Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.
Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.
Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.
Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.
Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.
Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.
Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.
Despre autori
Ivan Krastev:
Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
Mark Leonard:
Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.
Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.
Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.
Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.
Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani:
Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători;
Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.
Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.
Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:
Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani.
Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara.
În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).
Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.
În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.
Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”.
Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat: „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat:„Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”
Într-un mesaj plin de speranță și încredere, Papa Francisc a transmis un apel puternic la bucurie și pace pentru credincioșii care sărbătoresc Paștele în această duminică. În cuvinte pline de emoție și încurajare, Suveranul Pontif a reiterat mesajul central al Învierii și a îndemnat la unitate și compasiune în timpurile dificile prin care trece omenirea.
“Adresez, cu multă afecţiune, cele mai frumoase urări fraţilor şi surorilor din Bisericile Ortodoxe şi din unele Biserici Catolice Orientale care astăzi, conform calendarului iulian, sărbătoresc Sfintele Paşti. Fie ca Domnul Înviat să umple de bucurie şi pace toate comunităţile şi să-i mângâie pe cei aflaţi în încercare. Pentru ei, urarea Paşte fericit!”, a spus papa Francisc, potrivit Agerpres.
Bilanțul victimelor ploilor abundente care au provocat inundații în statul brazilian Rio Grande do Sul din sudul țării a crescut la cel puțin 75 de morți, au anunțat duminică autoritățile locale, iar zeci de mii de persoane au fost obligate să evacueze locuințele, scrie Reuters.
Președintele Luiz Inacio Lula da Silva a sosit duminică în Rio Grande do Sul, împreună cu majoritatea membrilor cabinetului său, pentru a discuta cu autoritățile locale despre lucrările de salvare și reconstrucție.
Bilanțul victimelor ar putea crește în continuare substanțial, întrucât 103 persoane au fost date dispărute duminică, față de aproximativ 70 în ziua precedentă, potrivit autorității de apărare civilă a statului. Aceasta a mai spus că investighează dacă alte șase decese au legătură cu furtunile.
Rio Grande do Sul in southern Brazil needs help! It has been hit by catastrophic floods due to heavy rainfall. Over 200 cities are under water, and it has affected over 500K brazilians.
Duminică dimineață ploua în Porto Alegre, capitala statului Rio Grande do Sul, și în alte părți ale statului, ceea ce ar putea îngreuna și mai mult eforturile de salvare. Inundațiile provocate de furtunile din ultimele zile au afectat aproximativ două treimi din cele aproape 500 de orașe și localități din acest stat, care se învecinează cu Uruguay și Argentina, iar peste 88.000 de persoane au fost nevoite să evacueze.
Rising waters caused by heavy rainfall since Monday have struck more than 265 municipalities and caused the death of at least 56 people in the state of Rio Grande do Sul, Brazil 🇧🇷
O aumento das águas causado pelas fortes chuvas desde segunda-feira atingiu mais de 265… pic.twitter.com/HMkPcHaLtM
Inundațiile au distrus drumuri și poduri în mai multe orașe. De asemenea, ploile au declanșat alunecări de teren și prăbușirea parțială a unui baraj la o mică centrală hidroelectrică.
Mesajul viral postat pe rețelele sociale de către Serviciul Român de Informații (SRI) în ziua de Paște a adunat rapid aprecieri și distribuiri. „Nu credem până nu vedem cu ochii noștri”, iar alături apare o fotografie ce surprinde un iepure.
Această postare a generat un interes crescut din partea utilizatorilor rețelelor sociale, strângând peste 5.700 de like-uri și peste 470 de distribuiri pe platforma Facebook.
Vestea tristă a trecerii în neființă a actorului britanic Bernard Hill a îndoliat comunitatea artistică și fanii din întreaga lume. Bernard Hill, cunoscut pentru interpretările sale memorabile din filmele Titanic și Stăpânul Inelelor, s-a stins din viață duminică, la vârsta de 79 de ani, potrivit declarației managerului său, Lou Coulson.
El l-a interpretat pe căpitanul Edward Smith în filmul premiat cu Oscar în 1997 și pe regele Théoden în Stăpânul inelelor, scrie BBC.
Rolul său de debut a fost în drama TV BBC Boys from the Blackstuff, unde l-a interpretat pe Yosser Hughes, un personaj care se lupta – și adesea nu reușea – să facă față șomajului în Liverpool.
Rest in Peace Bernard Hill – the man responsible for 𝗧𝗛𝗘 most iconic scene in cinematic history.
