zaporizhzhia, unde se dusese să filmeze un reportaj”, a precizat Izvestia.

Ultimul său subiect a fost despre Rusia în războiul dronelor, potrivit Izvestia.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei.

Ministerul de Externe al Rusiei a calificat uciderea drept un “act de răzbunare pentru îndeplinirea onestă a datoriei de jurnalist”.

Acesta a îndemnat organizațiile internaționale “relevante” și apărătorii drepturilor omului să condamne “uciderea crudă” a încă unui jurnalist rus.

Izvestia a declarat că Eremin a trimis reportaje din multe dintre cele mai fierbinți bătălii din regiunile estice ale Ucrainei în timpul războiului care durează de 25 de luni, inclusiv Mariupol, asediat de trupele rusești timp de aproape trei luni în 2022.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Lamborghini va fabrica o ediție limitată a variantei Huracan

Lamborghini a prezentat o ediție specială a modelului italian, cu patru vopsele deosebite, stil camuflaj. Au fost produse doar 12 exemplare, toate fiind deja vândute.

În urmă cu o săptămână, constructorul italian lansa Huracan STJ, iar acum italienii vin cu o nouă surpriză: o ediție specială, în 12 exemplare.

Ediția specială a lui Huracan Sterrato aduce în prim plan patru vopsele create într-un stil inspirat de camuflaj. Lamborghini a produs doar 12 exemplare ale acestei noi ediții, câte 3 exemplare pentru fiecare tip de vopsea. Graficele distincte au fost elaborate de divizia de personalizare a mărcii, Ad Personam. Compania italiană afirmă că noile culori sunt inspirate de diverse elemente naturale, precum zăpada, nisipul, traseele neumblate și deșerturile aride. Fiecare vopsea are și un nume distinct: Neve (zăpadă), Sabbia (nisip), Bosco (traseu neumblat) și Terra (pământ).

lamborghini-camouflage
Foto – Lamborghini.com

De la prima sa apariție în lumea automobilelor, Lamborghini a fost sinonim cu luxul, performanța și designul impresionant. Fondată în 1963 de către Ferruccio Lamborghini, un fermier și industriaș italian pasionat de mașini, compania a devenit rapid un nume de referință în industria auto de lux.

Una dintre cele mai remarcabile caracteristici ale mașinilor Lamborghini este designul lor distinctiv. Fiecare model este o operă de artă pe patru roți, cu linii aerodinamice, proporții elegante și detalii meticulos lucrate. De la celebra siluetă a modelului Countach la agresivitatea futuristă a Aventadorului, Lamborghini se remarcă prin estetica sa inconfundabilă.

Dar Lamborghini nu este doar despre aspect. Sub capota fiecărui model se află o putere brutală, care promite o experiență de conducere uluitoare. Motoarele V12 și V10, care sunt caracteristice pentru majoritatea modelelor, oferă o accelerație fulgerătoare și o viteză de top care te lasă fără respirație. Fie că este vorba despre accelerația explozivă a Huracanului sau despre forța copleșitoare a Urusului, Lamborghini demonstrează că puterea este la fel de importantă precum frumusețea sa.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Taiwanul anunță că a detectat 21 de avioane militare chineze în jurul insulei

21 de avioane militare chineze au fost detectate în jurul Insulei Taiwan începând cu ora locală 8:15 (0:15 GMT), a anunţat sâmbătă Ministerul Apărării taiwanez, cu o lună înainte de învestirea preşedintelui ales Lai Ching-te.

“Şaptesprezece avioane (din douăzeci şi unu) au traversat linia mediană” a Strâmtorii Taiwan, a declarat ministerul într-un comunicat, făcând referire la o demarcaţie neoficială între China şi Taiwan pe care prima nu o recunoaşte.

Forţele armate taiwaneze “observă aceste activităţi folosind sisteme de supraveghere şi au desfăşurat mijloace adecvate pentru a reacţiona în consecinţă”, adaugă comunicatul.

