4 C
București
marți, 19 martie 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai mari forumuri economice mondiale. “Davosul e mult mai important decât Saint Petersburg,” ar spune talanga de propagandă. În realitate, BRICS a depășit G 7, pe graficele principalilor indicatori economici.

În ambele orașe, am fost doar ca turist, deși în toamna anului 1998, am primit din partea amicilor din Youth European People’s Party o invitație de a participa alături de ei la reuniunea de la Davos. În luna ianuarie 1999, se ținea a enșpea reuniune a Forumului Economic Mondial, care nu mă pasiona. Am preferat să plec în Filipine, să câștig niște bani în alegerile parlamentare. Eram subcontractat de-o companie americană pentru liberalii din Manila. Ghinion. N-am știut că la acea sesiune plenară, Vladimir Putin avea să primească lumină de la Klaus Schwab. Puteam face un interviu cu un șef al FSB, cu douăzeci de ani înainte. Încă nu era ales președinte. Mai există printre cititorii noștri oameni care mai cred că Vladimir Putin a ajuns președinte al Federației Ruse, fără acordul Occidentului? Să nu uităm în ce situație disperată era statul condus de Elțîn!

citește și: Astrele conspiră pentru rămânerea lui Nicușor Dan / Șansa plutește-n aer, dar lipsește un Dudu Georgescu

Recent, am primit invitația de a participa la Forumul Internațional St. Petersburg International Economic Forum, care se va desfășura între 5-8 iunie 2024, în metropola rusă de pe Neva.

Pentru a fi un bun atlantist, unde să cer voie?

Nu știu unde trebuie să cer aprobare de la statul român? De la Marcel Ciolacu? Sau să fac o cerere pentru CSAT? Așa cum se știe, în păduri nu merg nici mort. Asta, înainte de a solicita viză de la Ambasada Rusiei.

Podul Palatului din Saint Petersburg

Un adevărat calvar de drumuri și de cereri. Doar Putin e de vină. Planificasem înainte de invazia din Ucraina o călătorie cu Transiberianul. Intenționam să scriu un reportaj. Acum, nu se poate. Modelul presei democratice s-a reîntors la anii bolșevismului copleșitor și al cenzurii cele mai odioase.

E mai lesne să te tăvălești în studiourile televiziunilor aliate NATO și să citești brief-ul de comunicare de la Hegemon. Asta a ajuns săraca minunata presă. E un concurs mondial de înjurat și tăvălit Vladimir Putin.

Altădată, jurnaliștii făceau interviuri cu Hitler și luau Premiul Nobel, azi doar trese și epoleți

În 1930, jurnalista americană Dorothy Thompson, la fel de celebră în acele vremuri cu Eleonor Roosevelt, lua Premiul Nobel pentru literatură și îl intervieva pe Hitler.

Recent, un fotoreporter de la Reuters a fost prins că a montat scena celor doi copii cu păpuși în mâini lângă un tanc ucrainean. În loc de mult visatul Premiu Pulitzer, a fost dat afară.

citește și: Doar în filme, cancelarii refuză să dea minele de cobalt în schimbul protecției NATO

Asta e diferența dintre atunci și acum, dintre copiști și jurnaliști, dintre vuvuzele de rețea și vocile patriarhale, dintre adevăr și postadevăr.

YouTube video

Dacă e să merg la Saint Petersburg, cine mă păzește să nu se apropie vreun agent secret al FSB și să facă o poză cu mine? Cum recunosc în marea de 17.000 de oameni, răsfirați pe milionul de metri pătrați ai Pavilioanelor Expoziționale, care este acoperitul serviciilor rusești, pregătit să mi-o coacă? Vine SIE alături de mine? Nu știu, întreb pe cei mai calificați. Nu de alta, dar să nu pățesc cu probe gen cele ucrainiene în dosarul contrafăcut al lui George Simion.

Te-ai pozat cu Stalin? Ești stalinist!

Mie mi se rupe-n paișpe, doar că nu vreau să le dau noilor inchizitori probe. Acum și o fotografie e o mărturie a colaborării. Se întoarce Eugen Cristescu-n mormânt, fostul șef al Siguranței, cel care a recrutat 1150 din cei 1200 de membri ai Partidului Comunist Român, în perioada interbelică. Vorba adjunctului său, Traian Borcescu: “Domnule Ghilezan, noi ne-am apărat țara!”

Halal presa cu epoleți. Cică urina de pe Potomac e mai juicy decât cea de pe Neva. A fi acoperit al serviciilor occidentale e deja o modă, un concurs de frumusețe, de parcă epoleții n-ar suna la fel când plouă?

Recent, am tradus din the New York Times un reportaj de la mitingul lui Donald Trump. Cică ar fi spus că dacă nu câștigă el va fi o baie de sânge în America. În realitate, urmărind mai atent speech-ul, la sesizarea unui cititor fidel al editorialelor mele, candidatul republicanilor a zis, citez: “va fii o baie de sânge în industria auto dacă nu voi fi ales, în contextul în care marile firme auto construiesc fabrici uriașe în Mexic.” El a spus ca va taxa cu 100 % acele mașini produse în Mexic și vândute în SUA.

Presa de azi e presă de garnizoană. Se scrie după brieful de la regiment, unde sunt o grămadă de Tanimajuri!

YouTube video

Deglobalizare, sănătatea națiunilor, cooperare internațională

Revenind la Forumul Economic de la Saint Petersburg -SPIEF, acolo se va discuta despre deglobalizare, suveranitate ca principiu de putere, cooperearea internațională, sănătatea națiunii – cea mai importantă resursă economică (parcă așa zicea și Winston Churchill, în primăvara anului 1945), cooperare internațională, conform datelor din pragram.

Vor fi prezenți: cei mai reprezentativi șeici, Abdel Fattah El-Sisi, președintele Egiptului, premierul indian Narendra Modi, președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, secretarul general al ONU, António Guterres. Și evident gazda: Vladimir Putin, asta dacă nu-l arestează până atunci procurorii internaționali de la Curtea de la Haga. Vă dați seama că mai glumim de speranțele idioților utili.  

Dacă te întâlnești și faci interviuri cu aceste personalități, eticheta este una singură: te-ai dat cu rușii!

Din păcate, cretinopatia – în formele sale cele mai agresive – nu salvează lumea occidentală, ba dimpotrivă: o prăbușește.