A sword-day, a red day, ere the sun rises! Ride now, ride now, ride to Gondor! pic.twitter.com/eTWnAlJ6Sb
A murit duminică dimineața devreme, potivit agentului său Lou Coulson.
Născut la Blackley, în nordul Angliei, la 17 decembrie 1944, Bernard Hill a manifestat încă de la o vârstă fragedă o pasiune pentru teatru. Drumul său către succes a început la Școala de Teatru din Manchester, unde și-a dezvoltat abilitățile actoricești și a pus bazele unei cariere impresionante în domeniul artistic.
Cel mai recent, Hill a lucrat alături de Martin Freeman la drama polițistă The Responder, al cărei al doilea sezon va începe să fie difuzat la BBC One în acest weekend. Regizorul Lindsay Salt i-a adus un omagiu duminică, scriind: „Cariera lui Bernard Hill de lungă durată, plină de roluri iconice și remarcabile, este o dovadă a talentului său incredibil”.
“i go to my fathers, in whose mighty company, i shall not now feel ashamed…”
absolutely horrible news, rest in peace bernard hill and thank you for everything 🤍 pic.twitter.com/qtJ4dXn083
Pe lângă rolurile sale iconice, Bernard Hill a continuat să se implice în proiecte diverse și provocatoare, demonstrând o paletă largă de abilități actoricești. De la filme de acțiune și aventură la drame și filme istorice, el a adus o profunzime și autenticitate în fiecare rol pe care l-a interpretat, captivând și inspirând audiențele din întreaga lume.
Cu o carieră care se întinde pe mai multe decenii și numeroase roluri memorabile, Bernard Hill rămâne unul dintre cei mai respectați și apreciați actori britanici ai timpului său. Contribuția sa la industria cinematografică și televizată este impresionantă, iar prestațiile sale memorabile continuă să fie admirate și apreciate de publicul din întreaga lume. Cu o versatilitate remarcabilă și un talent deosebit, Bernard Hill a lăsat o amprentă durabilă în lumea artei interpretative și va fi întotdeauna amintit ca unul dintre marii actori ai generației sale.
Mii de maghiari au protestat împotriva premierului naționalist Viktor Orban, în cadrul unui miting organizat cu câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare și locale de la începutul lunii iunie, scrie Reuters.
Peter Magyar, un fost membru al guvernului, considerat de unii observatori ca fiind prima amenințare serioasă din ultimii ani la adresa lui Orban, a organizat mitingul la care au participat aproximativ 10.000 de persoane în orașul Debrecen din estul țării, un bastion al partidului de guvernământ Fidesz.
Candidații Fidesz au câștigat orașul de la sfârșitul anilor 1990, partidul de guvernământ obținând aproximativ 60% din voturi la ultimele alegeri, față de aproximativ o treime pentru partidele din opoziție.
Adresându-se susținătorilor care fluturau steaguri, Magyar a țintit una dintre politicile de bază ale lui Orban, criticând ceea ce el a numit nivelul extrem de scăzut al alocațiilor pentru susținerea copiilor în Ungaria.
Într-o partidă din etapa a opta a fazei play-out a Superligii de fotbal din România, Petrolul Ploiești a reușit să învingă echipa Oțelul Galați cu scorul de 2-1.
Petrolul a deschis scorul prin Gheorghe Grozav în minutul 11, de la punctul cu var, după ce Alexandru Musi a fost faultat în careu de către portarul Eduard Pap. Echipa Oțelul a reușit să egaleze înainte de pauză, prin portughezul Frederic Maciel în minutul 40, după o centrare reușită a bulgarului Milen Jelev.
Golul victoriei pentru Petrolul a venit în minutul 81, când kosovarul Albin Berisha a deviat șutul lui Valentin Țicu în poartă. Momentul a fost unul crucial, mai ales că echipa Oțelul rămăsese cu un jucător mai puțin pe teren, atacantul Alexandru Mihai Pop fiind accidentat, iar echipa gălățeană efectuase deja toate schimbările.
Victoria este importantă pentru Petrolul Ploiești în cursa pentru obținerea punctelor în faza play-out, consolidându-și poziția în clasament și oferind o perspectivă pozitivă pentru meciurile viitoare.
