Anunțuri
Publicitate
18.1 C
București
marți, 16 aprilie 2024
caută...
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Adriana Constantinescu
-
0
Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

Redacția
-
0
Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024
  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?

Marius Ghilezan
-
0
Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?

Învățat despre utilitatea glonțului magic, Lucian Bode a lansat cel mai consistent mesaj de campanie electorală: “În vremuri grele, apar șacalii, care așteaptă un moment prielnic să atace.” Dar cine sunt aceste specimene? Tot el explică: ”Sunt oportuniştii politici, ei nu au soluţii reale, au doar fraze populiste, n-au empatie pentru semenii lor, au doar un cinism politic bine disimulat. Ei nu vor şi nici nu pot să construiască.”

După cum se știe din biologie, șacalii – o specie asemănătoare lupilor – sunt extrem de agresivi. Atacă animalele din gospodărie și le ucid. Se înmulțesc foarte rapid. Omoară căprioare, iepuri și animalele din gospodărie. Haitele au pus stăpânire pe mari teritorii din țara noastră. Înainte de a pleca la vânătoare, mărturisesc sătenii, au scâncete ca de copii. Își aleg prada din curțile oamenilor, de care se apropie tot mai mult. Sunt greu de prins. Doar armele de vânătoare le pot face de hac, spun specialiștii. Oare ne-au murit toți vânătorii?

citește și: Ideologia ucide spiritul olimpic

Dar, totuși, de unde provin șacalii deferiți media de către secretarul general al PNL? Se spune că mesajul e glonțul magic. Lucian Bode a apăsat pe trăgaci, dar gonacii n-au adus inamicii la picioarele vânătorului.

Nici șacalii adevărați, nici clonele lor din societate nu se lasă prinși. Ei atacă mișelește în haită doar noaptea.

Se pare că nici vânătorii nu mai sunt ce-au fost odată.

Altădată, clar, șacalii erau oamenii lui Dragnea

Lucian Bode zice că șacalii umani sunt oportuniștii politici. Cine să fie aceștia? Dezertorii din PSD și PNL, care s-au ascuns pe listele AUR? Sau ipochimenii instruiți de școlile neomarxiste, listaci ai USR? Asta e dilema. Useriștii sau suveraniștii?

În accepțiunea sa, liberalii au construit, având parteneri de zidire pe social-democrați. În alte vremuri, ar fi fost clar cine sunt șacalii: oamenii lui Dragnea. Acum, o imensă nebuloasă se așterne ca o incertitudine.

Să fie ascunși în rețelele societății deschise sau în cuiburile neolegionare?

S-a referit cumva liderul PNL la șacalii travestiți în agenți ai salvării din organizațiile de mediu, ce ne blochează construcțiile de autostrăzi? Soluția de eradicare a lor e simplă: legea transparenței organizațiilor non-guvernamentale. O avem făcută deja.

Dar, mai concret?

YouTube video

Pentru a-i identifica – noi, lotrii de presă – ar trebui să știm pe unde se ascund. Ce pagube au făcut? Voiculeștii sunt pe listă. Asta știm. Danbarniștii – arhitecții habarniști – de asemenea. Să fie christerheșii, defăimătorii de ursule? E posibil.  Poate reperiștii lui Cioloș, angajați în legiuni străine? Să fie hienele la UDMR? Excludem varianta, fiindcă formațiunea condusă de Kelemen Hunor apără, în Parlament, citadela puterii.

Dar de unde vin aceștia? Probabil din pustele Moscovei. Dar de ce poliția de frontieră n-a fost vigilentă? Sau serviciile secrete au dormit în post?

Asaltul șacalilor poate deveni periculos, mai ales acum când se înțarcă mieii și se nasc noi animale, în păduri și prin gospodării.

Desen Playground.com

Dacă la mare nu se cunosc haimanalele cu dinți de fier, la mic, i-am identificat la mine-n fermă. Sunt pisicile care atacă peștii din iaz. E perioada în care își depun icrele. Sunt mai puțin vigilenți. Se lasă prinși ca adolescenții-n pat, într-o clipă de iubire neatentă.

Prevăzător, am pus plase de protecție, astfel ca mustățile lungi să nu simtă prada destul de scumpă. Crapii mei japonezi n-au seamăn. Se înmulțesc bine, mai ales după ce cormoranii lui Daea au dispărut din lipsă de pește. În salba de lacuri, concesionate de propria-i familie, domnește liniștea.

Un Iron Dome de sârmă, împotriva musafirilor nepoftiți

Șacalii, asemenea vulturilor, nu pot ataca găinușele mele protejate de umbrela NATO. Ele știu că rachetele Patriot sunt peste drum. Încă de la început, am instalat un Iron Dome de sârmă și de senzori, astfel încât șiretele vulpi sau hulpavii șacali să nu înhațe prada.

E timpul ca șacalii din spațiul public să fie identificați, numerotați, fotografiați față-spate, și deferiți justiției. Prea multă îngăduință duce la zădărnicie.
Să fie generalul Dumbravă și Florian Coldea, recent dați în consemn la frontieră, șacalii despre care Bode face vorbire? Nu cred că s-a referit la sărmanii pakistanezi sau sri-lankezi care muncesc prin zonă, în locul românilor puturoși.

Nu are oare junta neomarxistă trăsături de haită de șacali?

Șacalii devin periculoși când sunt în haită. Nu acționează de unii singuri. În cazul în care secretarul general al PNL s-a referit la candidații AUR, e bine. Statul s-a asigurat de Iron Dome-ul electoral. “Comasata” e zidul de protecție. Adversarii constructorilor de țară nu vor avea suficiente locuri de tragere. Șacalii extremiști, cum sunt porecliți pe nedrept patrioții, sunt încercuiți de ghimpatele electorale. Mai degrabă, junta neomarxistă poate ascunde șacalii cei mai fioroși. Despre ascensiunea USR-ului în sondaje, nimeni din arcul guvernamental nu pare îngrijorat. Aceștia sunt pregătiți mereu pentru a prinde ferestrele de oportunitate, dar auriștii sunt mai la vedere și pot fi ținte mai ușoare. Se supără oare ambasadele partenere dacă e luat în cătare un Cioloș-huțupaș?

P.S. Un ofițer cu grad înalt dintr-un serviciu secret român s-a prezentat recent în fața Maestrului Ordinului de Saint Hubert, patronul vânătorilor germani. A cerut să fie primit în confrerie. I s-a spus că nu se poate, pe motiv că n-are un aristocrat în arborele său genealogic. “Dar am două milioane de euro,” a riscat securiciul. “Sie können nicht. Das is nicht Securitate.” Mai controlează o întreagă rețea de acoperiți. E gata să o dea serviciilor germane în primire, doar, doar i se conferă și lui demnitatea de nobil, singura lipsă din viața sa de belfer. Individul nu e unul dintre marii șacali căutați de secretarul general al PNL?