Vocile lumii

Vladimir Putin

Președintele Federației Ruse

“Sistemul internațional neocolonial a încetat să mai existe, în timp ce ordinea mondială multipolară, dimpotrivă, este din ce în ce mai puternică,” a proclamat Vladimir Putin, la reuniunea de anul trecut a Forumului SPIEF. El a subliniat progresul semnificativ în utilizarea monedelor naționale în comerțul exterior. „Astăzi, aproximativ 90% dintre afacerile noastre cu țările din Uniunea Economică Eurasiatică sunt în ruble, iar peste 80% dintre cele cu China sunt în ruble și yuani. De asemenea, dezvoltăm în mod activ comerțul în monede naționale cu alte țări. Relațiile cu vecinii noștri apropiați, precum și cei din țările BRICS și SCO, sunt o prioritate,” a subliniat președintele rus, în primăvara anului 2023.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Recital de goluri la Arad! UTA și FC Voluntari au făcut spectacol în prima etapă a play-out-ului

UTA Arad a învins-o pe FC Voluntari cu scorul de 4-3, pe teren propriu, luni seară, în prima etapă a play-out-ului Ligii 1.

UTA și FC Voluntari au făcut spectacol la Arad, în prima etapă a play-out-ului, într-un meci încheiat cu șapte goluri și multe alte ocazii de gol.

La debutul lui Florin Pârvu pe banca tehnică, FC Voluntari a deschis scorul în minutul 28, prin Adam Nemec, servit ideal de Turda. Introdus pe teren în minutul 34, Joao Pedro a restabilit egalitatea patru minute mai târziu, cu un şut din marginea careului.

Ilfovenii au intrat în avantaj la cabine, după ce Igor Armaş a marcat cu capul dintr-un corner executat de Doru Andrei, în minutul 45+1.

Elevii lui Mircea Rednic au restabilit egalitatea în minutul 50, prin Omondi, pentru ca în minutul 78 Alexandru Tudorie să o aducă pe UTA la conducere, cu o lovitură de cap imparabilă. De menționat că golul a fost validat de VAR după o aşteptare de şase minute.

Ilfovenii au egalat la trei în minutul 90+2, prin Merloi, însă asta nu a fost tot. UTA s-a impus în cele din urmă cu 4-3, după ce Joao Pedro a înscris golul victoriei în minutul 90+7, cu un voleu de la marginea careului.

După acest succes, UTA a urcat pe locul al treilea în play-out, cu 23 de puncte, în timp ce FC Voluntari are 14 puncte și este pe penultima poziție a clasamentului.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Lionel Messi s-a accidentat și nu va face parte din lotul Argentinei în meciurile amicale cu El Salvador și Costa Rica

Jucătorul echipei Inter Miami, Lionel Messi, s-a accidentat în meciul cu Nashville, din manşa secundă a optimilor Ligii Campionilor Concacaf, nu se va putea alătura lotului Argentinei pentru cele două meciuri amicale cu El Salvador şi Costa Rica, pe 23 şi 27 martie, conform stiripesurse.ro.

Campionul mondial a părăsit terenul în minutul 50, după ce marcat un gol şi a dat o pasă decisivă pentru Luis Suarez în meciul câştigat de Inter Miami, scor 3-1.

Potrivit antrenorului Gerardo Martino, Messi urmează să se recupereze pentru meciul din sferturi cu CF Monterrey, programat la 4 aprilie.

Messi nu se oprește! Argentinianul, gata să participe și la CM 2026

Lionel Messi și-a exprimat dorința de a participa la Cupa Mondială de fotbal din 2026 și a subliniat că acesta ar fi un obiectiv important pentru el. Cu toate acestea, fotbalistul argentinian recunoaște că va fi dificil să ajungă la acea competiție, care va avea loc în Statele Unite, Mexic și Canada, întrucât va avea peste trei ani și jumătate la momentul respectiv.

“Voi ajunge la o vârstă!”
“Singurul lucru la care mă gândesc astăzi este să ajung la Copa America”, competiţie care va avea loc în vara viitoare în SUA şi pe care Argentina a câştigat-o în 2021, a spus Messi (36 de ani), potrivit Agerpres.

“După aceea, timpul va spune dacă voi fi sau nu la Mondialul din 2026”, a subliniat căpitanul selecţionatei “albiceleste” într-un interviu acordat postului de televiziune Star+. “Voi ajunge la o vârstă (39 de ani) care, îmi mod normal, nu mi-ar permite să joc la Cupa Mondială”, a adăugat singurul fotbalist din istorie care a cucerit de opt ori trofeul Balonul de Aur.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Consiliul UE a adoptat luni un acord ce crește cu 5 miliarde de euro ajutorul dat armatei ucrainene

Consiliul UE, ce reuneşte statele membre, a adoptat luni un acord convenit de acestea săptămâna trecută pentru a creşte cu 5 miliarde de euro ajutorul oferit armatei ucrainene prin fondul extrabugetar constituit din contribuţiile statelor UE denumit Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), potrivit adevarul.ro.

“Cu acest fond, vom continua să sprijinim Ucraina să se apere în faţa războiului de agresiune al Rusiei cu orice este nevoie şi atât timp cât va trebui”, a afirmat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, potrivit Reuters.

UE va folosi aceste noi contribuţii de 5 miliarde de euro pentru a achiziţiona echipamente militare atât letale, cât şi neletale, precum şi pentru instruirea militarilor ucraineni, precizează o declaraţie emisă de Consiliul UE.

Acesta din urmă a aprobat de asemenea regulile pentru achiziţii comune de astfel de echipamente furnizate de companii europene şi norvegiene, scrie Agerpres.

După suplimentarea cu aceste 5 miliarde de euro, contribuţiile statelor UE la Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF) ajung la circa 17 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Creat în 2021 pentru finanţarea acţiunilor de securitate şi politică externă ale UE, acest instrument extrabugetar a fost folosit după declanşarea invaziei ruse în Ucraina mai ales pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate Kievului.

Tot luni, Consiliul UE a aprobat noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns după moartea în detenţie a activistului rus de opoziţie Aleksei Navalnîi. Aceste sancţiuni vizează sistemul judiciar rusesc, au declarat agenţiei DPA diplomaţi europeni. Mai multe detalii despre noile sancţiuni urmează să fie anunţate.

UE a ajuns la un acord pentru încă 5 miliarde de euro sprijin pentru Ucraina

Ţările membre ale Uniunii Europene(UE) au ajuns miercuri la un acord pentru a adăuga 5 miliarde de euro la ajutorul pentru finanţarea cumpărării de arme pentru Ucraina, ca parte a unei revizuiri a unui fond de asistenţă gestionat de UE, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE, relatează Reuters, potrivit bursa.ro.