Dorinel Munteanu, declarații după înfrângerea suferită cu Petrolul
”Ne-am propus să obținem altceva. Sunt dezamăgit de jucătorii mei. Le spun de atâtea zile că pentru unii poate fi ultimul joc. În asemenea hal nu poți să faci performanță. Am nevoie de altceva. Voi discuta mâine cu ei ce ar trebui să facă.
Nu poți să pierzi un joc în asemenea hal. Am egalat după o prestație foarte bună. Nu e primul meci când facem greșeli la rând. Sunt supărat pentru jocul lor!”, a declarat Dorinel Munteanu.
Incident nefericit la sala de concerte Elbphilharmonie din Hamburg. În timpul unui spectacol în curs de desfășurare al renumitei orchestre de stat a Filarmonicii din Hamburg, o mașină de spălat vase defectă de la etajul 13 al sălii de concerte a declanșat alarmele de incendiu, determinând evacuarea clădirii în timpul concertului.
Muzicienii, publicul și dirijorul Kent Nagano au fost obligați să părăsească clădirea din motive de siguranță. Întreruperea spectacolului a durat aproximativ o oră, în timp ce serviciile de pompieri și personalul sălii de concerte au investigat și remediat situația, scrie Agerpres.
Cu toate acestea, concertul a fost reluat ulterior, oferind publicului posibilitatea să se bucure de spectacolul muzical.
Cristiano Ronaldo continuă să impresioneze în campionatul Arabiei Saudite, demonstrând încă o dată de ce este considerat unul dintre cei mai mari fotbaliști din lume. Într-un meci recent împotriva echipei Al Wehda, Ronaldo a oferit o performanță remarcabilă, marcând un hat-trick și contribuind în mod substanțial la victoria echipei sale, Al Nassr, cu un scor zdrobitor de 6-0.
Cristiano Ronaldo bifează al 66-lea hat-trick din carieră
Ronaldo a deschis scorul în minutul 5 al partidei, apoi a continuat să își pună amprenta pe joc, marcând încă două goluri în minutele 12 și 52. Această prestație impresionantă a confirmat încă o dată calitatea și eficiența sa ca marcator, precum și influența sa pozitivă asupra echipei.
Pentru fanii lui Ronaldo și ai fotbalului în general, acest hat-trick reprezintă o dovadă a continuării excelenței sale și a capacității sale de a se adapta la diversele medii de joc. Cristiano Ronaldo își păstrează același nivel ridicat de performanță și determinare care l-au definit de-a lungul întregii sale cariere.
Cu fiecare gol marcat, Ronaldo continuă să își întărească legenda și să rămână în centrul atenției în lumea fotbalului mondial, indiferent de echipa sau țara în care evoluează.
Performanțele lui Cristiano Ronaldo în acest sezon sunt cu adevărat impresionante și confirmă încă o dată statutul său de superstar în lumea fotbalului. Cu 52 de goluri în 52 de meciuri și 14 pase decisive, el demonstrează o consistență și o eficiență remarcabilă în fața porții.
Hat-trick-ul marcat împotriva echipei Al-Wehda a fost nu doar unul dintre cele 66 de hat-trick-uri din cariera lui Ronaldo, ci și unul dintre cele mai recente exemple ale calității sale de marcator formidabil.
Cristiano Ronaldo își dorește să atingă borna de 1000 de goluri. “Va fi destul de provocator, dar este vorba de evaluarea stării mele mentale și a motivației. Dacă, din punct de vedere fizic, picioarele mele mă tratează la fel de bine cum le tratez eu… vom vedea. Trebuie să o iau pas cu pas. Înainte de a ajunge la 1000, trebuie să ajungi mai întâi la 900. Eu cred că voi reuși să le ating”, a declarat CR7, potrivit presei internaționale.
Firma BAE Systems din Marea Britanie, cea care a produs fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria, își anunță prezența la salonul BSDA 2024 de la București, într-un moment critic pentru Forțele Navale ale României.
După cum se știe, Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României a anulat licitația pentru cele patru corvete multifuncționale care erau destinate Forțelor Navale Române, întrucât grupul de firme care câștigase licitația nu și-a mai menținut oferta. Drept urmare a anulării achiziției de corvete, nici modernizarea fregatelor Regele Ferdinand și Regina Maria nu se mai realizează, întrucât această modernizare era prevăzută drept clauză de offset la contractul pentru corvete.
În acest context, la București urmează să se desfășoare expoziția și conferința de tehnică militară Black Sea Defence & Aerospace (BSDA), în perioada 22 – 24 mai 2024.