Vocile lumii

Șacalul

film

“Un asasin fara scrupule, Șacalul (Bruce Willis), este angajat de o grupare internațională pentru a elimina un personaj important din guvernul SUA. Prețul său nu e mic – 70 milioane de dolari – dar ucigașul e un profesionist. Mereu în mișcare, schimbându-și tot timpul identitatea, Șacalul este un mister pentru toata lumea. Nu i se cunoaște decât numele. Aflând că Șacalul și-a făcut apariția, directorul-adjunct al FBI, Carter Preston (Sidney Poitier), se vede pus în fața celei mai delicate probleme din întreaga sa carieră, cu atât mai complicată, cu cât nici măcar numele țintei asasinului nu este cunoscut. Neavând prea multe variante, Preston apelează la ajutorul unui agent secret rus” – acesta este sinopsisul filmului Șacalul (1997), în regia lui Michael Caton-Jones, conform Cinefan.ro

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Donald Trump a afirmat că are „ o problemă reală” cu judecătorul din procesul său de la New York

Cătălin Șerban
-
0
Donald Trump a afirmat că are „ o problemă reală” cu judecătorul din procesul său de la New York

Fostul preşedinte american Donald Trump a afirmat luni că are “o problemă reală” cu judecătorul la procesul său din New York, denunţând întreaga afacere drept o “vânătoare de vrăjitoare” şi plângându-se că nu poate face campanie aşa cum doreşte, notează AFP, preluat de agerpres.ro.

“Nu vom avea dreptul la un proces echitabil, este foarte, foarte trist”, a spus presei Donald Trump, al cărui prim proces penal s-a deschis luni, un eveniment istoric pentru un fost şef de stat american. “Avem o problemă reală cu acest judecător”, a insistat el.

Candidatul Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie s-a plâns că nu îşi poate organiza campania aşa cum doreşte.

“Că nu sunt în Georgia sau Florida sau Carolina de Nord să fac campanie aşa cum ar trebui, este perfect pentru democraţii stângii radicale. Este exact ceea ce vor ei. Aceasta este o ingerinţă electorală. Asta-i tot”, a adăugat el.

Omul de afaceri este urmărit penal pentru plăţi menite să cumpere tăcerea fostei actriţe de filme pentru adulţi Stormy Daniels cu câteva zile înainte de alegerile din 2016, pe care le-a câştigat la limită în faţa candidatei democrate Hillary Clinton.

Premieră în SUA! A început procesul penal împotriva fostului președinte Donald Trump

Astăzi a început la New York procesul penal în care fostul preşedinte american Donald Trump este acuzat că a încercat să cumpere discreţia unei actriţe porno, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Judecarea pentru infracţiuni a unui fost şef al statului este o premieră în SUA.

Prima moţiune a apărării a fost deja respinsă; Trump a încercat, prin intermediul avocaţilor, să îl determine pe judecătorul Juan Merchan să se recuze pe motiv că activităţile fiicei acestuia pentru clienţi democraţi reprezintă un posibil conflict de interese.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Olaf Scholz, vizită în China: Nu fumăm toți cannabis în Germania

Cătălin Șerban
-
0
Olaf Scholz, vizită în China: Nu fumăm toți cannabis în Germania

Cancelarul Olaf Scholz i-a asigurat luni pe studenții chinezi că nu vor fi nevoiți să fumeze cannabis dacă aleg să studieze în Germania, liderul de la Berlin fiind întrebat despre acest lucru în timpul vizitei oficiale pe care o efectuează în China, relatează Reuters, preluat de hotnews.ro.

Scholz a făcut comentariul în timpul unei vizite la Universitatea Tongji, după ce un student l-a întrebat dacă va trebui să fumeze cannabis dacă merge să studieze în Germania, având în vedere că substanța nu este legală în China.

„Nu dorim ca mai multe persoane să consume cannabis, dorim ca mai puține persoane să consume cannabis, dorim să existe mai multă educație publică despre asta”, a răspuns Olaf Scholz.

„Răspunsul este foarte simplu: nu fuma. Eu voi împlini 66 de ani anul acesta și nu am fumat niciodată cannabis”, a adăugat el.

Cancelarul german a spus de asemenea că țara sa a dorit să scoată cannabisul „din zona gri” în condițiile în care datele publicate de ministerul sănătății de la Berlin arată că 4 milioane de persoane au consumat cannabis în Germania în 2022.

Consumul de cannabis a devenit legal în Germania, însă cu anumite condiții
Consumul recreațional de cannabis a devenit teoretic legal în Germania de la începutul acestei luni, după ce parlamentul german a aprobat măsura în data de 23 februarie.

Deținerea a până la 25 de grame de canabis uscat este acum permisă în locurile publice, la fel ca și cultivarea la domiciliu a până la 50 de grame și trei plante de adult. Această abordare este diametral opusă celei din Franța și diferă de cea din Olanda, unde consumul nu este legal, dar este tolerat, în special prin intermediul „coffee shop-urilor”.

În Germania, însă, cetățenii vor trebui să aștepte încă trei luni înainte de a putea cumpăra droguri în mod legal prin intermediul unui „Cannabis Social Club”. De aici și avertismentul lansat între timp de Georg Wurth, reprezentantul Federației germane a cânepii: în pofida legalizării, „consumatorii nu trebuie să spună poliției de unde și-au cumpărat canabisul” dacă sunt opriți pe stradă.

Olaf Scholz a mers la Beijing pentru a se împotrivi folosirii armelor nucleare în Ucraina

Cancelarul german Olaf Scholz, care a fost aspru criticat pentru o vizită la Beijing în această săptămână, a declarat sâmbătă că declaraţia comună a sa şi a preşedintelui chinez, Xi Jinping, împotriva folosirii armelor nucleare în Ucraina a fost un motiv suficient pentru a merge acolo, relatează AFP şi Reuters.

În cadrul unei reuniuni a social-democraţilor germani la Berlin, la o zi după vizita sa de 12 ore la Beijing, Scholz a salutat acordul cu preşedintele Xi Jinping de a se opune unei escaladări nucleare în războiul din Ucraina.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ucraina s-a retras brusc din acordul cu Rusia, mediat de Turcia, privind cerealele

Cătălin Șerban
-
0
Ucraina s-a retras brusc din acordul cu Rusia, mediat de Turcia, privind cerealele

Rusia şi Ucraina au negociat două luni cu ajutorul medierii Turciei restabilirea înţelegerii care a permis până în iulie anul trecut exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor maritim sigur în Marea Neagră şi chiar au ajuns la un acord în acest sens care urma să fie anunţat public de Ankara, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat întrucât Kievul s-a retras brusc, relatează luni Reuters, citând patru persoane implicate, potrivit agerpres.ro.

Potrivit acestor surse, care s-au exprimat cu condiţia anonimatului, acordul a fost convenit în martie “pentru a asigura securitatea navelor comerciale în Marea Neagră” şi, deşi Kievul nu a dorit să-l semneze formal, şi-a dat asentimentul ca preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan să-l anunţe pe 30 martie, înaintea alegerilor municipale care aveau apoi să fie un eşec pentru formaţiunea lui Erdogan, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP).