“Acord!”, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE pe reţeaua X. “Ambasadorii UE s-au pus de acord asupra principiului reformării Fondului european de sprijin pentru pace (The European Peace Facility – EPF) pentru a susţine Ucraina cu un buget de 5 miliarde de euro pentru 2024”, adaugă preşedinţia belgiană, la finalul unei reuniuni desfăşurate la Bruxelles, după luni de dispute în care Franţa şi Germania, două dintre cele mai mari puteri ale UE, s-au aflat în centrul majorităţii dezbaterilor.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Vedeta americană de filme pentru adulți Stormy Daniels prezintă versiunea ei despre aventura cu Donald Trump

Vedeta americană de filme pentru adulţi Stormy Daniels prezintă într-un documentar difuzat începând de luni versiunea ei despre o presupusă relaţie sexuală cu Donald Trump în 2006, aventură care îl va conduce pe fostul preşedinte la un proces penal la New York în aprilie, notează AFP, potrvit agerpres.ro.

Filmul “Stormy” de pe platforma de streaming Peacock (grupul NBCUniversal) spune timp de aproape două ore, cu ajutorul montajului de interviuri şi imagini de arhivă, povestea
Stephaniei Clifford.

Această fostă actriţă porno supranumită Stormy Daniels a devenit o celebritate din cauza consecinţelor judiciare şi politice ale unei scurte aventuri cu Trump.

Ceea ce omul de afaceri republican neagă.

“Când l-am cunoscut pe Trump (în 2006), mi-a spus că nu şi-ar dori niciodată să fie preşedinte”, povesteşte Clifford în fragmente din acest documentar regizat de Sarah Gibson şi produs de Erin Lee Carr, deja autoare ale unui film despre cântăreaţa Britney Spears.

“Dar Trump a câştigat apoi nominalizarea Partidului Republican” pentru alegerile prezidenţiale din 2016 şi “acolo a început cu adevărat rahatul”, spune această femeie născută în Baton Rouge, Louisiana, în urmă cu doar 45 de ani.

“Tot ce a trebuit să fac a fost să semnez o foaie de hârtie ca să tac”, continuă ea peste imaginea unui document care ordona transferul a 130.000 de dolari pe 27 octombrie 2016, chiar înainte de alegerile prezidenţiale câştigate de republicanul Donald Trump în faţa democratei Hillary Clinton.

După ani de anchetă penală şi inculparea istorică în martie 2023 a lui Donald Trump, un judecător din New York a amânat vineri până la jumătatea lui aprilie procesul care urma să înceapă pe 25 martie pentru acest caz de plăţi ascunse.

Fostul preşedinte al Statelor Unite a pledat nevinovat pentru acuzaţiile de falsificare a conturilor imperiului său imobiliar, Trump Organization, pentru a ascunde cei 130.000 de dolari plătiţi lui Clifford, prin fostul avocat al lui Trump, devenit între timp inamicul său jurat, Michael Cohen.

Potrivit procurorilor din New York şi lui Stormy Daniels, ea trebuia să păstreze tăcerea în legătură cu relaţia sexuală consensuală pe care ar fi avut-o în vara lui 2006 cu bărbatul care avea să ajungă la Casa Albă zece ani mai târziu şi care era deja căsătorit cu Melania Trump.

În această afacere care a izbucnit în 2018, Donald Trump este acuzat de 34 de fraude contabile pedepsite cu o pedeapsă maximă de patru ani de închisoare în cele mai grave cazuri.

Donald Trump, pus oficial sub acuzare. Este primul fost preşedinte american care se confruntă cu acuzaţii penale

Fostul preşedinte american Donald Trump a fost pus sub acuzare de un mare juriu din Manhattan, după o anchetă privind banii plătiţi starului porno Stormy Daniels în schimbul tăcerii privind o presupusă relaţie, devenind primul fost preşedinte al SUA care se confruntă cu acuzaţii penale.

Donald Trump este inculpat penal într-un caz de cumpărare a tăcerii unei actriţe porno în 2016. Fostul chiriaş al Casei Albe a fost acuzat oficial de către procurorul districtual din Manhattan Alvin Bragg pentru plata a 130.000 de dolari actriţei de filme porno Stormy Daniels.

Daniels, al cărei nume real este Stephanie Clifford, a susţinut că a primit bani în schimbul că a tăcut despre o întâlnire sexuală pe care a avut-o cu Trump în 2006.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Dani Alves, la un pas de ieșirea din închisoare

Fostul mare fotbalist Dani Alves, condamnat în primă instanță la patru ani și jumătate pentru viol, ar putea beneficia de o eliberare provizorie în aşteptarea unei sentinţe definitive.

Potrivit jurnalistului spaniol Carlos Quilez, într-o cerere făcută de avocata sa, Ines Guardiola, brazilianul ar dori să fie eliberat până la o decizie finală în cazul de viol, pentru care a fost găsit vinovat în primă instanţă.

Potrivit presei spaniole, șansele sunt de „50/50” în ceea ce priveşte cererea sa de eliberare. Curtea de Apel din Barcelona urmează să se pronunţe marţi, în jurul orei 09.00.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

SUA și Japonia au propus ONU interzicerea de arme nucleare în spațiu

Statele Unite(SUA) și Japonia au propus luni o rezoluție Consiliului de Securitate al ONU care să sublinieze că națiunile ar trebui să respecte un tratat care interzice amplasarea de arme nucleare în spațiu, un mesaj care pare să vizeze Rusia, potrivit stiripesurse.ro.

Washingtonul crede că Moscova dezvoltă o armă nucleară antisatelit în spațiu, a cărei detonare ar putea provoca ravagii prin întreruperea a tot ceea ce înseamnă comunicații, notează Reuters..

Rusia, parte a Tratatului privind spațiul cosmic din 1967, care interzice plasarea “pe orbita Pământului a oricăror obiecte purtătoare de arme nucleare sau de orice alt tip de arme de distrugere în masă”, a arătat anterior că se opune amplasării de arme nucleare în spațiu.

Lansarea unei arme nucleare pe orbită este interzisă de tratat. Dezvoltarea unei arme nucleare nu este însă interzisă, relevă sursa citată.

