17.8 C
București
luni, 20 mai 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Noua fiță masonică: Sarmale la …roabă!


Așa zișii masoni grupați, în Marea Lojă Națională a României condusă, în scripte, de preotul Cătălin Tohăneanu, dar, în realitate, de plagiatorul Radu Ninel Bălănescu, au ajuns să se laude în spațiul online cu petreceri asemănătoare cu cele ale cocalarilor din clanurile interlope sau a băieților de bani gata.

Pe 11 mai 2024, așa zișii masoni aciuați sub umbrela Marii Loji Naționale din România (MLNR), conduse acum de Cătălin-Viorel Tohăneanu, preotul…



Source link

Opt persoane au murit în accidentul de elicopter din Iran. Alături de președinte se aflau ministrul de externe și doi lideri regionali

Opt persoane se aflau în elicopterul care s-a prăbușit în Iran, toate cele opt persoane fiind declarate decedate.

Principalul oficial care a murit este președintele Iranului, Ebrahim Raisi (Ebrahim Rayeesi). Alături de el au murit Hossein Amir-Abdollahian, care era ministru de Externe, Malek Rahmati, guvernatorul provinciei Azerbaidjanul de Est, și Mohammad Ali Ale-Hashem, imamul (liderul religios) din orașul Tabriz (Azerbaidjanul de Est).

Au murit și trei membri ai echipajului elicopterului: pilotul, copilotul și inginerul de bord.

Ebrahim Raisi, cunoscut drept unul dintre cei mai duri lideri de la Teheran, fusese ales președinte al Iranului în anul 2021. Anterior, în anul 2017, Raisi pierduse alegerile în favoarea lui Hasan Rohani.

În Iran, liderul suprem nu este președintele țării, ci ayatollah-ul. Această funcție o deține în prezent Ali Khamenei, cel care, până în anul 1989, a fost președintele Iranului. Președintele care a murit în accidentul de elicopter, Ebrahim Raisi, era considerat viitorul ayatollah.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Milionarii de la One Properties United, campanie publicitară dubioasă în mass-media! În paralel, vor să ne închidă gura


Ziarul Financiar insistă cu o declarație a lui Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties, prin care se sugerează că un fond elvețian de investiții a cumpărat de la One un pachet de proiecte rezidențiale iar  o parte dintre acestea au fost răscumpărate. PUTEREA a atras atenția că această mișcare e suspectă. De altfel, One United Properties încearcă să ne închidă gura prin acțiuni în instanță pentru că am avut curajul să punem în discuție modelul de…



Source link

Miron Cosma, urmărit penal în dosarul Mineriadei, dă vina pe Ion Iliescu

Miron Cosma, fost lider al minerilor din Valea Jiului, dă vina pe Ion Iliescu pentru victimele înregistrate în timpul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990.

Miron Cosma a fost audiat la Parchetul General în dimineața de 20 mai 2024. În fața jurnaliștilor, Cosma s-a declarat nemulțumit de acuzațiile care i se aduc. “Care Mineriadă? Toţi îl susţineţi pe Iliescu. Nu a existat Mineriadă. Voi i-aţi omorât pe ăştia în Bucureşti. Voi cu Iliescu. Eu nu am fost în Bucureşti pe 13 iunie. Cine i-a omorât pe ăia în Piaţa Universităţii? Eu nu am fost în Bucureşti, ce nu pricepi?”, a spus fostul lider sindical al minerilor.

În dosarul Mineriadei din iunie 1990 sunt urmăriţi penal fostul șef de stat Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul director SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu – fost consilier al premierului Petre Roman, precum și fostul lider sindical Miron Cozma.

În timpul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, patru persoane au fost ucise prin împușcare.

“În anul 1990, în urma manifestațiilor de amploare declanșate în data de 22 aprilie 1990 pentru apărarea drepturilor câștigate la Revoluția din Decembrie 1989, respectiv: dreptul la libertate, la liberă exprimare și la constituirea unui climat politic conform prevederilor punctului 8 din Proclamația de la Timișoara, protestele pașnice au fost înăbușite în mod violent și nelegal de către forțele de ordine, trupe ale Ministerului Apărării Naționale și de către grupuri de mineri chemați de către Președintele Ion Iliescu în acest scop. Astfel, cetățeni nevinovați au fost agresați, bătuți, torturați, arestați, interogați și amenințați cu arme de foc, violențe în urma cărora s-au constatat decese iar alte victime au avut nevoie de internare în unități spitalicești, producând acestora prejudicii morale și materiale în condițiile în care, după Decembrie 1989, se începuse instaurarea statului de drept și a democrației în România”, anunța Asociația 13 – 15 iunie 1990.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Un iranian cu mandat de arestare în Emiratele Arabe Unite este protejat de …DIICOT



La ora actuală, serviciile de informații de la noi sunt în alertă pentru că un cetățean iranian care a escrocat băncile din Emiratele Arabe Unite și a amenințat cu moartea un afacerist din Israel, se plimbă încă liber prin România, deși are de mult timp un dosar „greu” la DIICOT.