Citește și:

Cel mai puternic cutremur care a lovit Taiwanul în ultimii 25 de ani: cel puțin 4 morți. VIDEO

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Rusia – Ucraina, ziua 766: Doi morți într-un atac cu drone asupra regiunii Belgorod

Un atac ucrainean cu dronă a făcut doi morţi în regiunea rusă de frontieră Belgorod, în vestul ţării, a informat guvernatorul local, în această dimineaţă.

“Satul Poroz, din cartierul urban Graivoron, a fost atacat de forţele armate ucrainene cu drone. În urma proiectării a două dispozitive explozive, o clădire de locuinţe a luat foc (…) doi civili au murit”, a spus Viaceslav Gladkov pe Telegram, precizând că este vorba despre o femeie şi un bărbat.

O clădire rezidenţială şi un hambar au fost “arse complet”, iar o altă clădire rezidenţială a fost grav avariată, a adăugat Gladkov, subliniind că la faţa locului se aflau serviciile de urgenţă.

Azi, mai devreme, guvernatorul a raportat un alt atac cu dronă lansat de Kiev în satul Istobnoe, care nu a făcut victime.

Celelalte regiuni ruse vizate sunt Kursk, Kaluga şi Briansk, toate situate în vestul Rusiei, potrivit mesajelor guvernatorilor acestora publicate pe Telegram în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă.

În regiunea Kaluga, explozia unei drone a “avariat uşor” o infrastructură energetică, a raportat guvernatorul local Vladislav Şapşa.

În regiunea Briansk, o dronă doborâtă a provocat un incendiu la o infrastructură de acelaşi tip, potrivit guvernatorului acesteia, Aleksandr Bogomaz.

Citește șiȘ

A 765-A ZI DE RĂZBOI

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Boloș. după discuțiile cu agențiile internaționale, în SUA. VIDEO

Agenţiile ne-au reconfirmat ratingul suveran şi perspectiva stabilă, dar asta nu înseamnă că nu există loc de creştere, pentru că investitorii străini au tendinţa de a se orienta către ţările cu ratinguri ridicate, deoarece acestea sunt considerate mai stabile, afirmă ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

Acesta a discutat, la Washington, cu reprezentanţi ai agenţiilor de rating S&P şi Moody’s, despre particularităţile economice ale României şi despre strategiile pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice.

“În contextul vizitei de lucru la Washington, am avut discuţii foarte constructive cu agenţiile de rating S&P şi Moody’s, despre particularităţile economice ale României şi despre strategiile pe care le vom aborda pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice. În ultimul an, agenţiile ne-au reconfirmat ratingul suveran şi perspectiva stabilă, dar asta nu înseamnă că nu există loc de creştere. De ce este foarte important ce rating primeşte România? Un rating ridicat facilitează accesul la finanţare pe pieţele internaţionale de capital la costuri mai reduse. Investitorii străini au tendinţa de a se orienta către ţările cu ratinguri ridicate, deoarece acestea sunt considerate mai stabile. În esenţă, o ţară cu un rating înalt este adesea văzută ca fiind un partener mai fiabil şi mai stabil în afaceri”, a scris ministrul Finanţelor, pe pagina sa de Facebook.

Boloş a reafirmat, în context, că, pentru creşterea competitivităţii economice şi crearea unui mediu propice pentru investiţii durabile se au în vedere măsuri precum consolidarea fiscală, creşterea investiţiilor în infrastructură şi educaţie, stimularea investiţiilor private şi promovarea unei guvernanţe economice eficiente şi transparente.

Agenţia de rating S&P a reconfirmat, în data de 12 aprilie, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor, decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de stocul moderat de datorie externă şi guvernamentală şi de perspectivele solide de creştere ale ţării noastre în următorii doi ani. Totodată, S&P anticipează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) al Uniunii Europene vor continua să ancoreze reformele politice ale autorităţilor române.

La începutul lunii noiembrie a anului trecut, şi agenţia Moody’s Investors Service a confirmat la “Baa3” ratingul pe termen lung al României, cu perspectivă stabilă, iar calificativul pe termen scurt a fost menţinut la “Prime-3”, amintește Agerpres.