În rezoluția lor, Statele Unite, singura țară care a folosit o armă nucleară în război, și Japonia, singura națiune atacată cu o astfel de armă, au îndemnat statele obligate prin tratat să nu plaseze astfel de arme în spațiu și nici să le dezvolte.

Un semnal public că Washingtonul crede că Moscova lucrează la o astfel de armă a fost comentariul unui purtător de cuvânt al Casei Albe din 15 februarie. Un comentariu potrivit căruia Rusia dezvoltă o astfel de armă spațială.

Coreea de Nord își pregătește armele nucleare pentru un eventual război

Liderul regimului comunist din Coreea de Nord, Kim Jong Un, a cerut armatei să se pregătească pentru război, inclusiv prin folosirea armelor nucleare pe care le-ar deține.

Această declarație a lui Kim Jong Un a fost rostită la o ședință a conducerii Partidului Muncitorilor din Coreea de Nord, din perioada 27 – 28 decembrie 2023. Declarația liderului comunist a fost retransmisă de agenția de presă oficială de la Phenian, KCNA. Kim Jong Un este secretarul general al partidului unic din Coreea de Nord.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Cătălin Drulă susține că unii primari USR ar fi fost „șantajați” sau „momiți” să treacă la PSD

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că unii primari USR ar fi fost “şantajaţi” sau “momiţi” să treacă la PSD, în condiţiile în care de faţă era şi liderul social democrat Marcel Ciolacu, potrivit agerpres.ro.

“Primarii USR, aleşii USR au fost ameninţaţi, şantajaţi sau momiţi. Li s-a spus unor primari, cu Ciolacu în birou: ‘Ai zece milioane, dacă treci la noi. Altfel, ai grijă că e Curtea de Conturi aici, în judeţ. E acum în control’. Asta s-a întâmplat luna trecută”, a spus Drulă, pentru Digi24.

Întrebat dacă primarii USR abordaţi în acest fel au acceptat să treacă la PSD, Drulă a răspuns: “Nu toţi”.

“Ni se vând încontinuu nişte poveşti în România, în care ni se spune că nu are are rost. ‘Nu are rost să te lupţi’, ‘Ei au puterea’, ‘Vino la noi’. Şi cei mai slabi de înger cedează. Nu eu judec aici. O să îi judece posteritatea. (…) De altfel, Marcel Ciolacu a făcut o obsesie. USR a avut la ultimele alegeri 40 de primari – sunt 3.000 în total, în România – dar a pus premiu pe capul lor şi, după nişte informaţii pe care el am, a spus: ‘Nu există limită la ofertele pentru primarii USR’. Până la urmă, şi localităţile, să ştiţi că nu sunt aşa de importante. E ceva mai mult simbolic. Şi nu a reuşit cu foarte mulţi dintre ei. Dar este această intenţie de a corupe pe care mafia o are întotdeauna”, a afirmat Drulă.

Liderul USR consideră că în România “democraţia este sufocată din ce în ce mai mult” şi că ţara noastră are o democraţie “erodată”.

“Dacă ne uităm la Rusia, unde au fost alegeri ieri, ei au de toate de care avem şi noi: ASF, AEP, BEC. Nu e doar pixul lui Putin, teoretic. Ca nişte instituţii să funcţioneze, oamenii de acolo trebuie să se simtă liberi. Asta înseamnă că orice decizie ar lua într-o problemă – dacă, de exemplu, unul spune ‘Nu sunt de acord să tăiem subvenţia la PMP, pentru că e dreptul lor legal’, să nu simtă că după aceea, el zboară de acolo. (…) În democraţie se numeşte ‘chilling effect’ – efectul de frig în oase, ţi-e frică că o păţeşti dacă îţi exerciţi mandatul cu curaj… atunci democraţia se duce de râpă. Aici ne aflăm. România este o ţară cu democraţie erodată”, a spus el.

Drulă a mai precizat că partenerii euro-atlantici ai României “încep să deschidă ochii” asupra acestor aspecte.

“Au închis ochii parţial. Dar lucrurile se pot încă repara şi e încă timp pentru ele. În aceşti doi ani, pentru că aveam războiul din Ucraina lângă noi, aceşti oameni şi-au consolidat o putere ilicită asupra României. De asta şi fac planuri în care alegerile să nu mai conteze. De asta, pentru prima dată după 34 de ani de la Revoluţie, avem alegeri care se schimbă cu trei luni înainte. Nu am avut niciodată în România – că era Iliescu, că era Constantinescu sau Băsescu – nu am avut niciodată problema ‘Când va fi data alegerilor’. Ştiam exact când e data alegerilor: la patru ani de la ultimele sau cinci la europarlamentare şi la prezidenţiale. Anul acesta, pentru prima dată ni se spune că să rămână la putere Ciolacu şi Ciucă este un interes naţional”, a precizat liderul USR.

Un deputat USR condamnă PNL pentru transferurile de primari PSD

Moșteanu apreciază, în aceste condiții, că liberalii “nu au înţeles nimic” din votul la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale.

“Doar în ultimele zile, peste 30 primari PSD s-au transferat la PNL. Se adaugă altor zeci de traseişti – primari şi viceprimari PSD transferaţi deja. La Piteşti, viceprimarul PSD este candidatul PNL. La Iaşi, PSDistul Chirica. Prin toţi aceşti primari, pesedismul supravieţuieşte”, scrie Moșteanu pe pagina sa de Facebook.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Biden l-a avertizat pe Netanyahu că o operațiune militară israeliană la Rafah ar agrava situația din Gaza

Președintele american Joe Biden l-a avertizat, luni, pe premierul israelian Benjamin Netanyahu că o operațiune militară israeliană la Rafah ar acutiza problemele în Gaza, potrivit jurnalul.ro.

Cei doi au convenit ca delegații ale SUA și Israelului să se întâlnească la Washington, a anunțat Casa Albă.

Consilierul pe probleme de securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, a declarat că cele două țări, SUA și Israel, vor avea o discuție cuprinzătoare despre calea de urmat în Gaza, unde o criză umanitară face ravagii după mai multe luni de lupte, relatează Reuters.

Întâlnirea ar putea avea loc săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare, a declarat Sullivan, și nicio operațiune în Rafah nu va avea loc înainte de discuții.

O criză umanitară s-ar adânci dacă Israelul ar continua cu o ofensivă în Rafah, a spus Sullivan, rezumând mesajul lui Biden către Netanyahu.