În a doua jumătate a anului 2020, Emiratele Arabe Unite au solicitat extrădarea afaceristului iranian Safavi Sayed Mohammad Mehdi pentru că a indus în eroare băncile din EAU și pe un…



Source link

Președintele Iranului și ministrul de Externe sunt morți. Epava elicopterului a fost găsită

Președintele Iranului și ministrul de Externe al Iranului sunt morți, acest lucru fiind constatat oficial după ce a fost găsită epava elicopterului în care călătoreau.

Preşedintele Ebrahim Raisi şi ministrul Hossein Amirabdollahian făceau parte dintr-o delegație care a fost în vizită în Azerbaidadjan, țară vecină cu Iranul. Pe drumul de întoarcere, elicopterul în care se găseau șeful statului și ministrul de Externe a “aterizat forțat” în Azerbaidjanul de Est (provincie a Iranului), într-o zonă montană, în condiții de vreme foarte rece și de ceață.

“Preşedintele Raisi, ministrul de externe şi toţi pasagerii din elicopter au fost ucişi în prăbuşire”, a declarat, luni dimineață, sub protecția anonimatului, un înalt oficial iranian, citat de agențiile de presă occidentale.

Dispariția elicopterului oficial fusese anunțată oficial în Iran la mijlocul zilei de duminică, 19 mai 2024. Se pare că elicopterul s-a lovit de un pisc montan, apoi s-a prăbușit și a luat foc.

Ebrahim Raisi a fost considerat un șef de stat conservator, care a insistat pentru menținerea strictă a restricțiilor religiei musulmane. De asemenea, Raisi a întărit relațiile dintre Iran și Rusia.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Minciuna care scoate Generația Z în stradă

Tămbălăul generației Z de la Tbilisi, capitala statului Georgia din Caucaz, e un caz-școală despre cum acționează serviciile secrete străine într-o țară cu democrație crudă. Încă o probă că maidanul kievean, revoluțiile portocalii, primăverile arabe, 10 august – România au fost inițiate și coordonate de intelligence-ul marilor puteri. 

Mai are rost să ne întrebăm când și unde a pornit prima revoluție colorată din lume? De ce? Și pentru ce?

Caucazul, un spațiu de confluență al intereselor rusești, iraniene și turcești, face de mult cu ochiul SUA și Uniunii Europene. Ani de zile, s-au pompat sute de milioane în construcția așa-zisei societăți civile.

Zilele trecute, tinerii frumoși și liberi, născuți probabil în zorii “Revoluției Trandafirilor” din anul 2003, au fost stârniți de agenții cauzelor hegemonice împotriva deciziei Parlamentului de a vota o normă juridică prin care ONG-urile și ziarele trebuie să recunoască finanțările din străinătate. Atât. Nimic mai mult.

Prin așa-zisa „lege a agenților străini,” nimeni nu se va duce la închisoare, niciun lider nu va fi pedepsit. Un simplu exercițiu de transparență e în acord cu recomandările marilor puteri democratice. Păi, nu?

Sute de tineri au fost arestați. Balamuc. Urlete. Chițăituri. Aprige lovituri de țeste-n asfalt. Arestări. Tămbălău, de toată groaza. Întreaga mascaradă a fost provocată de #rezist de rețea. Doar n-o să fie devoalați agenții revoluțiilor? N-am aflat nici până azi obediențele lui Lenin, darmite ale unor țâști-bâști apăruți din spuma internetului.
Propaganda susține că actul normativ de la Tbilisi e o lege de sorginte rusească. Nimic mai fals. Există și în SUA. Iar acum, și Europa se pregătește să o promoveze, ca un turn de apărare împotriva grupurilor de influență rusești și chinezești.

Sursa foto: Facebook

În urmă cu vreo șase ani, îi propuneam o astfel de lege – de sorginte americănească – lui Liviu Dragnea. O mai am pe undeva printr-un calculator. O lege simplă. O traducere a „US Foreign Agents Act”, prin care ONG-urile ar fi fost obligate prin lege să publice sursa finanțărilor.