“Chiar în ultima clipă, Ucraina s-a retras brusc şi acordul a picat”, spune una dintre cele patru surse, celelalte trei confirmându-i versiunea. Nu este clar ce a determinat Kievul să se răzgândească. Rusia, Ucraina şi Turcia nu au comentat deocamdată oficial această relatare.

Preşedintele Erdogan încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Kievul şi Moscova în timp ce războiul din Ucraina continuă. Totuşi, Turcia a provocat iritarea Rusiei după ce, în urma vizitei efectuate la Istanbul de preşedintele Zelenski, a predat anul trecut în luna iulie Kievului comandanţi ai batalionului ucrainean Azov luaţi prizonieri de armata rusă. Aceşti prizonieri ar fi trebuit să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului, în virtutea unui acord tripartit încheiat între Ankara, Kiev şi Moscova, prin care aceasta din urmă a acceptat eliberarea lor din detenţie. Rusia şi-a exprimat nemulţumirea şi faţă de livrarea către Ucraina a unor arme fabricate în Turicia, în special drone Bayraktar.

Pe de altă parte, Turcia este criticată de ţările occidentale că joacă un rol în ocolirea sancţiunilor impuse Rusiei. În acelaşi timp, Turcia s-a implicat activ în exporturile cerealelor ucrainene printr-un coridor maritim securizat în Marea Neagră, în virtutea unui acord mediat de asemenea de ONU, dar din care Rusia s-a retras acuzând nerespectarea componentei înţelegerii referitoare la exporturile ruseşti de produse agricole şi îngrăşăminte afectate indirect de sancţiunile occidentale.

Rusia s-a retras din acordul care permitea Ucrainei să exporte cereale prin Marea Neagră

Rusia s-a retras din acordul care permitea Ucrainei să exporte cereale prin Marea Neagră, cu ajutorul navelor care plecau din porturi ucrainene și tranzitau strâmtoarea Bosfor.

Decizia Rusiei a fost anunțată la data de 17 iulie 2023 de purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Măsura luată de Rusia pare a fi o sancțiune împotriva Ucrainei, după ce o nouă explozie a avariat podul, construit de ruși, peste strâmtoarea Kerci din nordul Mării Negre. Acest pod leagă peninsula Crimeea de Rusia.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Horia Constantinescu a demisionat din fruntea ANPC și va candida din partea PSD la Primăria Constanța

Cătălin Șerban
-
0
Horia Constantinescu a demisionat din fruntea ANPC și va candida din partea PSD la Primăria Constanța

Horia Constantinescu a demisionat de la șefia ANPC. Constantinescu a anunțat, luni, că a semnat cererea de demisie din funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Acesta va candida la Primăria Constanța din partea PSD, potrivit presshub.ro.

Demisia intră în vigoare începând cu data de 24 aprilie 2024, se anunță într-un comunicat de presă, trimis de biroul de presă al candidatului PSD la Primăria Constanța.

„Astăzi am încheiat un episod important pentru întreaga mea carieră la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Cu sprijinul unei echipe politice puternice m-am înscris în cursa pentru Primăria Constanța. În funcția de președinte am dovedit cu prisosință că se pot face lucruri bune pentru cetățeni la nivel national. Este momentul să arăt că și pentru orașul nostru se poate face exact ceea ce trebuie”, a transmis Horia Constantinescu.

Fostul director din Primăria Constanța a mai candidat și în anul 2020 pentru funcția de primar al Constanței, însă din partea PUSL și a obținut 5,04% din voturi.

Horia Constantinescu (50 de ani) este șeful Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, controversat și contestat de organizațiile patronale, giganții fast-food, corporații și marile lanțuri de magazine din România, prin prisma controalelor pe care le face, erijându-se în susținătorul producătorilor și oamenilor de afaceri locali. Unul dintre businessurile pe care le-a promovat printr-un mesaj pe Facebook în octombrie 2023 este Ferma Dacilor, care a ars două luni mai târziu, în urma unui incendiu:

”Ferma Dacilor, idee românească, produse românești, peisaje unice și oameni minunați. Pentru idiocrați și hateri: acolo unde efortul, calitatea, ambiția și rezultatele merită promovate, o voi face, indiferent de discuțiile de doi lei, lansate în spațiul public”, transmitea Constantinescu în octombrie, iar ulterior incendiului a declarat că a promovat produsele culinare și nu spațiul de cazare.

Șeful ANPC, scandal cu poliția. Horia Constantinescu l-a sunat pe şeful IPJ Constanţa când a fost oprit în trafic

Un nou scandal între un șef al unei autorități a statului şi Poliţie. Horia Constantinescu, preşedintele ANPC, a fost înregistrat de camera de corp a unui agent de la poliţia din Eforie în timp ce îl suna pe şeful IPJ Constanţa când a fost oprit în trafic.

Conform înregistrării, care ar fi din august 2020, Horia Constantinescu nu i-a prezentat actele agentului de poliţie, ci i-a înmânat legitimaţia de la ANPC şi i-a transmis că se grăbea la o intervenţie la un hotel, acolo unde o colegă ar fi fost agresată în timpul unei inspecţii. Pentru că agentul nu l-a lăsat să plece, Horia Constantinescu a apelat la şeful IPJ Constanţa, potrivit stiri.tvr.ro.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Armata israeliană: victimele atacului de la consulatul iranian din Damasc erau teroriști angajați împotriva Israelului

Cătălin Șerban
-
0
Armata israeliană: victimele atacului de la consulatul iranian din Damasc erau teroriști angajați împotriva Israelului

Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a afirmat luni că victimele atacului care a vizat consulatul iranian la Damasc pe 1 aprilie erau “terorişti” angajaţi împotriva Israelului, oferind astfel primul comentariu oficial al armatei cu privire la această lovitură, notează AFP, potrivit agerpres.ro.

“Persoanele ucise la Damasc erau membri ai Forţei Quds. Erau persoane implicate în terorismul împotriva statului Israel”, a declarat contraamiralul Daniel Hagari într-o conferinţă de presă ca răspuns la o întrebare.

“Printre aceşti agenţi terorişti se aflau membri ai Hezbollah şi consilieri iranieni. Nu a fost niciun diplomat după câte ştiu. Nu am cunoştinţă despre niciun civil care să fi fost ucis în acest atac”, a adăugat el.

Pe 1 aprilie, raidul a distrus consulatul iranian şi a ucis 16 persoane, dintre care şapte membri ai corpului Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, inclusiv doi generali.

Teheranul şi Damascul au imputat atacul Israelului, care nu a confirmat niciodată responsabilitatea sa.

Iranul a promis că va riposta la atacul care a exacerbat tensiunile regionale, pe fondul războiului din Fâşia Gaza între Israel şi mişcarea palestiniană Hamas.

Sâmbătă, la aproape două săptămâni de la atacul de la Damasc, Iranul a lansat de pe teritoriul său o salvă masivă de drone, rachete balistice şi rachete de croazieră asupra Israelului, un atac fără precedent în istoria celor două ţări.

