10.4 C
București
marți, 23 aprilie 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Pericol de inundații în mai multe județe din România! Hidrologii au emis cod galben și portocaliu

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, marţi, o avertizare Cod portocaliu de viituri, ce vizează până miercuri dimineaţa râuri din patru judeţe, precum şi un Cod galben de inundaţii, valabil în 12 bazine hidrografice.

Potrivit hidrologilor, în intervalul 23 aprilie, ora 23:00 – 24 aprilie, ora 10:00, în marja Codului portocaliu, se vor înregistra scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide, creşteri de debite şi de niveluri, cu posibile depăşiri ale Cotelor de apărare, pe râurile din bazinele hidrografice: Jiu – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte confluenţă cu râul Gilort (judeţul Gorj), Motru – bazin amonte S.H. Broşteni (judeţele: Gorj şi Mehedinţi), Gilort – bazin amonte S.H. Novaci şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Novaci – amonte S.H. Turburea (judeţul Gorj), Olteţ – bazin superior (judeţele: Gorj şi Vâlcea), Lotru – bazin amonte de Acumularea Vidra şi afluenţii aferenţi sectorului aval de Acumularea Vidra (judeţul Vâlcea) şi Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Lotru – amonte de Acumularea Ioneşti (judeţele: Vâlcea şi Argeş).

De asemenea, avertizarea hidrologică vizează, în principal, fenomene hidrologice similare cu probabilitate şi intensitate mai mare pe parcursul zilei de miercuri, între orele 3:00 – 8:00, pe unele râuri mici din jumătatea de nord a judeţelor Gorj şi Vâlcea.

În acelaşi timp, în perioada 23 aprilie, ora 18:00 – 24 aprilie, ora 14:00, va fi Cod galben de inundaţii pe următoarele cursuri de apă: Vişeu – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Maramureş), Someşul Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Bistriţa-Năsăud), Timiş – bazin amonte S.H. Teregova şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Teregova – amonte confluenţă cu râul Nădrag (judeţul Caraş-Severin), Cerna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Gorj şi Caraş-Severin), Jiu – bazin amonte S.H. Sadu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte confluenţă cu râul Gilort (judeţele: Hunedoara şi Gorj), Motru – bazin amonte S.H. Broşteni şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Broşteni (judeţele: Gorj şi Mehedinţi), Gilort – bazin amonte S.H. Târgu Cărbuneşti şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Târgu Cărbuneşti (judeţul Gorj), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sebeş Olt – amonte de Acumularea Ioneşti (judeţele: Sibiu, Vâlcea şi Argeş), Olteţ – bazin superior (judeţele: Gorj şi Vâlcea), Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa), Ialomiţa – bazin amonte de Acumularea Pucioasa (judeţele: Dâmboviţa şi Prahova) şi Prahova – bazin superior, Teleajen (judeţul Prahova).

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Din “Groapă” direct în “Clan”. Marius Manole: “Mă bucur că am ocazia să fac ceea ce îmi place”

Producția de mare succes a PRO TV-ului, serialul “Clanul”, se apropie de final. Ultimele episoade aduc situații limită, suspans și personaje noi. Spre exemplu, Marius Manole, cunoscut și sub numele de Alică – personaj în “Groapa”, va fi prezent în serialul care îl are protagonist pe “Tătuțu”.

Marius Manole jonglează între diverse proiecte artistice, incluzând spectacole de teatru, podcast-uri, emisiuni și filmări. În curând, îl vom revedea în serialul „Clanul”, interpretând același rol pe care îl are în „Groapa” (Alică), iar recent a devenit gazda emisiunii „Întrebarea mesei rotunde” difuzată de Acasă TV.

Programul extrem de încărcat al lui Marius Manole este cu adevărat impresionant. În plus față de filmările pentru emisiunea sa, el se implică în nu mai puțin de șapte spectacole de teatru, atât în țară, cât și peste hotare, și lucrează la realizarea unui podcast.

“Mie îmi place ceea ce fac și nu țin evidența acestor lucruri, ci mă bucur că am ocazia să fac ceea ce îmi place și că oamenii îmi sunt aproape. Timpul îl avem cu toții în mod egal, depinde doar cum ne facem programul de zi cu zi”, a declarat Marius Manole, potrivit TV Mania.

De-a lungul timpului, Marius Manole a fost implicat într-o serie impresionantă de producții, TV demonstrându-și versatilitatea și talentul în diverse roluri. Printre acestea se numără producții precum “Libertate”, “Vlad” și “Un prinț și jumătate”.

Marius Manole va fi prezent în episoadele finale ale serialului “Clanul”, unde își reinterpretează rolul din serialul “Groapa” – disponibil pe platforma de streaming VOYO – în calitate de Alică, un personaj complex: un cerșetor cu inimi de aur, loial liderului interlop Sandu Vlahu, interpretat de actorul Nicu Mihoc, unul dintre personajele-cheie ale producției.