Conform legislației, mass-media sau grupurile societății civile din Georgia care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate, vor trebui să se înregistreze ca „organizații care servesc interesele unei puteri străine”.

Prin cazurile anticorupției impuse României de către puterea colonială, politicienii sunt obligați să-și publice declarația de avere. De ce n-ar face-o și un apărător de urși, de lebede sau un ONG de promovare a drepturilor croitorașului cenușiu, blocant de autostrăzi?
Îmi aduc aminte, nu de mult, eram pe unul dintre vârfurile Parângului. Recunoscându-mă de la televizor, un director de la o mină de pe Valea Jiului, neînchisă la acea dată (încă nu venise Ludovic Orban la putere, să aplice Green Deal-ul european), m-a întrebat cine-i finanțează pe activiștii de la Mining Watch, un ONG al luptătorilor contra minerilor. I-am răspuns: Cum? Nu știți? Am deschis pagina “agenturii” civile. Jos, stătea scris numele finanțatorului: Ministerul mediului din Germania. Ulterior, Bruxelles-ul ne-a impus să spunem “stop joc!” mineritului. Asta, în timp ce sora mai mare europeană, Germania, deschidea noi abataje. O chestiune de vase comunicante. “De la noi – mai puțin, de la Dumnezeu – mai mult.”

Dar să revenim la Georgia. Dacă în 2003, Eduard Șevardnadze era înlăturat de la putere printr-o lovitură de stat, orchestrată de serviciile americane de informații, agenții lor provocând “Revoluția trandafirilor” – prima revoluție colorată din lume (a urmat celebrul maidan de la Kiev) – astăzi, asistăm la o semi-lovitură, fiindcă în administrația prezidențială există, în persoana președinteluiSalome Zurabişvili, în vârstă de 72 de ani, o Maie Sandu reloaded, paneuropenistă convinsă. Din disperare să nu fie luată și ea de ciuf de puterile garante ale fotoliului său, a refuzat să promulge legea, dar Constituția Georgiei e puțin diferită decât a altor state.

Caucazul e o zonă tampon. Un spațiu geopolitic al marilor interese. Situat între Marea Neagră și Marea Caspică, este un nod de interconexiune între lumea creștină și cea musulmană, extrem de bogată în resurse naturale.

Armenia are cel mai vechi popor creștin. Majoritar creștin-ortodoxă, Georgia este situată la confluența intereselor rusești cu cele iraniene. După cum ne mai amintim, Osetia de sud a fost ocupată de armata rusă, ca o replică la Summit-ul NATO de la București, din 2008, când s-a decis extinderea organizației nord-atlantice spre est, spre Georgia și Ucraina. Prin Aliev, Azerbaidjan are o administrație cooperantă cu Vestul. Nu supără marile interese.

Până la summit-ul de la București, Putin nu părea interesat să mai revendice vechea zonă de apartenență a URSS din Caucaz. Popoarele erau prea ostile Kremlinului, chiar și în timpul comunismului.

După a doua invadare a Irakului de către trupele Pentagonului, împreună cu aliații, Iranul și-a consolidat influența în Georgia la toate nivelurile. Turcia n-a rămas „datoare” nici ea, deși există un diferend istoric: genocidul armean de la începutul secolului XX.

Prezența UE în regiune este de mult vizibilă. UE a acordat Georgiei statutul de candidat la aderare. Conductele sale de transport de gaz reprezintă o piatră fundamentală a securității energetice a Europei, mai ales după aruncarea în aer a Nord Stream-ului. UE și SUA au dezvoltat parteneriate strategice în regiune, nu cu mare succes. Politicienii au o prea mare independență și de aceea, de ani de zile se constituie societatea în civil, pregătită prin proteste stradale să arunce în aer democrația, la un simplu ordin. 

Spre deosebire de Armenia și Georgia, Azerbaidjanul nu își exprimă în mod deschis dorința de a se alătura niciunui bloc militar, nici confreriilor economice. Țara nu este nici pro-rusă, nici pro-occidentală, dar subliniază importanța cooperării regionale. În consecință, țările din Caucaz se află la niveluri diferite de europenizare. Interesele americane și cele al UE sunt imense, în menținerea controlului, mai ales în perspectiva reorientării sferelor de influență din Noua Ordine Mondială.

P.S. Dacă în 2004, aș fi acceptat să fiu eurocrat, la propunerea echipei lui José Manuel Barroso, fostul președinte al Comisiei Europene, acum eram DJ Enlargment pentru Caucaz. Am avut o bursă de șase luni, după ce am scris un supliment “Caucazul în flăcări,” în Dilema veche, ca urmare a unei îndelungi documentări în Baku, Tbilisi, Erevan. Firește, pe banii americanilor.