Israelul, împreună cu Statele Unite, dar şi cu Franţa, Marea Britanie şi Iordania în special, au opus unui baraj de apărare aeriană care permis interceptarea a “99%” din proiectile, potrivit Israelului.

Doar baza militară Nevatim a fost uşor lovită în sudul Israelului. În vizită luni la această bază, şeful Statului Major al armatei israeliene, generalul Herzi Halevi, a promis o “ripostă” la atacul iranian.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Tesla se restructurează: mai mult de 10% din angajații companiei la nivel global vor fi puși pe liber

Cătălin Șerban
-
0
Tesla se restructurează: mai mult de 10% din angajații companiei la nivel global vor fi puși pe liber

Tesla va concedia peste 10% din cei 140,473 de angajaţi ai companiei la nivel global, potrivit unei note interne redactată de Elon Musk, scrie Reuters, potrivit zf.ro.

„Pe măsură ce ne adaptăm activitatea pentru următoarea etapă de creştere, trebuie să ne uităm la fiecare aspect al companiei din perspectiva reducerii costurilor şi creşterii productivităţii. Ca parte a acestui efort am decis să reducem cu peste 10% numărul de angajaţi”, se arată în document.

Unii lucrători ai Tesla din California şi Texas au fost deja anunţaţi că vor rămâne fără locuri de muncă, conform unor surse Reuters.

Odată cu acest anunţ acţiunile companiei au scăzut cu peste 3%.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Șeful AIEA despre situația de la Zaporojie: “Ne apropiem periculos de un accident nuclear”

Cătălin Șerban
-
0
Șeful AIEA despre situația de la Zaporojie: “Ne apropiem periculos de un accident nuclear”

“Ne apropiem periculos de un accident nuclear” la Zaporojie, a avertizat luni şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, denunţând recentele atacuri asupra centralei nucleare ucrainene, scrie AFP, potrivit agerpres.ro.

Centrala nucleară ucraineană din Zaporojie, ocupată din martie 2022 de Rusia în sudul Ucrainei, a suferit o serie de atacuri cu drone începând cu 7 aprilie, Moscova şi Kievul învinuindu-se reciproc.

“Aceste atacuri necugetate”, primele din noiembrie 2022 care vizează direct cea mai mare centrală electrică din Europa, “trebuie să înceteze imediat”, a pledat Rafael Grossi în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU dedicată acestei probleme.

“Deşi, din fericire, nu au provocat de această dată niciun incident radiologic, au crescut foarte mult riscul la centrala Zaporojie, unde siguranţa nucleară este deja compromisă”, a adăugat directorul general al agenţiei ONU, care are experţi la faţa locului.

Ele constituie, de asemenea, un “precedent periculos, ajungând cu succes la structura de izolare a unui reactor”, a mai spus el.

“Doi ani de război afectează serios siguranţa centralei nucleare Zaporojie. Fiecare dintre cei şapte piloni ai AIEA de securitate şi siguranţă nucleară au fost compromişi. Nu putem sta şi să nu facem nimic aşteptând ca o ultimă greutate să încline balanţa aflată într-un echilibru instabil”, a subliniat Rafael Grossi.

“Ne apropiem periculos de un accident nuclear”, a insistat el, cerând ca o “aruncare de zaruri să nu decidă ce se va întâmpla mâine”.

Chiar dacă cele şase reactoare ale centralei sunt oprite, “pericolele potenţiale ale unui accident nuclear major rămân foarte reale”, a ţinut să reamintească şeful AIEA.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ajutorul promis Israelului, dar și Ucrainei ar putea fi votat în Congresul SUA

Cătălin Șerban
-
0
Ajutorul promis Israelului, dar și Ucrainei ar putea fi votat în Congresul SUA

În timpul unei convorbiri telefonice de duminică între președintele Joe Biden și liderii Congresului, a existat un „acord” privind ajutorul rapid atât Israelului, cât și Ucrainei, potrivit defenseromania.ro.

Potrivit ABC News, liderul majorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer, speră că ajutorul va fi transmis către ambele țări în săptămâna viitoare.

Duminică, Biden a vorbit atât cu Chuck Schumer, de la Senat și republicanul Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților – cât și cu liderii minorității de la Cameră, Hakeem Jeffries, respectiv de la Senat, republicanul Mitch McConnell.

Potrivit ABC News, Schumer a spus că cea mai bună modalitate de a trimite ajutor Israelului și Ucrainei ar fi adoptarea și aprobarea unui amendament privind securitatea națională care include ajutor pentru ambele țări.

Senatul a aprobat pachetul de 95 de miliarde de dolari în februarie, dar republicanul Mike Johnson nu l-a supus încă la vot.

”Cea mai bună modalitate de a ajuta Israelul să-și refacă capacitățile antirachetă și anti-drone este să adopte imediat acest amendament. După cum am spus, Israelul a cheltuit peste un miliard de dolari pentru apărarea sa”, a spus Schumer, adăugând că un ajutor suplimentar ar fi acum necesar.

Liderul majorității din Camera Reprezentanților, republicanul, Steve Scalise, a declarat sâmbătă într-o declarație că Camera își va schimba agenda legislativă săptămâna aceasta pentru a „a lua în considerare legislația care va sprijini aliatul nostru Israel și va trage la răspundere Iranul și împuterniciții săi teroriști”, dar nu este încă clar care este legislația și cât ar fi de drastic să se poată abate de la proiectul de lege al Senatului, relatează ABC News.

Președintele Camerei Reprezentanților SUA, Mike Johnson, nu a precizat dacă pachetul de sprijin pentru Ucraina va fi combinat cu ajutorul Israelului și dacă va fi votat săptămâna aceasta.

Mai mult, republicanul Marco Rubio a declarat pentru CNN că susține disocierea pachetului de ajutor extern pentru Israel de cel pentru Ucraina.

Senatul SUA a aprobat ajutorul de 60 de miliarde USD pentru Ucraina. Urmează marea dispută în Camera Reprezentanților

Senatul Statelor Unite a aprobat un ajutor în valoare de peste 96 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și Taiwan, sumă din care componenta cea mai importantă (peste 60 de miliarde USD) ar reveni Ucrainei.

Votul din Senatul SUA s-a desfășurat în dimineața de 13 februarie 2023 și s-a finalizat, după lungi dezbateri, cu scorul de 70 – 29 în favoarea proiectului. Mai mulți senatori republicani ar fi votat alături de cei democrați, asigurând astfel aprobarea acestuia.

Ajutorul promis Israelului, dar și Ucrainei ar putea fi votat

Votul din Senatul SUA s-a desfășurat în dimineața de 13 februarie 2023 și s-a finalizat, după lungi dezbateri, cu scorul de 70 – 29 în favoarea proiectului. Mai mulți senatori republicani ar fi votat alături de cei democrați, asigurând astfel aprobarea acestuia.