Serialul “Groapa” va avea sezonul al doilea, dar “Clanul” se încheie

În urmă cu câteva luni, Pagina de Media anunța că sezonul doi din “Groapa” se filmează. Informațiile proveneau în premieră de la unul dintre scenariștii producției, Gabriel Gheorghe, care a dezvăluit în exclusivitate pentru sursa citată că proiectul va continua.

Serialul “Groapa” a debutat pe Pro TV la data de 16 septembrie, iar primele trei episoade au fost difuzate și la TV, urmând ca apoi producția să fie disponibilă exclusiv pe platforma VOYO. Primul sezon a cuprins 13 episoade, iar ultimul episod din seria 1 a fost lansat pe VOYO în data de 4 decembrie.

YouTube video

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

VIDEO. Predoiu: “Ungaria continuă să susțină aderarea României la Schengen terestru”

În urma unei întâlniri de lucru cu omologul său de la Budapesta, Sandor Pinter, ministrul Afacerilor Interne din România, Cătălin Predoiu, a reiterat angajamentul Ungariei de a susține aderarea României la spațiul Schengen, inclusiv cu deschiderea frontierelor terestre, în cursul acestui an.

“După discuțiile de săptămâna trecută de la Sofia cu ministrul bulgar Stoyanov și cu comisarul european Johansson, astăzi, la Budapesta, am avut o întâlnire de lucru împreună cu ministrul ungar Sándor Pinter.

Ungaria va continua să susțină accederea României în Spațiul Schengen cu frontierele terestre în anul 2024.

Avem un plan diplomatic bine stabilit pe care o să îl urmăm până ne vom atinge obiectivul.

De asemenea, am discutat cu colegul ungar măsuri de combatere a migrației ilegale, de întărire a frontierei, de combatere a traficului de persoane și a traficului de droguri. În acest scop, vom suplimenta numărul polițiștilor atât de frontieră, cât și judiciariști care, în echipe mixte cu colegii ungari, să multiplice eforturile noastre pe liniile de muncă expuse mai sus.

Am discutat, de asemenea, măsuri de întărire a cooperării în materie de protecție civilă.

Pe toate aceste linii, cooperarea noastră este excelentă și va continua în acești parametri.

Am stabilit cu ministrul Sándor Pinter să continuăm întâlnirile noastre fie la București, fie la Bruxelles, astfel încât să ne asigurăm că tot ceea ce am decis astăzi va fi împlinit”, a transmis Cătălin Predoiu.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Activiști germani pentru climă, condamnați la închisoare pentru că au pulverizat împroșcat cu vopsea pe Poarta Brandenburg

Un tribunal german a condamnat la opt luni de închisoare cu suspendare trei activiști pentru climă care au pulverizat vopsea portocalie pe coloanele emblematicei Porți Brandenburg din Berlin, în septembrie anul trecut, pentru a cere oprirea utilizării combustibililor fosili până în 2030, notează Reuters.

Activiștii erau susținători ai grupului de activiști pentru climă “Ultima Generație”, care a ținut prima pagină a ziarelor din Germania.

Inculpații, cu vârste cuprinse între 22 și 64 de ani, și-au recunoscut implicarea și au declarat că motivul lor a fost acela de a protesta împotriva politicii climatice a guvernului federal, a precizat Tribunalul districtual Berlin Tiergarten, într-un comunicat.

“Această suspendare de doi ani a sentinței înseamnă, practic, că aceste persoane nu mai pot fi active din punct de vedere politic fără a fi nevoite să meargă la închisoare”, a declarat pentru Reuters Mirjam Hermann, avocat la asociația Support for Active Civil Society (RAZ).

Avocații apărării au declarat că vor face apel la verdict, despre care au spus că nu este un răspuns adecvat la nesupunerea civilă.

“Motivele hotărârii arată că judecătorul nu a dorit să clarifice faptele într-un mod imparțial”, a declarat avocatul apărării Inga Schulz.

La evaluarea pedepsei, instanța a declarat că a luat în considerare faptul că un monument național a fost deteriorat în urma incidentului, pe lângă prejudiciul financiar.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Zi perfectă pentru românce la Madrid! Irina Begu și Jaqueline Cristian au obținut victorii importante

Irina Begu s-a calificat în turul secund al turneului WTA 1.000 de la Madrid, în timp ce Jaqueline Cristian a reuşit să acceadă pe tabloul principal al competiției din capitala Spaniei.

Begu (33 ani, 128 WTA) a învins-o în primul tur pe cehoaica Linda Fruhvirtova (18 ani, 146 WTA) cu 6-4, 7-6, după două ore şi 2 minute de joc, profitând şi de cele 6 duble greşeli ale adversarei.

Românca a fost condusă în primul set cu 3-1, dar a revenit, a egalat (3-3) şi a reuşit să se impună cu 6-4. În actul secund, Begu a condus cu 4-0, a fost egalată (4-4), a făcut un nou break şi a servit pentru meci la 5-4, Fruhvirtova a câştigat două ghemuri, însă Irina a trimis jocul în tiebreak, unde s-a impus la zero (7-0).