Conform lui Sullivan, Biden nu a amenințat că va limita ajutorul american acordat Israelului. I-a spus însă lui Netanyahu că are nevoie de o strategie coerentă pentru Gaza, reiterând sprijinul SUA pentru efortul israelian de a distruge militanții Hamas care au atacat Israelul în 7 octombrie anu trecut.

Convorbirea, care a fost prima dintre cei doi lideri din 15 februarie, are loc pe fondul unor tensiuni între Israel și aliatul său, SUA, din cauza modului în care Netanyahu a gestionat războiul din Gaza.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Obama a efectuat o vizită surpriză în Downing Street, la premierul Rishi Sunak

Barack Obama a făcut o vizită surpriză pe Downing Street, la biroul premierului britanic Rishi Sunak. Fostul președinte american a fost văzut luni intrând în celebra clădire din Londra, potrivit spotmedia.ro.

Vizita are caracter privat și scopul ei nu a fost dezvăluit. Barack Obama a zâmbit și a făcut cu mână către reporterii care se aflau în fața clădirii.

Se pare că Obama a mers la Londra pentru o activitate legată de fundația sa, susține Sky News.

Probabil, este prima întâlnire dintre cei doi lideri politici.

Obama a mai fost pe Downing Street în 2016 înainte de votul britanicilor pentru Brexit.

Barack Obama efectuează o vizită-surpriză în Afganistan

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, efectuează, duminică, o vizită-supriză în Afganistan, informează Mediafax.

Barack Obama a zburat pe parcursul nopţii şi a vizitat trupele americane de la Bagram, o bază militară americană situată la nord de Kabul.

Preşedintele SUA a petrecut doar câteva ore în Afganistan, nu a mers la Kabul şi nu s-a întâlnit cu preşedintele afgan, Hamid Karzai.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Erdogan l-a „felicitat” pe Putin pentru realegerea sa în fruntea țării și s-a oferit să medieze din nou conflictul cu Ucraina

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a “felicitat” luni pe omologul său rus Vladimir Putin pentru realegerea sa în fruntea ţării şi s-a oferit din nou să medieze în conflictul cu Ucraina, a anunţat preşedinţia turcă, transmite AFP, preluat de agerpres.ro.

La rândul său, şeful diplomaţiei ruse a atenţionat împotriva unui “risc de proliferare” a conflictului în regiune.

Preşedintele Erdogan a estimat într-un apel telefonic că “evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre Turcia şi Rusia va continua şi a declarat că Turcia este gata să-şi asume un rol de facilitator pentru a determina (Rusia) să vină la masa negocierilor cu Ucraina”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Ankara.

Şefului statului turc, care de la debutul războiului din Ucraina încearcă să menţină relaţii bune atât cu Kievul cât şi cu Moscova, şi-a oferit în mai multe rânduri serviciile de mediator pentru o reglementare negociată a conflictului dintre cele două ţări care au, la fel ca Turcia, ieşire la Marea Neagră. La începutul lui martie Erdogan l-a primit la Istanbul pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, o deplasare a preşedintelui rus Vladimir Putin în Turcia prevăzută pentru 9 februarie fiind însă anulată.

Şeful diplomaţiei turce, Hakan Fidan, a subliniat la rândul său luni seara pe postul privat de televiziune CNN Turk că războiul din Ucraina “trebuie să înceteze”.

“De ambele părţi zeci de mii de mame îşi îngroapă copiii. Cele două părţi nu au decât foarte mult de pierdut şi nimic de câştigat”, a insistat el, adăugând că se teme de un “risc de proliferare” a conflictului în regiune.

A vorbi de “trupe europene, de ameninţare nucleară, toate acestea sunt periculoase”, a notat el. “Turcia este una dintre puţinele ţări din NATO care cer pacea. Preşedintele nostru cere pacea”, a mai spus ministrul de externe turc.

Erdogan îndeamnă să fie evitate orice măsuri care ar exacerba războiul din Ucraina și l-ar extinde spre NATO

Preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat marţi că trebuie evitate orice măsuri care ar exacerba războiul din Ucraina şi ar putea extinde conflictul la NATO, adăugând că îl va primi într-o vizită pe preşedintele rus Vladimir Putin după alegerile de la sfârşitul acestei luni, informează Reuters, potrivit agerpres.ro.

Turcia, stat membru NATO, sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, dar menţine relaţii cordiale cu Rusia şi vorbeşte regulat cu ambele părţi în conflict. A oferit Ucrainei sprijin militar şi politic, dar, în acelaşi timp, se opune sancţiunilor împotriva Moscovei.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Prognoza meteo pe regiuni. Cum va fi vremea în următoarele două săptămâni

Specialiștii de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) au emis prognoza meteo valabilă pentru următoarele două săptămâni. Astfel, vremea se va răci în toate regiunile în următoarele două zile, urmând ca, până la finalul acestei săptămâni, temperaturile din termometre să urce din nou, până la maxime de 20 de grade.

O nouă răcire de scurtă durată a vremii este estimată pentru primele zile din săptămâna următoare, iar luna martie se va încheia cu temperaturi de peste 14 grade în majoritatea regiunilor.

În Banat, în primele două zile din interval, valorile termice maxime vor fi în scădere de la medii regionale de 14 grade, până spre 10 grade. Ulterior, valorile diurne vor fi în creştere treptată până la medii de 18 – 20 de grade. În 27 martie este estimată o nouă scădere până la valori termice maxime în jurul a 14 grade, ce va fi urmată de o încălzire spre finalul lunii, când se vor atinge maxime de 17 – 18 grade.

Temperaturile minime se vor situa în jurul valorii de 0 grade în perioada 18 – 21 martie, vor creşte semnificativ în 24 şi 25 martie, când media acestora va atinge 7 – 8 grade, iar în a doua săptămână, caracteristice vor fi valorile de 3 – 5 grade.

Intervalul mai probabil cu precipitaţii din următoarele două săptămâni va fi între 23 şi 28 martie.

În Crişana, valorile termice maxime vor fi în scădere, de la o medie regională de 12 grade în prima zi a acestei săptămâni, până la 8 grade în ziua de 19 martie. Ulterior, până la finalul primei săptămâni, valorile diurne vor fi în creştere treptată până la medii de 18 – 20 de grade.