Suma totală aprobată de Senat este de 95,34 miliarde USD. Din total, aproape 61 de miliarde USD sunt pentru Ucraina, iar 14 miliarde USD sunt atribuiți Israelului, ca sprijin în războiul contra Hamas. Separat, peste 9 miliarde USD reprezintă asistență umanitară pentru populația civilă din Ucraina, din Gaza și din West Bank (Cisiordania). Pentru zona Indo – Pacific (în principal Taiwan) sunt alocați aproape 5 miliarde USD. O componentă financiară care era destinată întăririi frontierei de sud a SUA a fost eliminată de Senat din acest proiect.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Pescuitul va fi prohibit și în apele teritoriale cu Ucraina și Bulgaria

Cătălin Șerban
-
0
Pescuitul va fi prohibit și în apele teritoriale cu Ucraina și Bulgaria

Prohibiţia pescuitului se extinde începând de marţi şi în apele de frontieră cu Ucraina şi Bulgaria, pescuitul sezonier la scrumbie în Deltă urmând să se facă doar de pescarii autorizaţi, fără ca aceştia să aibă vreun însoţitor sau ajutor în barcă în timpul desfăşurării activităţii, potrivit unei decizii a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), potrivit agerpres.ro.

Ordinul de prohibiţie a pescuitului din acest an emis de Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii interzice activitatea în apele de frontieră cu Bulgaria şi Ucraina, inclusiv în golful Musura, în perioada 16 aprilie – 30 mai, în timp ce în celelalte ape de frontieră care constituie graniţă a României prohibiţia pescuitului va fi în perioada 24 aprilie – 7 iunie, inclusiv.

Guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete, a declarat că a încercat în ultimii ani să propună egalizarea perioadelor de prohibiţie a pescuitului, în condiţiile în care resursa acvatică ţine cont de temperatura apei, nu de graniţe.

“Se consideră că zona de frontieră nu se supune aceloraşi reguli ca zonele de pescuit din perimetrul Rezervaţiei. Pentru anul viitor, voi supune din nou atenţiei această egalizare a perioadelor de prohibiţie, pentru că resursa piscicolă se reproduce în funcţie de temperatura apei”, a menţionat guvernatorul Bulete.

Referindu-se la pescuitul la scrumbie, guvernatorul Rezervaţiei a amintit că în acest an pescarii comerciali nu vor mai avea dreptul de a avea un însoţitor în barca cu care-şi desfăşoară activitatea, conform unei decizii publicate pe site-ul instituţiei.

“Unii pescari abuzează de dreptul de a avea în barcă o persoană care să înveţe sau un însoţitor. Această notificare de însoţitor s-a transformat într-un pescuit cu buletinul şi am subliniat că dreptul de a exploata resursa acvatică vie este exclusiv al deţinătorilor de permise comerciale, familiale sau sportive. (…) Dacă în 2023 avem 1.100 de pescari comerciali, din care activi sunt mai puţini de 1.000, aceste notificări de persoane prezente în barcă au ajuns la aproape 400 într-un an. Adică, jumătate din pescarii comerciali sunt secondaţi de persoane care nu au acest drept. Vă închipuiţi care este efectul asupra resursei”, a mai spus Bogdan Bulete.

Prohibiţia generală a pescuitului în România a început pe data de 9 aprilie şi se va încheia pe data de 7 iunie.

S-a încheiat prohibiția la pescuit

Prohibiția pescuitului în Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale din Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) s-a încheiat ieri, conform ordinului comun de prohibiție din acest an emis de Ministerul Mediului și cel al Agriculturii.

În activitatea de pescuit, pescarii din Complexul Razim-Sinoe nu vor putea utiliza năvoade până la data de 30 septembrie, setcile fiind de asemenea interzise. Setcile, potrivit acului normativ amintit, sunt interzise și în lacurile, canalele și gârlele din Delta Dunării. În ceea ce privește speciile de pești care pot fi capturate, pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Vadul Oii până la Gura Timocului, pescuitul scrumbiei este interzis până sâmbătă inclusiv, chiar dacă pe teritoriul RBDD, această activitate este permisă începând de joi.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Rapid, înfrângeri pe linie în play-off! Sepsi OSK dă lovitura în Giulești la ultima fază

Cătălin Mihai
-
0
Rapid, înfrângeri pe linie în play-off! Sepsi OSK dă lovitura în Giulești la ultima fază

Rapid a contorizat al patrulea eșec consecutiv din play-off, după ce a fost învinsă cu 1-0 de Sepsi OSK, pe Stadionul Giulești, cu un gol marcat la ultima fază a meciului.

Oaspeţii au dominat finalul de partidă şi au ratat o mare ocazie, prin Roland Varga (90), singur cu portarul Marian Aioani. Sepsi OSK a avut şi un gol anulat pentru ofsaid, marcat de acelaşi Debeljuh (90+1).

Unicul gol al partidei din Giulești a fost înscris de atacantul croat Gabriel Debeljuh, la ultima fază a meciului, în minutul 90+5, după o centrare a lui Marius Ştefănescu.

La final, suporterii Rapidului i-au cerut demisia antrenorului Cristiano Bergodi.

După acest nou insucces, Rapid se află pe poziția a cincea în play-off, cu 28 de puncte, cu unul mai mult decât Sepsi OSK, care ocupă locul șase.

Etapa următoare, Rapid întâlnește FCSB.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Israelul avertizează că va lovi Iranul

Cătălin Șerban
-
0
Israelul avertizează că va lovi Iranul

Șeful Statului Major al Forțelor de Apărare Israeliene a avertizat că va exista un răspuns la atacul de amploare al Iranului, scrie Sky News, potrivit jurnalul.ro.

Cabinetul de război al Israelului a ținut luni a treia reuniune în 48 de ore, iar ulterior presa a relatat că obiectivul Israelului este de a răni Iranul fără a provoca un război total.

Rapoartele au sugerat, de asemenea, că Israelul dorește să se lanseze într-o acțiune împotriva Iranului coordonată cu SUA.

Cu toate acestea, America a declarat că nu va fi implicată într-o contraofensivă împotriva Iranului.

“Războiul proxy” devine război oficial. România se plasează de partea Israelului, împotriva Iranului

Atacul cu drone și cu rachete al Iranului asupra Israelului, din dimineața de 14 aprilie 2024, a marcat punctul în care “războiul proxy” din Orientul Mijlociu, dus în ultimii ani prin intermediul unor grupări teroriste de tipul Hamas sau Hezbollah, se transformă într-un război oficial între statul Israel și unul dintre cele mai puternice state din lumea musulmană.

Cei mai importanți oficiali de la București, printre care președintele României, Klaus Iohannis, șeful Senatului, Nicolae Ciucă, și șeful Guvernului, Marcel Ciolacu, au anunțat că România este de partea Israelului în conflictul său cu Iranul și au specificat că Israelul are dreptul “de a asigura securitatea cetățenilor săi”.

“România condamnă în cei mai fermi termeni atacul Iranului împotriva Israelului. Suntem în deplină solidaritate cu poporul israelian în aceste momente dificile. Facem apel la evitarea unei escaladări regionale ulterioare”, a transmis președintele Iohannis într-un mesaj postat pe rețeaua X (Twitter).