Pentru acest succes, Begu şi-a asigurat un cec de 30.255 de euro şi 35 de puncte WTA.

În turul al doilea, Irina Begu o va înfrunta pe americanca Madison Keys (29 ani, 20 WTA), victorioasă în singura lor confruntare, cu 6-3, 6-1, în 2016, în optimi la Miami.

Jaqueline Cristian, pe tabloul principal

Jaqueline Cristian (25 ani, 73 WTA) a dispus în ultimul tur al calificărilor de australianca Daria Saville (30 ani, 96 WTA), cu 6-4, 2-6, 6-2, după două ore şi 31 de minute.

Jaqueline şi-a asigurat un cec de 20.360 de euro şi 40 de puncte WTA.

România are acum patru jucătoare pe tabloul principal, celelalte fiind Sorana Cîrstea, care va juca direct în turul secund cu filipineza Alexandra Eala, şi Ana Bogdan, care joacă marţi contra chinezoaicei Xiyu Wang.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

China emite cea mai severă avertizare pentru ploi torențiale după inundații devastatoare

0

Peste 100.000 de persoane au fost evacuate în sudul Chinei din cauza ploilor abundente și a inundațiilor mortale, guvernul emițând marți cea mai înaltă avertizare pentru ploi torențiale în zona afectată.

Ploile torențiale au lovit provincia Guangdong în ultimele zile, umflând râurile și stârnind temeri de inundații severe despre care mass-media de stat a spus că ar putea fi de tipul celor “văzute o dată pe secol”.

Shenzhen a fost printre zonele care au experimentat „ploi abundente până la foarte abundente” marți, a declarat observatorul meteorologic al orașului, adăugând că riscul de inundații subite era „foarte mare”.

Ulterior, a diminuat avertizarea meteorologică pe măsură ce furtunile s-au slăbit, dar a îndemnat rezidenții să rămână vigilenți în fața dezastrelor.

Imagini din Qingyuan – un oraș din nordul Guangdongului, parte a Deltei joase a Râului Pearl – arătau o clădire aproape complet submersă într-un parc inundat lângă un râu.

Media oficială a raportat duminică că peste 45.000 de persoane au fost evacuate din Qingyuan, care se întinde de-a lungul afluentului Râului Bei.

Agenția de știri de stat Xinhua a declarat că 110.000 de rezidenți din Guangdong au fost relocați de când au început ploile torențiale în weekend.

Inundațiile au provocat moartea a patru persoane, conform mass-media de stat.

Stâlpi înghițiți

O echipă AFP în Qingyuan a observat că Râul Bei curgea mult mai sus decât nivelul său obișnuit marți seara, cu apa înghițind aproape complet stâlpii de iluminat de pe o bancă pietonalizată care fusese închisă publicului.

Ploaia s-a oprit după-amiaza și nivelul apei a scăzut ușor, permițând curioșilor să vină și să observe malurile umflate.

Li Yan, în vârstă de 52 de ani, a spus că este mai preocupat de persoanele care trăiesc în aval decât de ploile continue prognozate pentru următoarele zile.

„Unde locuiesc nu există risc. Oamenii de aici sunt obișnuiți cu inundațiile și apa a fost deja mai înaltă în trecut,” a spus el.

„Unele zone din aval sunt mai afectate.”

Un prieten cu care a vorbit prin apel video, cu toate acestea, a fost blocat pe o insulă mică pe râu din cauza inundațiilor.

„Dar hei,” a spus prietenul lui Li. „Am provizii, deci nu e mare problemă.”

Naufragiu

În Foshan, un oraș din centrul Guangdongului, patru persoane au dispărut după ce o navă a lovit un pod într-un incident care „poate fi… datorat influenței inundațiilor”, a raportat marți Xinhua, citând autoritățile locale.

Vasul, care transporta aproape 5.000 de tone de oțel laminat, a lovit un pilon al Podului Jiujiang luni seara, catapultând mai mulți dintre cei 11 membri ai echipajului în apă.

Șapte persoane au fost salvate înainte ca nava să se scufunde, a spus Xinhua.

Încă 10 persoane au fost raportate dispărute în incidente legate de inundații mai devreme.

Imagini aeriene din Guangdong arătau alunecări de teren în spatele unui oraș de pe malurile unui râu umflat, cu soldați care operau excavatoare pentru a curăța resturile noroioase.

Schimbările climatice, determinate de gazele cu efect de seră emise de om, fac ca evenimentele meteorologice extreme să fie mai frecvente și mai intense, iar China este cel mai mare emitent al lumii.

Părți din Guangdong nu au văzut inundații atât de severe atât de devreme în an de când au început înregistrările în 1954, a raportat radioul național de stat China.

‘Luați precauții’

Guangdong este inima industrială a Chinei, acasă la aproximativ 127 de milioane de persoane.

„Vă rugăm să luați rapid precauții și să vă îndepărtați de zonele periculoase, cum ar fi zonele joase predispuse la inundații,” au spus autoritățile din Shenzhen în momentul emiterii avertizării roșii de marți.