În a doua jumătate a intervalului, este estimată o nouă scădere, cel mai probabil în jurul datei de 27 martie, când media temperaturilor maxime este estimată a fi de 13 – 14 grade, apoi tendinţa va fi de încălzire, astfel încât la finalul lunii se va reveni la maxime de 17 – 18 grade. Sunt aşteptate nopţi reci în perioada 18 – 21 martie (minime în general de -2 – 0 grade), ce va fi urmată de o creştere, astfel că pentru 24 şi 25 martie sunt prognozate valori în jurul a 7 grade, iar până la finalul lunii media acestora va fi de 3 – 4 grade.

Intervalul mai probabil cu precipitaţii din următoarele două săptămâni va fi între 23 şi 28 martie, potrivit sursei citate.

În Transilvania, primele zile din interval vor aduce o vreme relativ rece pentru a doua decadă a lunii martie, cu maxime în general cuprinse între 6 şi 10 grade şi minime între -2 – 0 grade, cu valori chiar mai scăzute, în special în zonele depresionare. Un interval mai cald este estimat între 22 şi 25 martie, când media regională a maximelor va oscila între 14 şi 18 grade, iar a celor minime va fi de 3 – 4 grade.

O nouă răcire de scurtă durată este posibilă în jurul datei de 27 martie, ce va fi urmată de o creştere a temperaturilor spre finalul lunii, când sunt estimate maxime în jurul a 16 grade şi minime de 2 grade.

Precipitaţii slabe se vor semnala între 18 şi 21 martie, iar cu o probabilitate destul de ridicată şi în intervalul 24 – 28 martie.

În Maramureş, primele zile din interval vor aduce o vreme relativ rece pentru a doua decadă a lunii martie, cu maxime în general de 8 – 10 grade şi minime de minus 3 – minus 1 grad. Un interval mai cald este estimat între 22 şi 25 martie, când media regională a maximelor va oscila între 14 şi 18 grade, iar a celor minime va fi de 4 – 6 grade.

O nouă răcire de scurtă durată este posibilă în jurul datei de 27 martie, ce va fi urmată de o creştere a temperaturilor spre finalul lunii, când sunt estimate maxime în jurul a 16 grade şi minime de 3 – 4 grade.

Precipitaţii slabe şi izolate sunt posibile în primele zile din interval, însă cu o probabilitate mai ridicată şi pe arii mai extinse vor fi între 24 şi 28 martie.

În Moldova, în perioada 18 – 21 martie, valorile termice diurne se vor situa uşor sub normalul climatologic, astfel încât la nivelul regiunii vor fi valori în general de 5 – 8 grade. Ulterior, până pe 24 martie, se va încălzi treptat până la medii de 16 – 18 grade. Pe 27 şi 28 martie este estimată o nouă scădere a temperaturii până la valori termice de 13 – 14 grade, ce va fi urmată de o încălzire uşoară spre finalul lunii.

Temperaturile minime se vor situa în jurul valorii de 0 grade în perioada 18 – 22 martie, vor creşte la 4 – 5 grade în zilele de 24, 25 şi 26 martie, iar până la finalul intervalului caracteristice vor fi valorile de 2 – 3 grade.

Local se vor semnala precipitaţii între 18 şi 21 martie, iar cu o probabilitate destul de ridicată şi în intervalul 25 – 29 martie.

În Dobrogea, valorile termice maxime vor fi în scădere de la o medie regională de 12 grade în prima zi până la 7 grade în ziua de 19 martie. Ulterior, tendinţa va fi de încălzire, în special în perioada 23 – 25 martie, când se vor atinge valori termice în general de peste 15 – 16 grade, iar pentru finalul lunii, caracteristice vor fi valorile termice de 13 – 14 grade.

Scăderea de temperatură se va resimţi şi în cazul minimelor, care în prima noapte vor fi de 3 – 5 grade, iar în 20 şi 21 martie se vor apropia de 0 grade. După 23 martie, media temperaturilor minime va fi de 4 – 5 grade, chiar mai ridicată în 25 şi 26 martie spre 7 – 8 grade.

Local se vor semnala precipitaţii între 18 şi 22 martie, iar cu o probabilitate în creştere şi în intervalul 26 – 29 martie.

În Muntenia, valorile termice diurne vor fi în scădere de la o medie regională de 13 – 14 grade în prima zi, până la 8 grade în ziua de 19 martie. Ulterior, tendinţa va fi de încălzire, în special în perioada 23 – 25 martie, când se vor atinge valori termice în general de 18 – 20 grade, iar pentru finalul lunii caracteristice vor fi valorile termice de 14 – 16 grade.

Scăderea de temperatură se va resimţi şi în cazul minimelor, care în prima noapte vor fi de 3 – 4 grade, iar în 20, 21 şi 22 martie se vor apropia de 0 grade în cea mai mare parte a regiunii. După 23 martie, media temperaturilor minime va fi de 3 – 4 grade, chiar mai ridicată în 25 şi 26 martie, spre 6 grade.

Local se vor semnala precipitaţii între 18 şi 21 martie, iar cu o probabilitate mai ridicată şi în intervalul 26 – 29 martie.

În Oltenia, valorile termice maxime vor fi în scădere de la o medie de 16 grade în prima zi, până spre 10 grade în 19 martie. Ulterior, valorile diurne vor fi în creştere treptată până la medii de 18 – 20 de grade. În 27 şi 28 martie este estimată o nouă scădere a temperaturilor maxime, la valori în jurul a 14 grade, ce va fi urmată de o tendinţă de încălzire spre finalul lunii, când se vor atinge maxime de 16 – 17 grade.

Şi în această regiune sunt estimate minime în jurul a 0 grade în 20 şi 21 martie, însă acestea vor creşte semnificativ în 25 şi 26 martie, când media acestora va atinge 6 – 7 grade, iar până la final de martie, caracteristice vor fi valorile în jurul a 4 grade.

Intervalul mai probabil cu precipitaţii din următoarele două săptămâni va fi între 25 şi 29 martie. În restul zilelor, precipitaţii vor fi pe arii restrânse.

La munte, primele zile din interval vor aduce o vreme relativ rece, cu o medie a temperaturilor maxime pentru întreaga zonă ce va oscila între -2 şi 2 grade şi minime în general de -6 şi -4 grade. Între 22 şi 26 martie, temperatura aerului va fi în creştere, astfel încât în cele mai calde zile se vor atinge maxime ce se vor situa în jurul a 8 grade, iar minimele vor deveni preponderent pozitive.

Spre finalul lunii sunt estimate temperaturi maxime în jurul a 5 grade şi minime de -2 – 0 grade.