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Israelul va răspunde atacului Iranului, spune șeful Statului Major, Herzi Halevi

Cătălin Mihai
-
0
Israelul va răspunde atacului Iranului, spune șeful Statului Major, Herzi Halevi

Șeful Statului Major al armatei israeliene, generalul Herzi Halevi, a declarat că Israelul va răspunde Iranului pentru atacul efectuat de acesta cu peste 300 de drone şi rachete.

„Lansarea atâtor rachete, rachete de croazieră şi drone asupra teritoriului israelian va primi un răspuns”, a declarat Herzi Halevi, vorbind la baza aeriană Nevatim, care a înregistrat unele pagube în urma atacului iranian.

Cabinetul de război israelian, reunit luni pentru a decide asupra modului cum va acţiona Israelul după atacul iranian de sâmbătă noaptea, a decis asupra unei riposte „clare şi puternice” contra Iranului, potrivit postului israelian Channel 12, citat de The Times of Israel, în timp ce postul american CNN relatează, citând un oficial neprecizat, că la respectiva reuniune au fost examinate planurile militare pentru un potenţial răspuns împotriva Iranului, dar încă nu este clar dacă s-a luat o decizie.

Totuşi, chiar dacă nu există încă o decizie, cabinetul de război rămâne hotărât să acţioneze şi consideră că trebuie să acţioneze rapid, mai afirmă oficialul citat de CNN, adăugând că au fost discutate la reuniunea cabinetului de război şi opţiunile diplomatice pentru a spori izolarea diplomatică a Iranului, suplimentar faţă de un răspuns militar.

Conform postului israelian Channel 12, acest răspuns militar va fi menit să transmită mesajul că Israelul „nu va permite ca un atac de o asemenea magnitudine împotriva sa să treacă fără reacţie”. Răspunsul va fi de asemenea menit să arate clar că Israelul nu le va permite iranienilor „să stabilească ecuaţia” pe care au căutat să o impună în ultimele zile.

Această afirmaţie din urmă pare să fie o referire la avertismentul Iranului conform căruia orice viitoare lovituri israeliene asupra teritoriului iranian, inclusiv cele asupra sediilor misiunilor sale diplomatice (care se află pe teritoriu iranian, conform convenţiilor internaţionale), vor fi urmate de asemenea de lovituri de represalii asupra Israelului.

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, şi comandantul Forţelor de Apărare ale Israelului (IDF), Herzi Halevi, consideră necesar ca Israelul să răspundă atacului iranian, dar fără a dăuna alianţei cu Washingtonul, care a ajutat militar direct la respingerea salvei iraniene de drone şi rachete, mai relatează postul israelian citat, menţionând de asemenea că Israelul nu doreşte ca prin represaliile sale să provoace un război război regional şi are în vedere să-şi coordoneze acţiunile cu SUA.

Cabinetul de război israelian se va reuni din nou marţi, dar „regulamentele de comandă pentru frontul intern” nu au fost modificate, ceea ce sugerează că un atac israelian este puţin probabil să survină luni, explică The Times of Israel.

Iranul a lansat sâmbătă noaptea circa 300 de drone şi rachete asupra Israelului, ca represalii după atacul aerian din 1 aprilie asupra consulatului iranian la Damasc, soldat cu moartea a şapte membri din Corpul Gardienilor Revoluţiei, dintre care doi generali, şi a şapte cetăţeni sirieni.

Israelul afirmă că a doborât 99% din dronele şi rachetele iraniene, beneficiind şi de ajutorul aliaţilor săi, în special SUA, dar şi Marea Britanie şi Franţa, ale căror avioane de luptă au acţionat pentru doborârea acestor ţinte.

De atunci, cabinetul de război israelian tot discută despre cum să răspundă atacului iranian. Potrivit CNN, în cadrul acestui cabinet fostul ministru al apărării Benny Gantz a cerut o reacţie rapidă, dar premierul Benjamin Netanyahu nu a luat încă o decizie.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Premieră în SUA! A început procesul penal împotriva fostului președinte Donald Trump

Cătălin Mihai
-
0
Premieră în SUA! A început procesul penal împotriva fostului președinte Donald Trump

Astăzi a început la New York procesul penal în care fostul preşedinte american Donald Trump este acuzat că a încercat să cumpere discreţia unei actriţe porno, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Judecarea pentru infracţiuni a unui fost şef al statului este o premieră în SUA.

Prima moţiune a apărării a fost deja respinsă; Trump a încercat, prin intermediul avocaţilor, să îl determine pe judecătorul Juan Merchan să se recuze pe motiv că activităţile fiicei acestuia pentru clienţi democraţi reprezintă un posibil conflict de interese.

Magistratul a refuzat în câteva minute, după ce fusese aşteptat în sală timp de o jumătate de oră. În acest timp, Trump, care purta ca de multe alte dăţi un costum albastru şi o cravată roşie, a rămas aşezat la masa echipei sale, cu o expresie neutră.

Fostul preşedinte este obligat să asiste la şedinţe până la încheierea procesului, prevăzută în mai. O săptămână va dura probabil numai selecţionarea juraţilor, după care vor urma audierile martorilor.

Unul dintre martori este Michael Cohen, fost avocat al lui Trump, care a recunoscut deja că a făcut plăţi către actriţa porno Stormy Daniels, în timpul campaniei electorale din 2016 care l-a propulsat pe miliardarul republican la Casa Albă. Procuratura afirmă că Daniels a primit în total 130.000 de dolari pentru a nu susţine public că a avut o întâlnire de natură sexuală cu Trump în 2006.

Trump nu recunoaşte această acuzaţie, nici cele 34 de falsuri în actele contabile pentru ascunderea urmelor plăţii, acţiuni pentru care a fost inculpat de procuratura districtului newyorkez Manhattan, condusă de Alvin Bragg.

La 77 de ani, el intenţionează să candideze din nou la preşedinţia SUA, în alegerile din noiembrie. O achitare sau o condamnare în acest proces ar putea fi crucială pentru rezultat; alte trei dosare penale care îl vizează nu vor ajunge probabil în faza de judecată înaintea scrutinului. Trump ar putea fi preşedinte chiar şi dacă este între timp condamnat, însă sondajele de opinie Reuters/Ipsos arată că şansele lui de a fi ales în această eventualitate s-ar reduce.

Înainte de a intra luni în sala de judecată, fostul preşedinte a susţinut din nou că este vizat de o „persecuţie politică”, iar procesul este „revoltător”.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Robert De Niro pregătește banii pentru litoralul Mării Negre. Unde investește celebrul actor

Stancu Alexandru
-
0
Robert De Niro pregătește banii pentru litoralul Mării Negre. Unde investește celebrul actor

Robert De Niro, celebrul actor și co-fondator al companiei hoteliere Nobu Hospitality, se pregătește să aducă o notă de rafinament și lux pe litoralul Mării Negre din Bulgaria. Compania hotelieră la care De Niro este co-proprietar se pregătește să inaugureze două hoteluri de lux în Bulgaria, iar unul dintre acestea va fi amplasat pe malurile Mării Negre, la Varna, la câțiva kilometri de Vama Vechie. Această mișcare reprezintă o extensie a brandului Nobu într-un nou colț al lumii, consolidând prestigiul și reputația sa internațională.