Se așteaptă ca ploaia abundentă să continue în Shenzhen pentru următoarele două până la trei ore, au spus autoritățile.

China a fost lovită în ultimii ani de inundații severe, secete și călduri record.

Asta a însemnat că autoritățile sunt de obicei foarte rapide în desfășurarea ajutorului, ceea ce face ca numărul victimelor să fie mult mai mic decât în deceniile anterioare.

În septembrie anul trecut, Shenzhen a experimentat cele mai puternice ploi de când au început înregistrările în 1952, în timp ce orașul semi-autonom învecinat Hong Kong a înregistrat cele mai mari precipitații în aproape 140 de ani.

Asia a fost regiunea cea mai afectată de dezastre din lume în 2023, potrivit Națiunilor Unite, cu inundațiile și furtunile fiind principala cauză de victime și pierderi economice.

Novak Djokovic a câștigat Premiul Laureus rezervat celui mai bun sportiv al planetei

Liderul clasamentului ATP Novak Djokovic a fost ales sportivul anului în cadrul celei de-a 25-a ceremonii a Premiilor Laureus, Oscarurile pentru sport, desfăşurată luni seara la Madrid.

Djokovic a reuşit un sezon 2023 spectaculos, în cursul căruia a ajuns la 24 de titluri de Grand Slam, după victoriile de la Australian Open, Roland Garros şi US Open.

Tenismenul sârb a cucerit pentru a cincea oară în carieră Premiul Laureus rezervat celui mai bun sportiv al planetei, pe care l-a mai primit în 2012, 2015, 2016 şi 2019.

Aitana Bonmati, câștigătoarea la feminin

La feminin, premiul rezervat celei mai bune sportive a revenit jucătoarei spaniole de fotbal Aitana Bonmati, câştigătoarea Balonului de Aur în 2023. Bonmati a fost recompensată cu această distincţie după un sezon istoric, în care a cucerit toate trofeele colective şi individuale, cu FC Barcelona şi selecţionata Spaniei.

Fotbalistul englez Jude Bellingham, jucătorul lui Real Madrid şi câştigătorul trofeului Golden Boy, a primit la rândul său premiul rezervat revelaţiei mondiale a anului, după debutul excepţional în tricoul clubului madrilen, la doar 20 de ani.

Selecţionata feminină de fotbal a Spaniei, care a cucerit două trofee majore într-un interval de doar şase luni, Cupa Mondială şi Liga Naţiunilor, a fost desemnată echipa anului.

Gimnasta americană Simone Biles a primit la rândul ei premiul Laureus rezervat „revenirii anului”, în timp ce tenismenul spaniol Rafael Nadal a fost recompensat pentru fundaţia sa şi pentru proiectele educaţionale derulate în India şi Spania.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Internat de urgență la spital, după ce a mâncat conserve de pește

Un locuitor din orașul Urlați, județul Prahova, a fost internat la Spitalul Județean de Urgență Ploiești cu diagnosticul de botulism. Bărbatul a declarat medicilor că a consumat conserve de pește, iar a doua zi au apărut simptomele.

Tratament adus din Republica Moldova

Tratamentul necesar a fost adus de la un spital din Republica Moldova, deoarece în România nu s-a găsit. Pacientul în vârstă de 51 de ani, din orașul Urlați, a consumat cele două conserve de pește pe 9 aprilie, iar primele simptome au apărut în ziua următoare, a declarat directorul medical al Spitalului Județean Ploiești, Andrei Ilinca.

“Noi am făcut solicitare la nivel național pentru această antitoxină botulinică, dar nu se găsește în România. Din câte înțeleg nu mai există autorizație de punere pe piață în România. Nu știu să vă spun eu de ce”, a declarat medicul Andrei Ilina, purtător de cuvânt al Spitalului Județean de Urgență Ploiești.

Inițial, bărbatul s-a prezentat la Spitalul orașenesc Urlați, unde i s-au administrat tratamente pentru simptomele digestive. Cu toate acestea, în timpul tratamentului, au apărut și simptome neurologice, cum ar fi dificultăți la înghițire și slăbiciune la nivelul pleoapelor. În urma acestor noi manifestări, el a fost transferat la Spitalul Județean Ploiești pentru investigații și tratament adecvat.

Pacientul a primit până acum două doze de antitoxină botulinică, obţinute cu ajutorul Spitalului de Boli Infecţioase din Chişinău, în condiţiile în care, când s-a făcut cerere la nivel naţional, aceasta nu a fost găsită nicăieri în ţară, arată sursa citată, scrie Agerpres.

Starea bărbatului s-a îmbunătăţit mult, iar în cursul acestei zile este aşteptată a treia doză de tratament, care vine tot de la Chişinău, cu sprijinul DSU, a mai precizat directorul medical al spitalului. 

Ce este botulismul?

Botulismul este o boală rară, dar gravă, cauzată de o toxină produsă de bacteriile Clostridium botulinum. Această bacterie poate fi găsită în sol, praf, praf, apă, alimente și materiale fecale. Există mai multe tipuri de botulism, dar cel mai comun este botulismul alimentar, care apare atunci când o persoană consumă alimente contaminate cu toxine produse de bacterii Clostridium botulinum.