VOCILE LUMII

Geopolitical Monitor, publicație canadiană de analiză

Intrând în „Mittlespiel” (jocul din mijlocul partidei de șah), Statele Unite și Uniunea Europeană au exploatat, prin toate căile, oportunitatea de a-și spori influența în regiunea Caucazului Central. Acesta a devenit un spațiu de competiție între jucătorii geopolitici originali și așa-numiții „nou veniți”, comentează Geopolitical Monitor.

Grecia, la picioarele lui Răzvan Lucescu! Antrenorul român a cucerit un nou titlu cu PAOK Salonic

Formația PAOK Salonic, pregătită de antrenorul român Răzvan Lucescu, s-a impus cu scorul de 2-1 pe terenul rivalei locale Aris și a câștigat al patrulea titlu de campioană a Greciei.

Răzvan Lucescu are Grecia la picioare, după ce a reușit să cucerească un nou titlu de campion cu formația PAOK Salonic, după succesul din 2019.

Obligată să câștige pe terenul rivalei locale Aris pentru a nu depinde de celelalte rezultate, PAOK a început bine și a deschis scorul în minutul 30 prin spaniolul Brandon Thomas.

Aris a egalat imediat după pauză, prin alt spaniol, Loren Moron, dar brazilianul Taison, fostul jucător antrenat de Lucescu tătăl la Shakhtar Donetsk, a marcat golul victoriei în minutul 62.

PAOK a încheiat meciul în inferioritate numerică, în urma eliminării fundaşului Gianni Michailidis din minutul 78.

În alt meci, AEK Atena, contracandidata PAOK-ului la titlu, a învins-o cu 3-0 pe Lamia, pe teren propriu.

„Meciul de azi a fost incredibil! Am avut un om mai puțin în ultimul sfert de oră, adversarul ne-a presat. E caracterizarea perfectă a întregului sezon. Am luptat, am sperat, am reacționat și am câștigat un meci incredibil. Am obținut titlul și am scris istorie pentru PAOK. Vreau să le mulțumesc tuturor fanilor noștri. Sprijinul lor imens ne-a ajutat pe durata întregului sezon. E un titlu diferit față de precedentul. Am jucat multe meciuri, munca depusă a fost fantastică. Am avut o mentalitate de luptători. Cred că e cel mai dificil trofeu din cariera mea”, a declarat Răzvan Lucescu

Cu 80 de puncte acumulate, PAOK a cucerit trofeul de campioană, fiind urmată în clasament de AEK Atena (78 de puncte), Olympiakos Pireu (74 puncte), Panathinaikos (72 puncte) etc.

Acesta este al doilea titlu cucerit de Răzvan Lucescu cu PAOK, după cel din 2019. El a mai câştigat cu echipa din Salonic şi două Cupe ale Greciei (2018, 2019), terminând de două ori pe locul secund (2018, 2022) şi disputând alte două finale de cupă (2022, 2023).

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Primar PSD din Gorj, cercetat după ce a lovit cu mașina o femeie și a fugit de la locul accidentului

Primarul comunei gorjene Stejari, Robert Păiuşi, membru al PSD, este cercetat de poliţişti după ce, duminică, a acroşat cu oglinda laterală a autoturismului o femeie de 24 de ani şi a părăsit locul accidentului.

Potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Gorj, femeia a fost transportată la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale. Primarul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind 0.

În cauză, poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală pentru vătămare corporală din culpă şi părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia.

Totul s-ar fi petrecut în urma unui incident de campanie între primar şi susţinătorii AUR.

Într-o filmare postată pe pagina lui de Facebook, Robert Păiuşi susţine că femeia nu a suferit nicio leziune.

„Sunt bine, am înţeles că persoana care spune că am lovit-o nu are nicio leziune, nici la mână, nici la coaste, a ajuns acasă mai devreme. (…) Ca să vă daţi seama unde s-a ajuns şi ce campanie fac ei (AUR – n.r.)”, a spus edilul. 

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Elicopterul președintelui iranian Raisi nu a fost încă găsit! Mesajul transmis de ayatollahul Khamenei

Televiziunea de stat de la Teheran difuzează rugăciuni, în timp ce echipele de salvatori efectuează căutări în nord-vestul Iranului pentru a găsi elicopterul prăbușit la bordul căruia se aflau preşedintele Ebrahim Raisi şi ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian. În acest moment, stare de sănătate a acestora este incertă, transmit agenţiile internaţionale de presă, citate de Agerpres.