Potrivit unui comunicat de presă retransmis de Ambasada Marii Britanii, firma BAE Systems va avea un stand la BSDA 2024. Aici vor fi prezentate vehiculul de luptă pentru infanterie CV90 – având la dispoziție și o experiență de realitate virtuală care permite operarea vehiculului într-un mediu simulat, vehiculul de luptă pentru infanterie blindat multifuncțional (AMPV) și vehiculul blindat de recuperare M88. Vor mai fi prezentate câteva sisteme de artilerie, precum tunul ușor L119, obuzierul M777 și obuzierul mobil ARCHER, tunurile navale 40 Mk4 și 57 Mk3 și muniția BONUS 155 mm. Standul BAE Systems va prezenta și nave de patrulare în larg (Offshore Patrol Vessel – OPV).
“Lucrând cu clienți, parteneri și furnizori locali, suntem esențiali pentru securitatea continentului și ne aflăm într-o poziție unică pentru a oferi noi platforme, upgrade-uri și îmbunătățiri ale capabilităților existente. Abordarea noastră înseamnă că putem furniza soluții inovatoare și putem oferi un angajament pe termen lung în materie de întreținere, în țara clientului, lucrând cu industria locală”, a declarat Oli Newman, manager de dezvoltare pentru Europa Centrală și de Est din cadrul BAE Systems.
Credincioșii, inclusiv președintele Vladimir Putin, au umplut Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova pentru slujba de Paște în timpul nopții, condusă de Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse și un susținător declarat al Kremlinului, notează APnews.
Slujba tradițională a început sâmbătă seara târziu, Kirill adresând credincioșilor ortodocși urări de bine care au fost transmise la televiziunea rusă.
Imaginea lui Putin, alături de primarul Moscovei, Serghei Sobianin, într-o atmosferă solemnă la Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova, este una care atrage atenția asupra dimensiunii religioase a liderului rus. Îmbrăcat într-un costum de culoare închisă, cu o cămașă albă și o cravată roșie închisă, Putin a participat la slujba de Paște într-un mod solemn și respectuos.
În înregistrarea video de la slujbă, se poate vedea cum Putin și Sobianin țin în mână câte o candelă roșie aprinsă, un gest simbolic al luminii și al speranței asociate cu sărbătoarea Paștelui. În timpul slujbei, Putin și-a făcut cruce de mai multe ori, o manifestare a credinței sale ortodoxe și a respectului față de tradițiile bisericești.
Momentul în care patriarhul Kirill a anunțat „Hristos a înviat!” și Putin s-a alăturat celorlalți credincioși în răspunsul „Adevărat a înviat!” subliniază unitatea și comuniunea spirituală a credincioșilor ortodocși în sărbătoarea Paștelui.
În acest an, patriarhul a părut să se ferească de declarații politice, spre deosebire de luna aprilie a anului trecut, când a deplâns „evenimentele grave care au loc pe pământul nostru istoric rusesc”, făcând referire la acțiunile militare ale Moscovei în Ucraina și consolidând povestea Kremlinului, potrivit căreia statalitatea ucraineană este în esență o ficțiune.
Sâmbătă, rușii ortodocși s-au îndreptat spre biserici pentru a duce coșuri cu alimente, inclusiv ouă pictate manual și prăjituri tradiționale de Paște, binecuvântate de un preot.
România devine o a doua casă pentru mulți imigranți, iar aceștia își împletesc tradițiile din țările lor de origine cu cele românești.
Spre exemplu, un grup de filipinezi a sărbătorit Paștele ortodox alături de români, adoptând obiceiurile și bucatele tradiționale specifice acestei sărbători.
Printre aceștia se află și Noah, un băiețel de 4 ani născut în România din părinți filipinezi. În ciuda originii sale, Noah vorbește românește la grădiniță, iar acasă își păstrează limba maternă. Mama lui, Irma, a venit în România acum peste 15 ani pentru a lucra și s-a îndrăgostit de tradițiile și cultura românească, notează Euronews.
Irma și familia ei sărbătoresc atât Paștele catolic, cât și cel ortodox, îmbinând cele două culturi într-o armonie frumoasă. Astfel, pe masa de Paște se regăsesc atât bucate tradiționale românești, cât și cele filipineze, reflectând diversitatea și deschiderea către noi experiențe și tradiții a comunității lor.