Nobu Hospitality, cu sediul în SUA, este recunoscută pentru oferirea unei experiențe de neuitat prin intermediul hotelurilor, restaurantelor și rezidențelor sale de lux. Intrarea sa pe piața din Bulgaria este un semn al atracției globale a țării și a potențialului său turistic.

În plus față de hotelul de la Varna, compania intenționează să deschidă o altă proprietate în capitala Sofia. Aceste inițiative marchează o nouă etapă în evoluția sectorului hotelier din Bulgaria și vor aduce beneficii semnificative economiei locale prin crearea de locuri de muncă și stimularea turismului. Astfel, Robert De Niro și Nobu Hospitality aduc un strop de glamour și eleganță pe țărmurile bulgărești, consolidând poziția țării ca destinație de lux în peisajul internațional al ospitalității.

Robert De Niro își face hotel pe litoralul Mării Negre

Primul hotel și restaurant, aflat în emblematica clădire „bancară” din centrul orașului Sofia, va oferi o experiență de neuitat oaspeților săi, combinând cazarea de lux cu experiențe culinare rafinate. Situat într-o locație centrală, acest punct de reper al orașului va fi nu doar un loc de odihnă, ci și un punct focal al vieții culturale și sociale din Sofia.

Pe de altă parte, cea de-a doua proprietate, amplasată pe coasta pitorească a Mării Negre din Varna, va oferi oaspeților o oază de relaxare și frumusețe la malul mării. Cu vedere la apele albastre ale Mării Negre și cu facilități de lux, acest hotel va oferi o experiență senină și liniștită pentru cei care doresc să scape de agitația vieții cotidiene și să se bucure de liniștea și frumusețea naturii.

Ambele proprietăți sunt rezultatul unei colaborări strânse între Nobu Hospitality, investitorul BSPF Bulgaria (parte a proprietății la Marea Neagră înregistrată în Isle of Man) și operatorul hotelier local GHV-Dolphins. Cu o istorie începută în 1994 de Nobu Matsuhisa, Robert De Niro și Meir Teper, Nobu Hospitality a devenit un nume de referință în industria ospitalității de lux la nivel global.

tUrmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Acord bilateral de securitate între Ucraina și Norvegia

Cătălin Mihai
-
0
Acord bilateral de securitate între Ucraina și Norvegia

Ucraina şi Norvegia – ambele vecine cu Rusia – au ajuns la un acord de securitate bilateral, a anunţat luni ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, în cursul unei vizite la Kiev, informează Agerpres.

Potrivit declaraţiilor sale consemnate de AFP după ce a fost primit de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, “Norvegia va furniza Ucrainei sprijin militar, politic, financiar şi umanitar pe termen lung”.

“Acordul demonstrează angajamentul nostru politic clar de a continua să susţinem Ucraina aşa cum facem de când a început atacul brutal şi la scară mare al Rusiei, în urmă cu peste doi ani”, a adăugat şeful diplomaţiei norvegiene într-un comunicat.

Textul urmează să fie semnat şi făcut public la viitoarea întâlnire a lui Zelenski cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store; nu s-a stabilit încă data evenimentului, precizează comunicatul.

Ucraina încearcă să îşi consolideze alianţele cu partenerii occidentali, în timp ce forţele ucrainene sunt în dificultate pe front, în faţa celor ruse. Până acum, Ucraina a semnat acorduri bilaterale de securitate cu circa zece state, printre care Franţa, Germania şi Regatul Unit.

Norvegia, membră NATO, are graniţă cu Rusia în regiunea arctică şi s-a angajat deja să acorde Ucrainei un ajutor civil şi militar în valoare de 75 de miliarde de coroane (6,5 miliarde de euro) în perioada 2023-2027, reaminteşte AFP.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Polonia primește prima plată din fondurile de redresare ale UE

Stancu Alexandru
-
0
Polonia primește prima plată din fondurile de redresare ale UE

Polonia a primit 6,3 miliarde de euro în cadrul fondului de redresare al Uniunii Europene, prima plată de acest fel, scrie Euronews.

Plata, confirmată luni, pune capăt unei așteptări îndelungate pentru această țară, al cărei plan național a fost aprobat în iunie 2022, dar a rămas blocat din cauza preocupărilor persistente legate de lipsa de independență judiciară și de regresul democratic.

Declinul a fost atribuit Partidului Lege și Justiție (PiS), partidul de dreapta dură care a guvernat Polonia timp de opt ani consecutivi și a fost vârful de lance al unor reforme profunde care au extins controlul politic asupra sistemului judiciar și au umplut instanțele cu loialiști.

Cea mai controversată reformă a împuternicit camera disciplinară a Curții Supreme să pedepsească magistrații în funcție de conținutul verdictelor lor. Modificările au provocat un conflict prelungit între Bruxelles și Varșovia, care s-a încheiat cu o hotărâre istorică a Curții Europene de Justiție (CEJ) care a anulat reforma.

Dar partea țării din fondul de redresare, în valoare totală de 34,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă și 25,3 miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabile, a rămas înghețată până când Donald Tusk a preluat funcția de prim-ministru și a început să prezinte legislația pentru a anula moștenirea din epoca PiS.

Comisia Europeană a deblocat oficial banii la sfârșitul lunii februarie, la câteva zile după ce guvernul lui Tusk a prezentat un “plan de acțiune” de nouă proiecte de lege pentru restabilirea independenței justiției și a adoptat un ordin ministerial de încetare a procedurilor nejustificate împotriva judecătorilor.

Noul cabinet s-a angajat, de asemenea, să respecte hotărârea CEJ și să respecte primatul legislației UE, lucru pe care PiS l-a contestat, ceea ce a exacerbat disputa.

Comisia a considerat că ofertele Varșoviei sunt suficiente pentru a îndeplini cele două condiții generale, sau “super etape”, legate de sistemul judiciar și pentru a permite Poloniei să primească treptat plăți în cadrul fondului comun de 750 de miliarde de euro al blocului comunitar.

Măsura a deschis calea pentru plata a 6,3 miliarde de euro, din care 3,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și 2,7 miliarde de euro sub formă de granturi, care sunt destinate, printre altele, diversificării aprovizionării cu energie, combaterii poluării aerului și modernizării producției agricole.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Grecia trăiește din turism, care asigură o treime din PIB

Stancu Alexandru
-
0
Grecia trăiește din turism, care asigură o treime din PIB

Turismul joacă un rol crucial în economia Greciei, contribuind semnificativ la PIB-ul țării. Potrivit unui studiu realizat de Confederația Turistică Elenă (INSETE) și raportat de publicația Ekathimerini, contribuția totală a turismului la economia Greciei în 2023, inclusiv beneficiile directe și secundare, este estimată între 62,8 și 75,6 miliarde de euro, reprezentând între 28,5% și 34,3% din PIB, scrie Agerpres.