Simptomele botulismului pot varia de la ușoare până la severe și pot include slăbiciune musculară, dificultăți de respirație, vedere încețoșată, dificultăți de vorbire și înghițire, senzație de greață și vărsături. În cazurile severe, botulismul poate duce la paralizie și chiar la deces din cauza insuficienței respiratorii. Boala nu se transmite de la om la om.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Doliu în fotbalul românesc! A murit o legendă a Universității Craiova

Florin Oprea, portarul cu care Universitatea Craiova a cucerit primul titlu de campioană a României în sezonul 1973-1974, a decedat astăzi, la 76 de ani.

„Florin Oprea, fostul mare portar al ‘Campioanei Unei Mari Iubiri’ şi ambasador al Ştiinţei, a plecat dintre noi în această dimineaţă. Nu îl vom uita niciodată pe goalkeeper-ul care a apărat poarta Ştiinţei la primul titlu de campioană”, a anunțat formația alb-albastră într-un mesaj pe Facebook.

Născut pe 2 ianuarie 1948, Oprea a apărat poarta echipei din Bănie între 1967 şi 1975, după care a mai evoluat la Dinamo Slatina. El a avut şi şase selecţii în echipa naţională Under-23 a României.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Apple va organiza un eveniment în luna mai a anului 2024. Ce pregătește compania

Apple va organiza un eveniment pe 7 mai, a anunțat marți compania, în contextul în care există informații potrivit cărora luna viitoare va lansa mult așteptatele versiuni îmbunătățite ale iPad Pro și iPad Air, scrie Reuters.

Compania cu sediul în Cupertino, California, nu a dezvăluit mai multe detalii despre evenimentul din lun mai.

Bloomberg News a relatat în luna martie că furnizorii de peste hotare Apple au accelerat producția noilor iPad-uri și că lansarea era planificată pentru începutul lunii mai.

Posibila lansare vine într-un moment în care vânzările de iPad au scăzut. Vânzările au scăzut cu 25%, la 7,02 miliarde de dolari în primul trimestru, în timp ce cele ale iPhone, cel mai popular produs al său, au încetinit și ele.

Piața tabletelor se află sub presiune pe măsură ce incertitudinea economică planează, iar consumatorii reduc cheltuielile neesențiale, dar Apple se așteaptă să combată scăderea cererii cu noi produse.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Răzvan Burleanu, anunț de ultimă oră despre contractul selecționerului Edward Iordănescu

Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, dezminte zvonurile conform cărora negocierile cu Edward Iordănescu ar fi intrat în impas și consideră că actualul selecționer va continua pe banca naționalei și după EURO 2024.

„În momentul de faţă sentimentul pe care îl avem, administraţie, departamentul tehnic, stafful tehnic, selecţionerul inclusiv, este că ne dorim să continuăm împreună”, a spus preşedintele FRF

Burleanu a subliniat că îşi va îndeplini obiectivul, acela de a stabili numele selecţionerului înainte de plecarea echipei naţionale a României la turneul final al Campionatului European din Germania.

„Obiectivul pe care l-am trasat este ca înainte de plecarea în Germania la turneul final să cunoaştem numele selecţionerului care va duce această echipă naţională şi la o ediţie a Cupei Mondiale. Noi când vom avea elemente de noutate o să le comunicăm. Dar, repet, acesta este obiectivul şi îl vom îndeplini”, a precizat el.

Preşedintele a dezminţit faptul că discuţiile de prelungire a contractului cu Edward Iordănescu au intrat într-un impas. „Eu am discuţii cu Edi Iordănescu aproape în fiecare zi. Deci nu am avut doar două discuţii. Şi nicio discuţie cu Edi Iordănescu nu a ajuns într-un impas. El e un antrenor foarte deschis. Obiectivul l-am trasat împreună cu stafful tehnic. Aşa că aveţi toată încrederea că decizia la care vom ajunge va fi cea mai bună pentru fotbalul românesc şi pentru echipa naţională în următoarea etapă”, a adăugat Burleanu.

Contractul selecţionerului echipei naţionale a României, Edward Iordănescu, cu Federaţia Română de Fotbal este scadent la finalul Campionatului European din Germania.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Gabriela Firea: “Sunt absolut convinsă că împreună vom schimba faţa Capitalei”

Gabriela Firea, președintele PSD București și candidatul partidului pentru Primăria Capitalei, și-a exprimat speranța că locuitorii Bucureștiului vor vota pentru un oraș fără gropi, fără șobolani și fără parcuri neîngrijite, ci pentru un oraș în care să fie o plăcere să trăiască.