“Nu îl sărbătorim în Filipine așa cum a fost la români”
Magy a sosit în România acum aproape 13 ani, cu speranța că fiul său va avea oportunități mai bune pentru o viață mai bună. Decizia de a părăsi Filipinele și de a se stabili într-o țară străină a fost cu siguranță una dificilă, dar Magy a avut puterea și determinarea să facă acest pas pentru binele familiei sale.
Chiar dacă îi este greu să fie departe de țara sa natală, Magy a reușit să găsească un cămin și un loc în inima României. În decursul anilor, țara noastră i-a devenit acasă, iar Magy s-a integrat în comunitatea locală și și-a adus contribuția la societatea în care trăiește acum.
”Nu îl sărbătorim în Filipine așa cum a fost la români. Așa că îmi place atât de mult să sărbătorim la români decât la filipinezi. Aceasta este realitatea pentru mine. Îmi place să fiu aici în România. Consider că este o a doua casă.”, a spus Magy.
Real Madrid a cucerit titlul în La Liga în mod matematic, după ce a obținut o victorie zdrobitoare împotriva echipei Cadiz, cu scorul de 3-0, în timp ce rivala lor, Barcelona, a suferit o înfrângere surprinzătoare împotriva lui Girona, cu scorul de 2-4, în etapa a 34-a a campionatului spaniol.
Victoria decisivă a lui Real Madrid împotriva lui Cadiz de pe teren propriu le-a oferit șansa de a-și asigura titlul în La Liga. Pentru a face acest lucru, ei aveau nevoie ca Barcelona să nu câștige meciul împotriva lui Girona. Și, într-adevăr, Barcelona a fost învinsă, consolidând astfel poziția lui Real Madrid în fruntea clasamentului.
Real Madrid, campioană pentru a 36-a oară în La Liga
Cu această victorie, Real Madrid și-a asigurat titlul în La Liga cu un total de 87 de puncte. În ciuda unei lupte strânse pe tot parcursul sezonului, echipa a reușit să se impună și să obțină un avantaj confortabil în clasament. Pe locul doi se află Girona, cu 74 de puncte, în timp ce Barcelona ocupă locul trei, cu 73 de puncte, având patru etape rămase până la finalul campionatului.
Această performanță remarcabilă marchează o nouă realizare de excepție pentru Real Madrid, consolidându-și statutul lor ca una dintre cele mai de succes echipe din istoria fotbalului spaniol.
După ce titlul a fost confirmat de înfrângerea Barcelonei, managerul madrilenilor, Carlo Ancelotti, a declarat că echipa sa va sărbători la momentul potrivit, dar că dorește să se concentreze pe semifinala din Liga Campionilor, scrie espn.
„Suntem foarte fericiți. Toți fanii noștri sunt foarte fericiți. Am meritat acest titlu și dorim să sărbătorim alături de fanii noștri”, a declarat Ancelotti.
„Dar cred că fanii pot înțelege că avem o mare provocare miercuri (n.r. returul cu Dortmund) și trebuie să ne pregătim pentru ea, pentru a le oferi mai multă bucurie acestora. Vom sărbători titlul din La Liga weekendul viitor. Mâine ne antrenăm, nu este nimic organizat în seara asta, fiecare poate face ce vrea. Trebuie să ne concentrăm pe meciul de miercuri”, a mai spus Ancelotti.
În timp ce viitoarea semifinală a amânat orice sărbătoare oficială, zeci de fani madrileni s-au adunat lângă Bernabéu după rezultatul de la Barça pentru a-i saluta pe jucători la ieșirea de pe teren, printre care Jude Bellingham și Rodrygo Goes.
Secretarul de stat (ministrul) pentru Afaceri Externe al Marii Britanii, David Cameron, s-a întâlnit, în Ucraina, cu președintele Volodimir Zelenski, pentru a discuta despre “sprijinul militar multianual” pe care Regatul Unit îl va oferi Ucrainei.
Vizita la Kiev a ministrului britanic s-a produs la data de 2 mai 2024, imediat după ce premierul Rishi Sunak a anunțat noul sprijin militar pentru Ucraina. În același context, premierul Sunak a anunțat că Regatul Unit își majorează cheltuielile pentru apărare până la nivelul de 2,5 la sută din PIB.
În Ucraina, ministrul David Cameron a precizat că “donația de echipament militar” din Marea Britanie va include bombe ghidate cu înaltă precizie precum și rachete și echipamente de apărare antiaeriană pentru 100 de echipe mobile. Aceste mijloace militare vor permite Ucrainei să doboare dronele și rachetele lansate de Rusia.