Potrivit agenţiei de evaluare financiară, confirmarea ratingului “Baa3” reflectă perspectivele robuste de creştere pe termen mediu ale României, sprijinite de influxurile solide de fonduri europene şi investiţii străine directe (FDI). De asemenea, reflectă indicatorii privind povara datoriei şi accesibilitatea datoriei, care rămân mai solide decât a altor ţări cu acelaşi rating, deşi ambele ar urma să se deterioreze gradual în următorii ani, în urma unui nivel încă ridicat al deficitului bugetar şi a creşterii costurilor cu plata dobânzilor. Aceste evoluţii sunt contrabalansate de slăbiciunea calităţii instituţiilor ţării şi de susceptibilitatea la riscurile de vulnerabilitate geopolitice şi externe, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară de la momentul respectiv.

România beneficiază de un rating favorabil investiţiilor din partea celor două agenţii.

Delegaţia română, condusă de ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a participat, în această săptămână, la reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Grupului Băncii Mondiale (BM), de la Washington. 

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

VIDEO. Cătălin Cîrstoiu: “Îmi pare rău că nu l-am ascultat pe Traian Băsescu”

Cătălin Cîrstoiu, candidatul comun PSD – PNL la Primăria Capitalei, a vorbit, înt-o conferință de presă, despre expunerea publică ce i-a adus “mult rău” în viața personală, susține acesta. Acesta a mai menționat că regretă faptul că nu a ascultat sfatul fostului președinte Traian Băsescu, care i-a sugerat să nu se înscrie în această cursă electorală.

Traian Băsescu mi-a spus atunci, ca şi tata, că atât timp cât eşti medic mai mult oamenii îţi apreciază eforturile, apreciază ceea ce faci, oamenii, în general, vin să spună un păs şi rolul tău este să-i ajuţi într-un fel sau altul, dacă vei intra în povestea asta politică o să vezi că vei deveni peste noapte aproape cel mai urât dintre pământeni”, a declarat Cătălin Cîrstoiu, întrebat dacă avea dreptate Traian Băsescu atunci când l-a sfătuit să nu candideze la Primăria Capitalei, notează Agerpres.

De altfel, acesta a afirmat că îi pare rău că nu l-a ascultat pe fostul președinte: “Cinstit, da”, a spus Cîrstoiu.

“Eu cred că expunerea asta mi-a făcut foarte mult rău în viaţa personală”

“Eu cred că expunerea asta mi-a făcut foarte mult rău în viaţa personală, pentru că nu mi se pare normal ca la şcoală, la grădiniţă copilul să fie fotografiat, să existe maşini inscripţionate de presă pe stradă. Nu am de gând să fac absolut niciun demers. (…) Nu e normal în viaţa copilului meu să existe o astfel de ingerinţă. În ceea ce priveşte copilul meu, m-am considerat efectiv hărţuit şi ăsta e un lucru inadmisibil”, a mai spus candidatul PSD – PNL.

Cu toate acestea, Cîrstoiu rămâne în cursa pentru Primăria Capitalei.

“Eu sunt un om hotărât, un om decis. Eu, când intru într-o operaţie, nu cunosc cuvântul abandon în faţa pacientului. Eu nu-mi permit să abandonez o operaţie că aşa vreau eu în momentul acesta. Din punctul meu de vedere, asta nu e o operaţie o candidatură la Primărie şi, din punctul meu de vedere, nu poţi să mergi mai departe dacă nu ai sprijinul politic necesar pentru aşa ceva. Eu, Cătălin Cîrstoiu, medic, nu aş putea să candidez la Primăria Capitalei, nu aş avea niciun succes”, a completat el.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Taylor Swift, atac la adresa lui Kim Kardashian? “thanK you aIMee”

Swift, în vârstă de 34 de ani, și-a surprins fanii în primele ore ale zilei de 19 aprilie, după ce a lansat un album care include 15 melodii suplimentare, “secrete”, față de ceea la ce se așteptau fanii. Printre acestea se numărau piesele “Cassandra” și “thanK you aIMee”, cea din urmă având cu majuscule literele: K, I și M.

“thanK you aIMee” o prezintă pe “Aimee” ca o bătăușă a școlii, versurile refrenului cântecului făcând referire la atacurile lui Kim asupra lui Swift, scrie people.com.