Sunt prognozate precipitaţii în cea mai mare parte a intervalului, dar mai probabile vor fi în primele zile şi în intervalul 25 – 29 martie. 

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Opt persoane evacuate după ce pe scara unui bloc din Ploiești a fost semnalat un miros suspect

Opt persoane au fost evacuate, luni seară, după ce pe scara unui bloc din municipiul Ploieşti a fost semnalat un miros suspect, trei dintre acestea fiind evaluate medical la faţa locului, potrivit agerpres.ro.

Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Prahova, a fost semnalat miros suspect pe casa scării între etajele 6 şi 7 ale unui bloc de tip P+8 aflat pe strada Ştefan Greceanu din municipiul Ploieşti.

Opt persoane au fost evacuate iar trei dintre ele, care prezentau uşoare probleme respiratorii, au fost evaluate medical, a informat sursa citată.

Ulterior, toate persoanele implicate au refuzat transportul la spital.

“Intervin pompierii militari cu o autospecială de stingere, o autospecială pentru transport personal şi victime multiple, două ambulanţe SMURD şi, în sprijin, două ambulanţe din cadrul SAJ Prahova. A fost solicitată intervenţia unui echipaj CBRN din cadrul USISU Ciolpani. (…) S-a acţionat pentru ventilare/aerisire, în acest moment fiind dispersat mirosul”, precizează sursa citată.

Zeci de persoane, evacuate dintr-un bloc în care se simţea miros de gaze

Zeci de persoane au fost evacuate, joi seara, dintr-un bloc de locuinţe din municipiul Piteşti în care se simţea miros de gaze.

Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Argeş, aproximativ 30 de adulţi şi 20 de copii au fost evacuaţi din imobil.

“Pompierii au pătruns într-un apartament şi în interior au găsit o persoană de sex masculin semiconştientă. (…) Bărbatul este transportat la spital de către echipajul SMURD, iar un echipaj al SAJ a preluat o persoană de sex feminin care prezintă atac de panică şi o transportă la Spitalul de Pediatrie”, au transmis reprezentanţii ISU Argeş.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ciolacu e de acord cu plafonarea adaosurilor la prețurile alimentelor de bază

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni, că susține amendamentul depus luni în Parlament de PSD care prelungește plafonarea adaosurilor la prețurile alimentelor de bază până la 31 decembrie, potrivit jurnalul.ro.

”Susțin amendamentul depus astăzi (luni-n.r.) în Parlament de PSD, amendament care prelungește plafonarea adaosurilor la prețurile alimentelor de bază până la 31 decembrie 2024! Este o măsură absolut justificată până când inflația va ajunge sub 5% la finele anului, conform datelor BNR”, a arătat premierul Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.

Zilele viitoare venim și cu un mecanism îmbunătățit de plafonare a prețurilor la energie și gaze, care să ofere un ajutor suplimentar atât populației, cât și economiei până în 2026, a mai arătat Ciolacu în postarea sa.

Guvernul prelungește cu 60 de zile plafonarea prețurilor la alimente

Premierul Ciolacu a anunțat că a luat decizia să prelungească cu 60 de zile plafonarea prețurilor la alimentele de bază.

Șeful Executivului a făcut acest anunț într-un mesaj pe care l-a postat pe internet în seara de 29 ianuarie 2024. În aceeași zi, 29 ianuarie, premierul și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, avuseseră o întâlnire cu reprezentanții lanțurilor comerciale (Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România) și ai procesatorilor.

“Am decis să prelungesc cu 60 de zile ordonanța privind plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază. Românii trebuie să aibă parte în continuare de o stabilitate a prețurilor la alimente, după nebunia creșterilor speculative din trecut.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

MAE anunță că 11 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost evacuaţi din Fâşia Gaza

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, luni, în urma eforturilor Celulei de Criză Interinstituţionale, prin intermediul Ambasadei României la Cairo şi al Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah, 11 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost evacuaţi din Fâşia Gaza şi au ajuns în Egipt, prin punctul de frontieră Rafah, potrivit agerpres.ro.

Aceştia au fost preluaţi de către echipa consulară mobilă a Ambasadei României în Egipt, care i-a însoţit până la Cairo, de unde vor fi îmbarcaţi spre România, în perioada următoare.

Până în prezent, 313 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost evacuaţi din Fâşia Gaza.

Ministerul român aminteşte că menţine contactul cu autorităţile israeliene şi egiptene în vederea facilitării evacuării şi a altor cetăţeni români şi membri de familie în cazul în care vor mai fi alte solicitări, în funcţie de evoluţiile din teren şi de acordul părţilor implicate.

MAE anunță că alți doi cetățeni români sunt ostatici în Gaza

Doi români care au domiciliul în Israel, cu dublă cetățenie, se pare că sunt ostatici în Fâșia Gaza, anunță MAE.

“În continuarea precizărilor transmise de către Ministerul Afacerilor Externe în contextul situației de securitate din Statul Israel și Fâșia Gaza, precizăm că autoritățile israeliene au informat că, în urma verificărilor efectuate, alți doi cetățeni cu dublă cetățenie, israeliană și română, cu domiciliul în Statul Israel, sunt ostatici în Fâșia Gaza”, potrivit unui comunicat de presă.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Încă o echipă sancționată în Premier League! Nottingham Forest a pierdut patru puncte

Formația engleză de primă ligă Nottingham Forest a fost penalizată cu patru puncte în clasament pentru încălcarea regulilor financiare ale Premier League.

Nottingham Forest a fost trimis în faţa unei comisii independente în ianuarie 2024, după ce clubul a declarat pierderi în ultimele trei sezoane peste suma autorizată. În urma acestei sancţiuni, Nottingham Forest a coborât pe locul 18, primul retrogradabil, în clasamentul Premier League.

O altă grupare, Everton, a fost sancţionată în noiembrie cu retragerea a 10 puncte pentru încălcarea regulilor financiare ale Premier League. La sfârşitul lui februarie, depunctarea lui Everton a fost redusă în urma unui apel, de la 10 la 6 puncte.

Nottingham Forest, care ar putea contesta această decizie, a avut o audiere pe 7 şi 8 martie.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Umilință pentru cei care au stat pe buletinele de vot alături de Putin

La Moscova a avut loc astăzi întâlnirea dintre Putin și concurenții săi în cursa simulată de la alegerile prezidențiale, potrivit epicnews.ro.