“Furnizarea acestui pachet, împreună cu decizia crucială a Statelor Unite de a oferi asistență, este de mare importanță pentru noi în acest moment – cheie”, a transmis, la rândul său, președintele Zelenski. Liderul de la Kiev i-a prezentat ministrului britanic “situația din prima linie” și a subliniat importanța livrării cât mai curând posibil a armelor prevăzute în pachetul de sprijin. În primul rând, Ucraina are nevoie de vehicule blindate, de muniție și de rachete de diferite tipuri, a precizat președintele Zelenski.
Președinția Ucrainei a transmis că, în discuția cu delegația britanică, o atenție deosebită a fost acordată pregătirilor pentru câteva evenimente internaționale care vor avea loc în curând. Aceste evenimente sunt Summit-ul G7 din Italia, Summit-ul inaugural pentru pace din Elveția, Summit-ul NATO de la Washington, precum și cel de-al patrulea Summit al Comunității Politice Europene, care va fi găzduit de Regatul Unit.
Primul avion F-35 destinat Forțelor Aeriene ale Poloniei va fi livrat acestei țări în anul 2024 iar România se pregătește să semneze un contract similar.
Primul avion de luptă F-35 destinat Poloniei, denumit AZ-01, va fi livrat acestei țări în cursul anului 2024, a anunțat, la data de 29 aprilie 2024, printr-un comunicat de presă, compania americană Lockheed Martin, care este producătorul acestui tip de aeronavă.
La finalul lunii aprilie 2024, prima aeronavă model F-35A dintre cele destinate Poloniei era în faza finală de asamblare la uzina aeronautică din Fort Worth (statul Texas). Uzina aparține Guvernului SUA și este administrată de compania Lockheed Martin. Doar trei uzine din lume produc avioane F-35. Una este în SUA (Fort Worth), a doua este în Italia iar a treia este în Japonia.
Pentru primul avion F-35 destinat Poloniei, una dintre etapele care urmează să fie realizată la Fort Worth este fixarea motorului. După ce va fi aptă de zbor, aeronava va fi trimisă de la uzina din Fort Worth la baza aeriană Ebbing, aparținând Gărzii Naționale din statul Arkansas, acolo unde se antrenează piloții polonezi.
Polonia a semnat cu Statele Unite un contract prin care cumpără 32 de aeronave model F-35. Aceste aeronave, denumite neoficial “avioane invizibile” (foarte greu detectabile pe radar), sunt considerate cele mai bune dintre toate cele care se produc în țările NATO. Contractul semnat de Polonia în ianuarie 2020 era în valoare de 4,6 miliarde de dolari.
Un decalaj de timp asemănător, între momentul semnării contractului și momentul livrării primelor aeronave, este de așteptat să se constate și în cazul României. În toamna anului 2023, Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României a trimis Parlamentului, spre aprobare, cererea de aprobare a programului F-35. Aprobarea Parlamentului este obligatorie pentru orice achiziție militară mai scumpă de o sută de milioane de euro. Parlamentul României a aprobat acest program de achiziții militare, iar etapa următoare este semnarea contractului de achiziție între Guvernul României și Guvernul SUA. Acum câteva zile, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, preciza că negocierile româno-americane pe acest subiect sunt “foarte avansate”, fiind posibilă semnarea contractului cu SUA în anul 2024.
Contractul care urmează a fi semnat de România pentru cele 32 de aeronave F-35 are valoarea estimată de 6,5 miliarde de dolari.
România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă din UE, de 76,6 ani, potrivit Eurostat. Țara noastră este urmată în acest clasament doar de Letonia, cu 75,9 ani şi de Bulgaria, cu 75,8 ani. Spania este ţara din Uniunea Europeană (UE) cu cea mai mare speranţă de viaţă, de 84 de ani, şi se află peste media comunitară, care este de 81,5 ani. Vârsta standard de pensionare este 65 de ani, în România.
Ca să primească pe pensie minimă, un român trebuie sa cotizeze 15 ani. În prezent, pensia minimă este 1.281 lei.
Stagiul complet de cotizare este 35 de ani. Dintr-un salariu minim 25% din bani merg către fondul de pensii. Asta înseamnă ca statul oprește lună de lună 775 lei.