“În tot acest timp în care tu dădeai pumni, eu construiam ceva / Și nu pot să iert felul în care m-ai făcut să mă simt / Am strigat către cerul nopții: ‘du-te dracului, Aimee’, în timp ce sângele curgea / Dar nu pot uita felul în care m-am vindecat”, se arată în versurile melodiei.

YouTube video

În 2016, Kanye West, soțul de atunci al lui Kardashian, a inclus versurile “Simt că eu și Taylor încă mai putem face sex/De ce? I made that bitch famous (n.r. Am făcut-o faimoasă)”, în piesa sa “Famous”, despre care Taylor Swift ar fi fost înștiințată înainte. La scurt timp după aceea, Swift, prin reprezentantul ei, a negat că ar fi luat cunoștință de versurile “I made that bitch famous”.

În mijlocul scandalului, Kardashian, în vârstă de 43 de ani, a publicat pe Snapchat-ul ei imagini editate cu o presupusă convorbire între West și Swift în care se discuta despre melodie – o convorbire despre care Swift nu avea nicio idee că era înregistrată, au declarat mai multe surse pentru PEOPLE la momentul respectiv.

În urma lansării cântecului, fanii de pe rețelele de socializare s-au grăbit să își împărtășească părerile despre cine și despre ce este vorba în melodie, mulți dintre ei arătând-o cu degetul direct pe Kardashian.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Prezentarea „Cinematografia românească azi” susținută de cineastul Liviu Carmely și proiecția filmului „Povestea unui pierde-vară” la ICR Tel Aviv

Institutul Cultural Român a organizat și găzduit, în data de 18 aprilie, prezentarea „Cinematografia românească azi” susținută de cineastul israelian de origine română Liviu Carmely – organizator a șapte ediții ale Festivalului Filmului Evreiesc de la București și fondator al Festivalului Internațional de Film Studențesc de la Tel Aviv, unul dintre cele mai de amploare festivaluri de gen din lume.

În prelegerea sa, Liviu Carmely a făcut o succintă prezentare a istoriei cinematografiei, explicând că aceasta este o formă de artă colectivă care nu poate exista fără tehnologie. În ceea ce privește noul val al cinematografiei românești, Carmely a subliniat că această denumire a fost atribuită din exterior, de către cineaști europeni, termenul neavând acoperire. „Spre deosebire de neorealismul italian și noul val al cinematografiei franceze, curentul românesc nu a avut un set de principii sau program dogmatic bine stabilite, și nicio solidă tradiție anterioară” – a opinat Carmely, potrivit căruia la baza „noului val” stau de fapt producții de teatru care au inspirat tânăra generație de regizori de film, majoritatea dintre aceștia începându-și opera cu scurt metraje, cel mai adesea „lucrări de diplomă”, proiecte de absolvire a facultății.

Cineastul israelian a precizat că lungmetrajul „Moartea domnului Lăzărescu” este considerat filmul care a pus bazele noului curent în cinematografia românească, ilustrând și tehnici de filmare folosite în producții ulterioare. „Regizorii români au dat dovadă de curaj, abordând adesea tematici inconfortabile, precum nedreptățile și clivajele sociale, rasismul.” – a adăugat Liviu Carmely

Prezentarea a fost urmată de proiecția filmului „Povestea unui pierde-vară”, regizat de Paul Negoescu, eveniment ce face parte din seria celor dedicate sărbătoririi Francofoniei în Israel. Liviu Carmely este realizator de filme documentare și fondator al Arhivei de Film a Universității din Tel Aviv, arhivă pe care a condus-o până la pensionarea sa, în anul 2019. În cele patru decenii petrecute la cârma arhivei, Carmely a contribuit semnificativ la educația studenților de film și televiziune, mulți dintre ei devenind realizatori și creatori proeminenți în Israel și nu numai. Printre cele mai importante producții ale sale, în calitate de regizor, se numără ”Independence for a Day” (2003) și ”The House on Tabenkin Street” (2008).