“Am fost şi sunt motivată să muncesc. (…) Acum avem o şansă în plus, dată fiind relaţia foarte bună pe care o vom avea, ca primari, cu Guvernul României, prin persoana domnului prim-ministru Marcel Ciolacu. Şi sunt convinsă că toţi membrii şi simpatizanţii noştri se vor mobiliza în această perioadă, nu doar pentru a strânge un nou rând de semnături, de această dată pentru candidatura mea şi a colegilor din Consiliul General, ci pentru a încerca să le explicăm bucureştenilor că, deşi timpul e foarte scurt, votul trebuie să fie unul util – un vot pentru curăţenia Capitalei, pentru un Bucureşti fără gropi, fără şobolani, fără parcuri neîngrijite, un Bucureşti în care să ne facă din nou plăcere să trăim, să muncim, nu doar să locuim”, a declarat Gabriela Firea.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Patru arbitri români vor oficia la EURO 2024

O brigadă de patru arbitri români, în frunte cu Istvan Kovacs, va oficia la Campionatul European de fotbal din Germania, conform anunțului făcut astăzi de UEFA.

Pe listă sunt și 4 români: Istvan Kovacs – arbitru de centru, Vasile Marinescu și Ovidiu Artene – asistenți, Cătălin Popa – VAR.

În ordine alfabetică, aceștia sunt arbitrii de centru pentru EURO 2024: Artur Soares Dias (Portugalia), Jesús Gil Manzano (Spania), Marco Guida (Italia), Istvan Kovacs (România), Ivan Kruzliak (Slovacia), François Letexier (Franța), Danny Makkelie (Țările de Jos), Szymon Marciniak (Polonia), Halil Umut Meler (Turcia), Glenn Nyberg (Suedia), Michael Oliver (Anglia), Daniele Orsato (Italia), Sandro Schärer (Elveția), Daniel Siebert (Germania), Anthony Taylor (Anglia), Clément Turpin (Franța), Slavko Vinčić (Slovenia), Felix Zwayer (Germania). Acestora li se vor alătura, din Argentina, Facundo Tello împreună cu doi arbitri asistenți.

În pregătirea pentru EURO 2024, toți arbitrii nominalizați vor participa, la jumătatea lunii mai, la un seminar organizat la Frankfurt.

Campionatul European – Germania 2024 se va desfășura în perioada 14 iunie – 14 iulie. La turneu va participa și naționala României, care face parte din grupa E, alături de Ucraina, Belgia și Slovacia.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

În fața înaintării Rusiei, soldații ucraineni sapă pe frontul de est

0

Aproape de orașul estic Avdiivka, capturat recent de Rusia după o luptă aprigă de luni de zile, un regiment de sapatori ucraineni se apucă la o rețea de tranșee menite să ajute armata Kievului, depășită și depășită de armate, să împiedice înaintarea Rusiei. Pe lângă șanțurile noroioase, fortificațiile includ șanțuri antitanc și șiruri de blocuri de beton în formă de piramidă numite „dinți de dragon” pentru încetinirea vehiculelor blindate.


Ucraina introduce măsuri pentru a aduce acasă bărbații în vârstă militară pentru a lupta

Ucraina a anunțat marți că introduce noi măsuri care ar încuraja bărbații în vârstă militară să se întoarcă în țară, întrucât armata se luptă să mențină linia frontului, datorită în parte deficitului tot mai adânc de personal.

Kievul a introdus o nouă legislație în această lună care înăsprește pedepsele pentru cei care evită recrutarea și reduce vârsta de mobilizare cu doi ani, la 25 de ani, ca parte a eforturilor îndemnate de armată pentru a-și întări rândurile.

„A sta în străinătate nu îl scutește pe cetățean de datoriile sale față de Patrie. De aceea, ieri am ordonat măsuri pentru a restabili atitudini corecte față de bărbații în vârstă de recrutare din Ucraina și din străinătate. Acest lucru va fi corect”, a spus ministrul de externe Dmytro Kuleba.

„În curând, Ministerul Afacerilor Externe va furniza clarificări suplimentare cu privire la procedura de obținere a serviciilor consulare în cadrul cadrului legal pentru bărbații în vârstă de recrutare la misiunile diplomatice străine”, a declarat el.

El nu a specificat ce măsuri au fost deja introduse sau sunt în curs de considerare.

Un document publicat de mass-media ucraineană, care nu a fost confirmat de Kiev, indica faptul că ministerul de externe suspenda serviciile consulare pentru toți bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 60 de ani.

Scrisoarea publicată, purtând semnătura primului ministru adjunct al afacerilor externe, Andriy Sybiga, spunea că reprezentanțele ucrainene vor emite documente bărbaților din străinătate doar pentru a le permite să se întoarcă în Ucraina.

Măsura ar obliga probabil bărbații ucraineni să se întoarcă din străinătate pentru a efectua o varietate de proceduri administrative care erau anterior disponibile în străinătate.

Oficiul pașapoartelor din Ucraina a anunțat marți că a oprit emiterea unor documente în consulatele din străinătate, invocând „motive tehnice”.

Forțele ucrainene, depășite numeric și în armament, au cedat în ultimele luni teren în mod constant forțelor rusești care au capturat recent orașul estic Avdiivka și acum preiau satele înconjurătoare.