Dintr-un salariu mediu, statul oprește aproximativ 2.000 lei lună de lună. În prezent, pensia minimă este 1.281 lei, iar pensia medie este 2.125 lei. Analiștii apreciază că românii ajung să primească după ce ies la pensie nici jumătate din cât au cotizat.
Un număr de 4.748.274 de pensionari era înregistrat în aprilie 2024 în România, cu 4.274 persoane mai puţine comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.248 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), citate de Agerpres.ro.
Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la aproape 10,676 miliarde lei.
Din totalul pensionarilor, 632.361 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 636 de lei.
Potrivit statisticilor CNPP, din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.810.022 de persoane, dintre care 2.187.782 femei, în timp ce pensia medie se situa la 2.506 de lei.
Pensie anticipată au primit, în aprilie 2024, un număr de 4,955 de persoane (3.164 de lei pensie medie), pensie anticipată parţială 88.382 de persoane (2.302 de lei pensia medie) şi pensie de invaliditate 393.804 de persoane (pensie medie de 958 lei), dintre care 45.015 de persoane pentru gradul I de invaliditate (828 lei, pensie medie).
În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 450.994 persoane (1.177 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 68 de pensionari (530 de lei, în medie).
Lista candidaților propuși de PSD pentru Consiliul General al Municipiului București începe cu Gabriela Firea, Robert Negoiță, Daniel Băluță și Dan Cristian Popescu.
Pe lista afișată de PSD apar în total 30 de candidați. În mod evident, cele mai mari șanse le au primii candidați de pe listă. Deci aproape cu certitudine Firea, Negoiță, Băluță și Dan Cristian Popescu vor fi aleși consilieri generali, în urma voturilor din data de 9 iunie 2024. În plus, Firea candidează la funcția de primar general. Negoiță candidează pentru cel de-al doilea mandat de primar al Sectorului 3 iar Băluță candidează la un nou mandat de primar al Sectorului 4.
În privința lui Dan Cristian Popescu, el este acum deputat PSD. Acum câteva zile, când și-a înscris candidatura pentru funcția de consilier general, Dan Cristian Popescu anunța, pe facebook, că va fi chiar viceprimar general (deci adjunct al primarului general al Capitalei) “în această echipă frumoasă” a PSD.
Cristian Popescu Piedone, cel despre care s-a vehiculat ideea că ar putea face o înțelegere cu PSD, nu apare pe lista PSD. De asemenea, nici Vlad Popescu Piedone, fiul lui Cristian Popescu Piedone, nu apare pe lista propusă de PSD. Cristian Popescu Piedone este candidat la funcția de primar general al Capitalei din partea PUSL (Partidul Umanist Social Liberal), partid în care deține funcția de președinte executiv. La rândul lui, Vlad Popescu Piedone candidează la funcția de primar al Sectorului 5.
Conform celui mai recent sondaj de opinie, pe primele trei locuri în opțiunile de vot pentru funcția de primar general se află Nicușor Dan, Gabriela Firea și Cristian Popescu Piedone. Marcel Ciolacu și Gabriela Firea au încercat deja, fără succes, să-l convingă pe Cristian Popescu Piedone să renunțe să candideze la funcția de primar general al Capitalei.
Școala începe pe 8 mai, după vacanța de primăvară și după sărbătorile de Paște pentru creștinii ortodocși, conform calendarului anului școlar 2023-2024.
Cursurile din modulul 5 de școală încep în mijlocul săptămânii, miercuri, 8 mai, și durează până pe 21 iunie 2024. Modulul 5 este cel în care au loc Evaluările Naționale de la clasele II-VI.
Cursurile acestui an școlar se încheie pe 21 iunie 2024, potrivit structurii publicate în Monitorul Oficial pe 15 martie 2023.
Dar elevii din anii terminali încheie cursurile mai repede ca ceilalți. Astfel, elevii de clasa a VIII-a termină anul școlar pe 14 iunie și susțin Evaluarea Națională pe 25 iunie. Elevii de clasa a XII-a termină pe 7 iunie și au prima probă de BAC 2024 pe 1 iulie 2024.