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Minivacanța de Paște după intrarea în Schengen. Peste 55% dintre români spun că vor călători mai mult în țările din spațiul Schengen de acum înainte

Românii se pregătesc pentru cea mai lungă minivacanță din acest an, în contextul în care anul acesta cele două sărbători (1 Mai și Paște) se succed, iar turiștii se vor bucura de mai multe zile libere. Potrivit datelor Vola.ro, efectele acestei minivacanțe prelungite se reflectă și în rezervările de călătorie ale românilor. Dacă în timpul altor minivacanțe din an, durata medie de ședere era de 5 zile, de această dată, intervalul mediu a crescut la 8 zile.

Zborurile către destinațiile din zona mediteraneană (Italia, Spania, Grecia, Franța, Malta) reprezintă peste 40% din rezervările înregistrate de Vola.ro în perioada minivacanței de Paște. Interesant este faptul că Tenerife (Spania) și Grecia au intrat în top 5 destinații preferate de români pentru zilele libere din mai, o dovadă în plus a faptului că turiștii vor să se bucure de soare, dar și să își viziteze rudele sau prietenii din străinătate. În plus, Grecia este o țară ortodoxă, astfel că pot sărbători Paștele mergând la slujbă, ca acasă, în timp ce Spania și Italia sunt destinații turistice în care există comunități mari de români, alături de care pot petrece sărbătorile.

De Paște, românii din diaspora se întorc acasă, iar cei din țară pleacă la mare

Așa cum era de așteptat, românii din diaspora revin de Paște acasă, zborurile spre România reprezentând peste 36% din numărul total al rezervărilor din perioada minivacanței. În topul orașelor spre care aceștia vor zbura se numără București, Cluj-Napoca, Iași.

În topul țărilor spre care se va zbura cel mai mult în mai se numără Spania, Italia, Marea Britanie, Germania și Grecia. Pe de o parte, vorbim despre țări în care există comunități numeroase de români, semn că multe persoane au ales să-și petreacă sărbătorile alături de rudele din diaspora, dar și despre zone mediteraneene, în care turiștii își petrec adesea vacanța la plajă. În ceea ce privește destinațiile europene preferate de aceștia pentru sejurul de Paște, cele mai multe rezervări sunt pentru: Tenerife, Milano, Bruxelles, Londra, Roma, Barcelona și Madrid. Interesant de precizat este că Paris, care până acum era nelipsit din acest top, a dispărut din preferințele călătorilor. O posibilă explicație ar putea fi faptul că anul acesta orașul va găzdui mai multe evenimente sportive de anvergură (Olimpiada, Roland Garros, UEFA Champions League), ceea ce înseamnă că va fi supraaglomerat și că, implicit, prețurile vor crește semnificativ.

Românii au plătit, în medie, 238 de euro pentru un zbor în perioada Paștelui

Cel mai ieftin bilet vândut în această perioadă pe Vola.ro a fost de numai 50 de euro, pe ruta Billund – Milano, semn că zborurile către Italia sunt în continuare printre cele mai accesibile. La polul opus, cel mai scump de bilet a costat 1.500 de euro, pe ruta Cluj-Napoca – Bangkok.

În privința tarifelor medii, prețurile zborurilor sunt similare celor de anul trecut, din aceeași perioadă. Prețul mediu pentru un pasager pe un zbor este de 238 de euro, iar în general rezervările sunt pentru doi pasageri, ceea ce înseamnă că românii călătoresc cel mai des în cuplu.

Cei mai mulți călători (58%) rezervă acum în avans zborurile, cu aproximativ 31-90 de zile înainte de data plecării. Există și o categorie de pasageri spontani (25%) care preferă să rezerve cu mai puțin de 30 de zile înainte, dar și pasageri hotărâți (17%), care aleg să-și rezerve zborurile cu mai mult de 90 de zile înainte.

Călătoriile în spațiul aerian Schengen: primele impresii ale românilor

Pe lângă numeroase planuri pentru vacanța de Paște, primăvara aceasta ne-a adus și o veste importantă: intrarea României în spațiul aerian Schengen, începând cu data de 31 martie. Ce înseamnă acest lucru? Românii nu mai sunt nevoiți să stea la controlul de frontieră dacă zboară în spațiul de liberă circulație, altfel spus, dacă vin dintr-un sau sosesc într-un stat care face parte din Schengen.