Parlamentul UE aprobă interzicerea produselor fabricate prin muncă forțată

Parlamentul European a aprobat normele care interzic în UE vânzarea, importul și exportul de bunuri fabricate prin muncă forțată, scrie Reuters.

Măsura a fost impusă de legislatorii UE, preocupați de drepturile omului în regiunea chineză Xinjiang.

Statele Unite au adoptat o lege similară în 2021 pentru a-și proteja piața de produsele potențial afectate de încălcările drepturilor omului din Xinjiang, unde guvernul american afirmă că China comite un genocid împotriva musulmanilor uiguri.

China neagă abuzurile din Xinjiang, un important producător de bumbac care furnizează, de asemenea, o mare parte din materialele pentru panourile solare din lume.

Autoritățile naționale din blocul celor 27 de țări sau Comisia executivă vor putea investiga mărfurile, lanțurile de aprovizionare și producătorii suspecți. Investigațiile preliminare ar trebui să fie finalizate în termen de 30 de zile lucrătoare.

În cazul în care se consideră că un produs a fost fabricat prin muncă forțată, nu va mai putea fi vândut pe piața UE, iar transporturile vor fi interceptate la frontierele UE.

“Astăzi, la nivel mondial, 28 de milioane de oameni sunt prinși în mâinile traficanților de persoane și ale statelor care îi obligă să muncească pentru un salariu mic sau fără bani. Europa nu își poate exporta valorile în timp ce importă produse realizate prin muncă forțată. Faptul că UE are în sfârșit o lege care interzice aceste produse este una dintre cele mai mari realizări ale acestui mandat”, a declarat Maria-Manuel Leitao-Marques, deputat portughez al Alianței Socialiștilor și Democraților din Parlament.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

PSD va valida săptămâna viitoare în forurile statutare candidatura Gabrielei Firea la Primăria Capitalei

PSD va valida candidatura Gabrielei Firea la Primăria Capitalei în forurile statutare, conform declarațiilor liderului partidului, premierul Marcel Ciolacu, făcute marți. Ciolacu și Firea au avut o primă ședință de campanie după ce s-a decis ca aceasta să fie candidatul partidului pentru Primăria Bucureștiului.

Cei doi lideri au evitat să răspundă la alte întrebări. Gabriela Firea a menționat că va participa, alături de președintele partidului, la lansarea candidaturii lui Rareș Hopincă pentru funcția de primar al Sectorului 2 din partea alianței PSD-PNL, unde vor fi disponibili să răspundă la întrebări.

Marcel Ciolacu îi ia apărarea Gabrielei Firea: “N-a avut nicio treabă cu azilele groazei”

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, sâmbătă, 23 aprilie, că Gabriela Firea nu a avut nicio implicare în gestionarea azilelor groazei, iar problemele existente erau deja cunoscute, fiind discutate și pregătite un atac cu câteva luni înainte ca el să preia conducerea Guvernului.

“Când am ajuns la guvernare, normal că s-a întâmplat, au început să apară nenorocirile. Nenorocirile respective erau ştiute din februarie, parcă noi am intrat în august, am început guvernul. Ştiţi foarte bine la ce mă refer, la azilele groazei. Din februarie, până am ajuns eu prim-ministru, când în acel moment era şi doamna Gabriela Firea ministru, s-a clocit şi s-a organizat tot acel atac. Astăzi, după nici un an de zile, adevărul a ieşit la iveală. Gabriela Firea n-a avut nicio treabă cu azilele groazei. Marius Budăi n-a avut nicio treabă cu azilele groazei”, a declarat Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Qatar ripostează împotriva „minciunilor” israeliene

0

Doha, Qatar – Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majed Mohammed al-Ansari, a criticat membrii oficialității israeliene, inclusiv miniștri din guvernul Netanyahu, pentru „minciunile” lor despre Qatar și rolul său de mediator în războiul Israel-Hamas.

Majed Mohammed al-Ansari, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar : „Nu este un secret că au fost făcute declarații de către un număr de oficiali israelieni, inclusiv miniștri din guvernul Netanyahu, care au vorbit negativ despre medierea Qatarului, și toți știu care este rolul Qatarului, natura sa și detaliile sale în etapa anterioară, și au fabricat minciuni despre acest rol exclusiv din poziționare politică.”

Majed Mohammed al-Ansari, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar: „Așa cum am spus, reevaluăm rolul nostru ca mediatori. Dar orice decizii privind această problemă nu vor fi luate decât după ce terminăm această evaluare și suntem pregătiți să comunicăm rezultatele acestei evaluări.”

Renunțarea la candidatul unic PSD-PNL poate declanșa criza politică. Luptele electorale din interiorul Coaliției pot afecta Guvernul

Președintele Klaus Iohannis, aflat acum în Coreea de Sud, pare să fie îngrijorat de modul cum va evolua relația PSD – PNL după ce au renunțat la candidatul unic pentru Primăria Capitalei, subliniind, în acest context, că eventualele “lupte electorale în interiorul Coaliției” pot afecta activitatea Guvernului.