Această contribuție semnificativă subliniază dependența economiei elene de sectorul turistic. Unul din fiecare trei euro câștigați anual în Grecia provine din turism, evidențiind importanța acestui sector pentru economie.

Studiul indică faptul că această contribuție directă a turismului la PIB-ul Greciei în 2023 este estimată la 28,5 miliarde de euro, atingând astfel cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. Comparativ, în 2022, contribuția directă s-a situat la 23,9 miliarde de euro sau 11,6% din PIB, iar în 2019 la 23,1 miliarde de euro sau 12,6% din PIB, conform datelor furnizate de INSETE.

De altfel, sectorul turismului a contribuit la forța de muncă, aproximativ 40% dintre angajați lucrând în această industrie.

Contribuția directă de 28,5 miliarde de euro la PIB-ul Greciei în 2023 este alcătuită din diverse surse, conform studiului INSETE:

  1. Cheltuielile vizitatorilor străini: Această categorie include cheltuielile efectuate de turiștii străini în timpul șederii lor în Grecia și include și cheltuielile pasagerilor navelor de croazieră. Valoarea estimată pentru această categorie este de 20,7 miliarde de euro.
  2. Transportul aerian: Aportul transportului aerian la economia turistică a Greciei este de 2,5 miliarde de euro. Această sumă reprezintă cheltuielile legate de transportul aeronautic al turiștilor.
  3. Transportul maritim: Contribuția transportului maritim este estimată la 144 milioane de euro. Acesta include veniturile generate de transportul maritim, cum ar fi biletele de feribot sau de croazieră.
  4. Cheltuielile companiilor care oferă croaziere: Companiile care operează croaziere în Grecia contribuie cu 235 milioane de euro la PIB-ul țării.
  5. Turismul intern: Cheltuielile turiștilor greci care călătoresc în interiorul țării sunt estimate la 2,5 miliarde de euro.
  6. Valoarea adăugată de la investiții: Investițiile în industria turistică aduc o contribuție de 2,5 miliarde de euro la PIB.

Aceste cifre evidențiază diversitatea și amploarea impactului sectorului turistic asupra economiei Greciei, subliniind importanța sa crucială pentru creșterea economică și dezvoltarea durabilă a țării.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Arsenal a rămas fără muniție! „Tunarii” lui Arteta, învinși pe teren propriu de Aston Villa

Cătălin Mihai
-
0
Arsenal a rămas fără muniție! „Tunarii” lui Arteta, învinși pe teren propriu de Aston Villa

Arsenal a pierdut meciul disputat pe teren propriu cu Aston Villa, scor 0-2, și a ratat șansa de a urca pe prima poziție în Premier League.

Golurile au venit foarte târziu şi au fost semnate de rezerva Leon Bailey, în minutul 84, şi Ollie Watkins (minutul 87).

După acest eșec, Arsenal rămâne pe poziţia a doua a clasamentului, cu 71 de puncte, la două puncte de liderul Manchester City. Pe locul 3, tot cu 71 de puncte, este Liverpool.

Aston Villa are 63 de puncte după 33 de jocuri şi se află pe locul 4, fiind tot mai aproape de prima sa calificare în Liga Campionilor. Pe locul 5 este Tottenham, cu 60 de puncte.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Știm ultimele naționale de handbal feminin calificate la Jocurile Olimpice

Cătălin Mihai
-
0
Știm ultimele naționale de handbal feminin calificate la Jocurile Olimpice

Selecţionatele feminine de handbal ale Ungariei, Suediei, Germaniei şi Sloveniei au obţinut calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris, după ce Spania şi Olanda îşi asiguraseră anterior biletele pentru JO 2024 la turneele preolimpice desfăşurate la Debrecen (Ungaria), Neu-Ulm (Germania) şi Torrevieja (Spania).

În Grupa A, Ungaria a învins Japonia cu 37-28, Katrin Gitta Klujber marcând 11 goluri pentru învingătoare, iar Nikoletta Papp (Gloria Buzău) un gol.

Suedia a surclasat Marea Britanie cu 52-8 în celălalt meci al grupei. Nathalie Hagman (SCM Râmnicu Vâlcea) a reuşit 12 goluri pentru scandinave.

Ungaria a ocupat primul loc în grupă, cu 6 puncte, urmată de Suedia, 4 puncte, Japonia, 2 puncte, Marea Britanie, 0 puncte.

Germania a obţinut o victorie categorică în faţa Paraguayului, cu 37-20, în care Julia Maidhof, Mia Zschocke (ambele de la SCM Râmnicu Vâlcea) au înscris câte 2 goluri, Alina Grijseels (care va juca din vară la CSM Bucureşti) 3, iar Meike Schmelzer (Dunărea Brăila) 1.

Slovenia a reuşit să câştige cu 30-26 derby-ul cu Muntenegru, decisiv pentru JO 2024. Natasa Ljepoja (SCM Râmnicu Vâlcea) şi Elizabeth Omoregie (CSM Bucureşti) au reuşit câte 4 goluri fiecare. De la învinse s-au remarcat Dijana Mugosa (SCM Craiova), cu 7 goluri, şi Matea Pletikosic (Corona Braşov), cu 6 goluri. Nina Bulatovic (CS Gloria 2018 Bistriţa-Năsăud) a înscris şi ea un gol.

Germania a ocupat primul loc, cu 6 puncte, urmată de Slovenia, 4 puncte, Muntenegru, 2 puncte, Paraguay, 0 puncte.

La Torrevieja, Olanda a învins Spania cu 27-26, prin golul marcat de van Wetering, cu 40 de secunde înainte de final.

Jennifer Maria Gutierrez Bermejo (CSM Bucureşti) a marcat un gol pentru gazde, de la care s-a remarcat María Prieto O’Mullony (9 goluri). Angela Malestein a reuşit 8 goluri pentru învingătoare, Estavana Polman (CS Rapid Bucureşti) a înscris un gol, iar Inger Smits (viitoarea jucătoare a formaţiei CSM Bucureşti) a marcat şi ea o dată.

În altă partidă, Cehia a dispus de Argentina cu 41-33, Charlotte Cholevova (SCM Râmnicu Vâlcea) reuşit 4 goluri pentru învingătoare.

Olanda a câştigat grupa, cu 6 puncte, urmată Spania, 4 puncte, Cehia, 2 puncte, Argentina, 0 puncte.

Primele două clasate la fiecare turneu s-au calificat la JO 2024. Franţa, Norvegia, Danemarca, Brazilia, Angola, Coreea de Sud sunt celelalte şase echipe calificate deja la Jocurile Olimpice de la Paris.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

123...500Pagina 1 din 500

România Liberă este membru al Reporters without Frontiers. Raportul nostru pe Transparency ca participanți ai Journalism Trust Initiative (JTI) poate fi accesat aici.

Abonează-te la ediția digitală a cotidianului România Liberă

Cumpără Ediția Digitală

Susține
România Liberă

Disponibil pentru toată lumea,
finanțat de cititori.

Donează

© 2024 România Liberă Media Group. Toate drepturile rezervate.