Potrivit unui sondaj realizat de Vola.ro pe acest subiect, peste 55% dintre români spun că vor călători mai mult în țările din spațiul Schengen de acum înainte, mai ales că apreciază rapiditatea cu care călătoresc în această zonă. De asemenea, 27.6% dintre respondenți susțin că vor călători de Paște în afara țării, avionul rămânând principala lor opțiune de transport.

În același timp, 89% dintre respondenți susțin că vor călători cel puțin la fel de mult cu avionul ca urmare a aderării la Spațiul Schengen, aceștia recunoscând beneficiile pe care această schimbare le aduce: reducerea timpului destinat controalelor la plecarea din țară, evitarea cozilor pentru controlul documentelor la sosirea într-o țară membră Schengen, crearea unor terminale și porți speciale, tratamentul similar celorlalți cetățeni europeni. Nu în ultimul rând, peste 75% dintre participanții la sondaj sunt de părerea că aderarea României la spațiul aerian Schengen va avea un impact pozitiv asupra turismului din țară.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

OFICIAL. Cristian Popescu Piedone, primul candidat înscris în cursa pentru Primăria Capitalei. “Astăzi se închid zvonurile că mă voi retrage”

Cristian Popescu Piedone, președintele Partidului Umanist Social Liberal, este primul candidat înscris oficial în cursa pentru funcția de primar general.

Cristian Popescu Piedone și-a depus candidatura la Biroul Electoral de Circumscripție al Municipiului București, alături de 52.000 de semnături de susținere, mai mult decât dublul celor necesare.

“Sunt primul înscris, la fel ca și în sondaje, acolo unde sunt primul în preferințele electoratului. Astăzi se închid zvonurile că mă voi retrage, discuțiile despre nu știu ce coaliție. De astăzi, toți cei care vor să se alinieze în spatele meu sunt liberi să o facă. Nu am depus lista de consilieri generali, o voi depune în zilele următoare, așteptând negocierile, să vedem dacă putem discuta politic despre vreo majoritate în consiliul general. Nu am avut negocieri cu nimeni în acest sens, singurele discuții au fost la început, cu liderii coaliției, să facem o alianță solidă, să câștigăm Bucureștiul. Am înțeles că ei au pus politicul înaintea interesului cetățeanului”, a transmis Cristian Popescu Piedone.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

SRI va gestiona sistemul informatic al ANAF

Proiectul de lege privind gestionarea sistemului informatic al ANAF de către SRI a primit un raport favorabil din partea comisiilor de specialitate și se pregătește pentru votul final în Camera Deputaților. Acest proiect, care prevede implicarea Serviciului Român de Informații în digitalizarea ANAF, a fost inițial aprobat tacit de Senat în februarie, fără a fi supus dezbaterii.

Conform proiectului de lege pentru aprobarea OUG nr. 109/2023, SRI va administra sistemul informatic al ANAF prin intermediul Regiei Autonome Rasirom, care este deținută în totalitate de către SRI, și al Centrului Național Cyberint. Guvernul consideră acest hub financiar ca fiind o infrastructură esențială pentru securitatea națională, justificând astfel implicarea SRI.

Astfel, acest hub financiar va deveni un „centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale al administrației publice”, permițând accesul SRI la informațiile financiare despre companii și cetățeni din România.

România a denunțat în trecut, în timpul guvernului condus de Viorica Dăncilă, un proiect de digitalizare început cu Banca Mondială în 2015 și în care nu exista o astfel de implicare a SRI, remarcă Economedia. Pentru a justifica aducerea SRI în proiect, guvernul a decis că acest hub financiar este infrastructură de securitate națională.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Klaus Iohannis, vizită oficială în Coreea de Sud. Ce discuții va purta președintele

Președintele României, Klaus Iohannis, va efectua, în perioada 22-24 aprilie 2024, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitația Președintelui Yoon Suk Yeol.

Republica Coreea este prima țară din regiunea Asia-Pacific cu care România a ridicat relațiile la nivel de Parteneriat Strategic, semnat în 2008.