Calendar Evaluare Națională clasa a II-a
13 mai – Limbă și comunicare – scris – Limba română
13 mai – Limbă și comunicare – scris Limba maternă
14 mai – Limbă și comunicare – citit – Limba română
15 mai – Limbă și comunicare – citit – Limba maternă
16 mai – Matematică și Științe ale naturii
17 mai – Limbă și comunicare – scris-citit – Limba română pentru minoritățile naționale
Calendar Evaluare Națională clasa a IV-a
21 mai – Limba Română
22 mai – Matematică
23 mai – Limba maternă
Calendar Evaluare Națională clasa a VI-a
28 mai – Limbă și comunicare
29 mai – Matematică și Științe ale naturii
Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a 2024
Evaluarea Națională 2024 are loc în perioada 25-28 iunie. Proba la Limba română se va desfășura pe 25 iunie, iar proba la Matematică este programată pe 27 iunie. Rezulatele finale pentru Evaluarea Națională 2024 vor fi publicate pe 9 iulie, conform calendarului.
11 – 14 iunie 2024: Înscrierea la Evaluarea Națională
14 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru elevii de clasa a VIII-a
25 iunie 2024 – Proba scrisă la Limba română
27 iunie 2024 – Proba scrisă la Matematică
28 iunie 2024 – Proba scrisă la Limba maternă
3 iulie 2024 – Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 14:00)
3 iulie (orele 16 – 19) și 4 iulie 2024 (ora 08:00 – ora 12:00) – Depunerea contestațiilor
4 – 9 iulie 2024 – Soluționarea contestațiilor
9 iulie 2024 – Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor.
Gordana Siljanovska – Davkova, candidata opoziției naționaliste din Macedonia de Nord, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale și are șanse mari să câștige cel de-al doilea tur.
Primul tur al alegerilor pentru funcția de șef al statului s-au desfășurat la data de 24 aprilie 2024. Turul al doilea al alegerilor prezidențiale este programat în ziua de 8 mai 2024, simultan cu alegerile parlamentare.
În primul tur al alegerilor prezidențiale, actualul șef al statului, Stevo Pendarovski, a obținut doar 19,9 la sută din voturi. Candidata opoziției, Gordana Siljanovska, a acumulat 40,1 la sută din voturi. Ei sunt cei care se vor înfrunta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, la 8 mai 2024. Gordana Siljanovska mai participase și la alegerile prezidențiale din anul 2019 însă pe acelea le-a pierdut.
Gordana Siljanovska – Davkova are 70 de ani și este profesor de Drept.
În ultimii ani se manifestă tensiuni între Macedonia de Nord – o țară devenită independentă în anul 1991 – și statul vecin, Bulgaria. Guvernul de la Sofia acuză autoritățile Macedoniei de Nord că îi persecută pe etnicii bulgari din această țară. Aceste reproșuri ale Bulgariei datează încă din perioada când Macedonia făcea parte din Iugoslavia. Acum, în contextul iminentei victorii în alegerile prezidențiale a unui candidat naționalist, temerile Bulgariei față de situația din Macedonia de Nord sunt și mai mari.
Pe de altă parte, Bulgaria refuză să recunoască existența limbii macedonene, pe care o consideră doar un dialect al limbii bulgare.
Macedonia de Nord dorește să fie primită în UE dar pentru a-și îndeplini acest obiectiv are nevoie și de acordul Bulgariei. Anterior, Grecia se opunea primirii în UE a Macedoniei de Nord, pe motiv că numele Macedonia este al unei provincii a Greciei. Din acest motiv, Republica Macedonia a purtat, o perioadă, în relațiile internaționale, numele FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei).
Președintele Klaus Iohannis va fi decorat de Atlantic Council, într-o ceremonie care se va desfășura la Washington, în ziua de 8 mai 2024.
Președintele Iohannis va primi titlul “Distinguished International Leadership Award”. Această distincție i se oferă pentru ”cariera sa remarcabilă, pentru conducerea exemplară a României şi pentru rolul său de lider transatlantic şi european”.
Titlul îi va fi oferit șefului statului român de către Stephen J. Hadley, preşedinte al Consiliului Consultativ Internaţional al Consiliului Atlantic. Hadley a fost consilier pentru Securitate Naţională sub mandatul președintelui George W. Bush.
În aceeași ceremonie, din data de 8 mai, vor mai fi premiați secretarul comerţului din SUA, Gina Raimondo, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, generalul Christopher Cavoli, precum şi actriţa de origine chineză Michelle Yeoh, laureată Oscar și “Ambasadoare a bunăvoinţei” pentru Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
În privința șefului statului român, decernarea premiului intervine în momentul în care Klaus Iohannis candidează la funcția de secretar general al NATO. Contracandidatul lui Iohannis este premierul Olandei, Mark Rutte.