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit astăzi cu cei 3 concurenţi ai săi în alegerile care s-au încheiat duminică cu victoria sa clară. La Kremlin, Putin le-a reamintit lui Nikolai Kharitonov (Partidul Comunist), Leonid Sluţki (Partidul Liberal Democrat) şi lui Vladislav Davankov (Oamenii Noi) priorităţile celui de-al cincilea mandat al său.

Putin le-a vorbit despre securitatea statului, situaţia din ţările vecine şi nevoia de a dobândi o suveranitate mai mare în unele domenii precum tehnologia.

A fost o nouă demonstrație de forță a „Țarului” în fața unor personaje umile și șterse, apoi a sărbătorit în piață un deceniu de la anexarea Crimeei.

VIDEO. Momente tensionate în Rusia. Un soldat intră în urnele de vot, cu arma la piept

Alegerile din Rusia s-au terminat, iar Vladimir Putin a ieșit învingător, potrivit exit-poll-ului. Putin a obținut peste 87% din voturi.

În paralel, un alt exit-poll, realizat de Centrul rus pentru cercetarea opiniei publice (VCIOM), avansează o victorie pentru Vladimir Putin cu un procent de 87,8%. Acest procent este în concordanță cu alte surse care indică o cifră similară pentru susținerea lui Putin în alegeri.

De asemenea, conform agențiilor de presă, prezența la vot a fost de aproximativ 67,5%, semnalând un interes moderat din partea populației în acest scrutin electoral. Dacă procentele raportate se confirmă, aceasta ar fi cea mai categorică victorie a lui Putin în alegeri, depășind recordul său anterior de 76,7%, obținut în alegerile din 2018.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Occidentul deplânge victoria electorală a lui Putin, China și India promit legături mai strânse

Guvernele occidentale s-au aliniat luni pentru a condamna victoria zdrobitoare a lui Vladimir Putin în alegeri, pe care au calificat-o drept nedreaptă și nedemocratică, însă China, India și Coreea de Nord l-au felicitat pe veteranul lider rus pentru că și-a prelungit domnia cu încă șase ani, notează Reuters.

Reacțiile contrastante au subliniat liniile de falie geopolitice care s-au adâncit de când Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei în urmă cu doi ani, declanșând cea mai profundă criză în relațiile cu Occidentul de la sfârșitul Războiului Rece.

Ajunși luni la Bruxelles, miniștrii de externe ai UE au respins în mod categoric rezultatul alegerilor, considerându-le un simulacru, înainte de a conveni asupra sancțiunilor împotriva persoanelor legate de maltratarea și moartea lui Alexei Navalnîi, critic al Kremlinului.

“Alegerile din Rusia au fost alegeri fără alegere”, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, la începutul reuniunii.

Referindu-se la războiul Rusiei din Ucraina pe care Putin îl consideră “operațiune militară specială”, ministrul francez de externe Stephane Sejourne a declarat că Parisul a luat act de “operațiunea specială de alegeri”.

“Nu au fost îndeplinite condițiile pentru un scrutin liber, pluralist și democratic”, a declarat ministrul.

Ministrul britanic de externe David Cameron a declarat că rezultatul alegerilor a evidențiat “profunzimea represiunii” din Rusia.

“Putin își înlătură adversarii politici, controlează mass-media, iar apoi se încoronează pe sine însuși câștigător. Aceasta nu este democrație”, a declarat Cameron.

Franța, Marea Britanie și alții au condamnat faptul că Rusia a organizat alegerile și în regiunile ocupate ale Ucrainei pe care susține că le-a anexat în timpul războiului.

Pe de altă parte, președintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Putin și a declarat că Beijingul va menține o comunicare strânsă cu Moscova pentru a promova parteneriatul “fără limite” pe care l-au convenit în 2022, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

“Cred că, sub conducerea dumneavoastră, Rusia va fi cu siguranță capabilă să obțină realizări mai mari în dezvoltarea și construcția națională”, i-a spus Xi lui Putin în mesajul său, potrivit Xinhua News.

Premierul indian Narendra Modi a reluat acest mesaj, spunând că așteaptă cu nerăbdare să consolideze “parteneriatul strategic special și privilegiat, testat în timp, dintre New Delhi și Moscova”.

India și China, alături de Rusia, sunt membre ale grupului BRICS de economii emergente care își propune să conteste dominația SUA asupra economiei globale.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un și președintele iranian Ebrahim Raisi, acuzat de Occident că furnizează arme Rusiei, l-a felicitat, de asemenea, pe Putin, subliniind dorința lor de a extinde în continuare relațiile bilaterale cu Moscova.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Carlos Alcaraz, campion la Indian Wells. Spaniolul l-a învins în finală pe Daniil Medvedev

Carlos Alcaraz și-a păstrat titlul la Indian Wells după ce l-a învins în finală pe rusul Daniil Medvedev, în două seturi, scor 7-6, 6-1, în reeditarea ultimului act de anul trecut.

Jucătorul iberic a cucerit cu această ocazie primul său trofeu de la debutul sezonului 2024.

Numărul doi mondial şi-a trecut în palmares titlul cu numărul 13 în circuitul profesionist şi al cincilea de categoria Masters 1.000, fiind considerat favorit la câştigarea turneului de la Miami, care va debuta miercuri şi în care a triumfat în 2022.

Eliminat în turul al treilea la Indian Wells, Novak Djokovic rămâne pe prima poziţie a clasamentului ATP, cu un avans de 900 de puncte faţă de Alcaraz.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Brigadă românescă, delegată în sferturile de finală ale UEFA Women’s Champions League

O brigadă condusă de Alina Peșu, din care mai fac parte alți trei arbitri români, va oficia meciul dintre Brann (Norvegia) și Barcelona (Spania), prima manșă din sferturile de finală ale UEFA Women’s Champions League.

Alături de Alina Peșu, Daniela Constantinescu va fi arbitru asistent, iar Ovidiu Hațegan și Horațiu Feșnic vor fi oficialii din camera VAR. Brigada va fi completată de arbitrul asistent Georgia Komisopoulou (Grecia) și Eleni Antoniou (Grecia), ca al patrulea oficial.

Partida se va juca miercuri, 20 martie, de la ora 22:00 pe stadionul Åsane Arena din Bergen (Norvegia), în timp ce returul din Spania este programat pe 28 martie.

Gruparea norvegiană se află la prima calificare în sferturile de finală ale UEFA Women’s Champions League, în timp ce Barcelona luptă pentru a șasea prezență consecutivă în semifinalele competiției.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!