Intensificarea contactelor politico-diplomatice dintre cele două state, trendul pozitiv al schimburilor comerciale bilaterale, precum și multitudinea domeniilor în care există potențial și interes reciproc de colaborare reprezintă principalele premise care fundamentează decizia de a consolida Parteneriatul Strategic dintre România și Republica Coreea, cu prilejul vizitei oficiale la Seoul, prima la nivel de șef de stat din ultimii 16 ani. În acest context, va fi adoptată la cel mai înalt nivel „Declarația Comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic România – Republica Coreea”, un document care va stabili direcțiile principale de cooperare vizate de ambele părți pentru următorii 10 ani.

Klaus Iohannis, vizită în Coreea de Sud

Vizita în Coreea de Sud va debuta luni, 22 aprilie 2024, cu ceremonia depunerii unei coroane de flori la Cimitirul Național din Seoul și un tur informativ al Panmunjom (Joint Security Area) din Zona Demilitarizată.

Marți, 23 aprilie 2024, Președintele Klaus Iohannis va fi primit de Președintele Yoon Suk Yeol. Consultările politice dintre cei doi șefi de stat vor viza teme privind consolidarea Parteneriatului Strategic, cooperarea politico-diplomatică și în domeniul apărării, principalele provocări din plan regional și global, precum și impulsionarea ariilor sectoriale, cu accent pe intensificarea comerțului și a investițiilor în domeniul energiei verzi și nucleare, al noilor tehnologii, IT&C, al mediului și gestionării schimbărilor climatice, în cel al infrastructurii, al sănătății, al educației sau alte noi domenii. Va fi evidențiată și legătura specială pe care schimburile interumane și culturale, care se bucură de o creștere remarcabilă în ultimii ani, o reprezintă pentru cele două state.

În prezența Președintelui României și a Președintelui Republicii Coreea, vor fi semnate o serie de documente relevante pentru consolidarea relației bilaterale, vizând: apărarea, energia nucleară, investițiile și comerțul exterior, cooperarea în situații de urgență și managementul dezastrelor, cooperarea în domeniile culturii, mass-media, tineretului și sportului.

Din delegația oficială care îl însoțește pe Președintele României la Seoul fac parte și membri ai Guvernului României, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și secretarul de stat, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

În cadrul vizitei oficiale în Republica Coreea, Președintele României va avea o întrevedere cu Prim-ministrul Han Duck-soo, prilej pentru a puncta principalele obiective ale relației economice bilaterale și pentru a evalua rezultatele celui de-al X-lea Comitet Mixt pentru Cooperare Industrială (Seoul, 25 martie 2024).

Miercuri, 24 aprilie 2024, Președintele Klaus Iohannis va vizita Complexul de producție Doosan Enerbility, Changwon (Busan), unde va avea o serie de discuții cu principalii factori de conducere referitoare la noile provocări și oportunități în domeniul energiei regenerabile și al reactoarelor modulare mici (SMR).

Cu prilejul vizitei oficiale în Republica Coreea, Președintele României va avea întâlniri cu reprezentanți ai comunității românești și ai mediului de afaceri și va vizita expoziția de artă tradițională românească „Insight Romania”.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete. Un procuror a fost eliberat din funcție

Klaus Iohannis, președintele României, a semnat mai multe decrete. Iohannis a eliberat din funcție și un procuror.

  • Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz (PL-x 63/01.02.2021);
  • Decret privind promulgarea Legii pentru aderarea Inspecției Judiciare la Rețeaua Europeană a Serviciilor de Inspecție Judiciară (R.E.S.I.J.) și pentru aprobarea plății cotizației anuale la acesta, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (PL-x 750/11.12.2023);
  • Decret privind promulgarea Legii pentru acceptarea amendamentelor la Acordul de înființare a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Paris la 29 mai 1990, adoptate prin Rezoluțiile nr. 259 și 260 din 18 mai 2023 ale Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (PL-x 748/05.12.2023);
  • Decret privind eliberarea din funcția de procuror a domnului Vasilescu Mihai-Laurențiu la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia, eliberare din funcție ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare constând în „excluderea din magistratură”;
  • Decret privind eliberarea din funcția de procuror a doamnei Popa Florina-Silvia în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – pensionare.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!