Decizia liderilor PSD și PNL, luată în seara de 22 aprilie, după 12 ore de negocieri, de a-l retrage pe Cătălin Cîrstoiu din poziția de candidat unic la Primăria Capitalei și de a-l înlocui cu doi candidați aflați în concurență, ar putea genera lupte electorale între PNL și PSD, avertizează președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului român, aflat în Coreea de Sud, deci departe, din punct de vedere geografic, de controversa de la București, din jurul lui Cătălin Cîrstoiu, le-a recomandat liderilor PSD și PNL “ca această soluție de candidați separați pe București să nu ducă la niște lupte electorale în interiorul Coaliției care pe urmă s-ar reflecta negativ asupra activității Guvernului”. Deși, ca șef al statului, ar trebui să fie deasupra oricărui partid polic, președintele Iohannis a subliniat că chiar el a încurajat formarea actualei alianțe PNL – PSD. “Cred că toată lumea își amintește că crearea acestei Coaliții a fost încurajată de mine, pentru că am avut nevoie de un guvern stabil, un guvern cu o majoritate serioasă în Parlament, pentru a trece România cu bine prin toate crizele succesive pe care le-am avut, lucru care s-a întâmplat. Obiectivul acestei Coaliții a fost stabilitate și trecerea cu bine prin crize, ceea ce s-a întâmplat, deci obiectivul a fost atins, dar cred că mai are potențial această Coaliție în viitor. Sigur, acum, în toiul campaniilor electorale, va fi un pic mai complicat de a menține buna înțelegere la cotă maximală”, a explicat președintele Iohannis.

Șeful statului a susținut că el n-a fost consultat nici în privința lui Cîrstoiu, când a fost desemnat drept candidat unic al PNL și PSD, nici în momentul în care PNL și PSD l-au “debarcat” și au decis să revină la candidați separați – Sebastian Burduja, respectiv Gabriela Firea. “Nu am dorit să intru în aceste discuții, deci nu am fost consultat, pentru că nu am dorit”, a precizat președintele Iohannis. Șeful statului s-a ferit să se pronunțe asupra șanselor pe care le vor avea Burduja și Firea, unul împotriva altuia sau împotriva lui Nicușor Dan. “Nu cred că este treaba președintelui să facă caracterizări ale unor foști, posibili sau viitori candidați”, a opinat președintele Iohannis.

O declarație ambiguă a avut, marți dimineață, deci la câteva ore după decizia de luni seară, președintele PSD, premierul Marcel Ciolacu. Liderul PSD a subliniat că “de astăzi, dansul în doi s-a terminat”, referindu-se, poate, la relația dintre PSD și PNL. “Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă pentru bucureștenii condamnați de patru ani la frig, mizerie, poluare și trafic blocat care, în loc de soluții, aveau de ales acum doar între incompetență și circ! Bucureștiul are nevoie de un om care știe administrație și este capabil să aranjeze încă din prima zi de mandat lucrurile lăsate vraiște de Nicușor Dan. Iar aceasta nu putea fi decât Gabriela Firea, președintele organizației PSD București“, a susținut Marcel Ciolacu. După cum se vede, liderul PSD a caracterizat competiția de până acum pentru Primăria Capitalei drept o alegere “între incompetență și circ”. În condițiile în care au fost implicați nu doi, ci trei principali candidați, iar unul dintre ei a fost Cătălin Cîrstoiu.

Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au anunțat, separat, cine sunt candidații PNL și PSD pentru funcția de primar general al Capitalei. Deloc surprinzător, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a readus în atenție “Planul pentru București”, pe care Sebastian Burduja și-l pregătise încă dinainte ca PNL să cadă la înțelegere cu PSD pentru a avea un candidat comun, în persoana lui Cătălin Cîrstoiu.

“Candidatul nostru este Sebastian Burduja, președintele organizației PNL București, un om politic al noii generații, capabil, care cunoaște foarte bine Bucureștiul și problemele sale, are experiență în funcții executive înalte și va fi cea mai bună alternativă la actualul primar”

Nicolae Ciucă,

Președintele PNL

Premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, a susținut că Gabriela Firea este “cea mai bună alegere” pentru bucureșteni, fără a răspunde la întrebarea de ce, deși Firea și-a dorit tot timpul să candideze la Primăria Capitalei, PSD a blocat-o și a acceptat, timp de o lună, să susțină pentru funcția de primar general o persoană fără experiență politică – medicul Cătălin Cîrstoiu.

“Bucureștiul are nevoie de un om care știe administrație și este capabil să aranjeze încă din prima zi de mandat lucrurile lăsate vraiște de Nicușor Dan. Iar aceasta nu putea fi decât Gabriela Firea, președintele organizației PSD București! Este cea mai bună alegere pentru bucureștenii care își doresc mai puțin spectacol, dar mai multe soluții”

Marcel Ciolacu,

Președintele PNL

La momentul în care i-au relansat în cursă pe cei doi candidați, liderii PNL și PSD nu s-au criticat între ei, preferând să lanseze acuzații la adresa actualului primar general, Nicușor Dan.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!