Ultima poziţie a elicopterul dispărut într-o zonă muntoasă este cunoscută cu aproximaţie, respectiv pădurea Dizmar din apropierea oraşului Varzaghan, dar căutările sunt îngreunate de condiţiile meteo nefavorabile, în special ceaţă densă, a declarat la televiziunea de stat ministrul iranian de interne Ahmed Vahidi, care a mai spus că au existat unele contacte cu ocupanţii elicopterului, fără a oferi detalii.

Ministrul de interne a confirmat o „aterizare forţată” a respectivului elicopter, dar a evitat să confirme şi faptul că preşedintele Raisi se afla la bordul aparatului, deşi relatările din mass-media converg în această direcţie. Între timp, inclusiv televiziunea de stat iraniană a transmis, potrivit AFP, că „un accident a survenit cu elicopterul care transporta preşedintele””în regiunea Jofa.

Un oficial iranian neprecizat, care a vorbit agenţiei Reuters cu condiţia anonimatului, a declarat că elicopterul în care se afla preşedintele s-a „prăbuşit” în munţi şi că vieţile celor de la bord – confirmând că printre ei se află şi ministrul de externe – sunt în pericol. „Avem încă speranţe, dar informaţiile care vin de la locul prăbuşirii sunt foarte îngrijorătoare”, a indicat acest oficial.

Potrivit relatărilor din mass-media, două din convoiul de trei elicoptere care transportau oficiali iranieni într-o vizită în nord-vestul ţării au aterizat fără probleme în oraşul Tabriz, nu însă şi elicopterul la bordul căruia se aflau preşedintele Ebrahim Raisi, ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian şi guvernatorul regiunii vizitate.

Delegaţia preşedintelui vizitase provincia Azerbaidjanului de Est, unde a fost inaugurat un baraj la frontiera azeră, în cadrul unei ceremonii la care a participat şi preşedintele azer Ilham Aliev.

Televiziunea de stat iraniană a difuzat primele imagini din zona unde ar fi survenit accidentul de elicopter, arătând membri ai Semilunei Roşii deplasându-se printr-o ceaţă densă. În alte imagini difuzate de aceeaşi televiziune sunt transmise rugăciuni pentru sănătatea preşedintelui aflate în desfăşurare în mai multe moschei, inclusiv în moscheea din oraşul sfânt Mashhad.

Mesajul ayatollahul Ali Khamenei

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că naţiunea „trebuie să se roage” pentru Ebrahim Raisi, a relatat televiziunea de stat IRIB. „Poporul iranian nu trebuie să-şi facă griji, nu va exista nicio perturbare în activitatea ţării”, a adăugat el.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

VIDEO. Manchester City, noua și vechea campioană a Angliei. Trupa lui Guardiola câștigă titlul în Premier League

Manchester City a făcut istorie în fotbalul englez, câștigând pentru al patrulea an consecutiv titlul de campioană a Angliei.

Această performanță este una de neegalat în istoria fotbalului englezesc, consolidând poziția echipei ca una dintre cele mai dominante din istoria Premier League. Victoria care a asigurat acest titlu istoric a venit în etapa a 38-a (ultima) a sezonului 2023-2024, când Manchester City a învins pe teren propriu formația West Ham United cu scorul de 3-1.

Echipa antrenată de Pep Guardiola s-a impus prin dubla lui Phil Foden, considerat cel mai bun jucător al sezonului, și reușita lui Rodri. West Ham United a reușit să marcheze prin Mohammed Kudus, care a înscris un gol spectaculos din foarfecă în finalul primei reprize. Cu această victorie, Manchester City a confirmat superioritatea sa în campionat și a încheiat sezonul cu un avans confortabil în fruntea clasamentului.

YouTube video

“Am intrat în cartea de istorie! Nicio echipă nu a reușit performanța asta vreodată”, a declarat Foden pentru Sky Sports despre al patrulea titlu consecutiv al echipei, scrie CNN.

“Puteți vedea ce înseamnă pentru fani, pentru noi. Acest titlu din Premier League a fost un pic mai special. Nu mai am cuvinte. Sunt spulberat.”

În vârstă de numai 23 de ani, Foden a câștigat acum un număr remarcabil de șase titluri în Premier League.

Performanța remarcabilă a echipei Manchester City sub conducerea lui Pep Guardiola este rezultatul unei strategii bine puse la punct, a unui talent remarcabil în lot și a unui efort susținut pe tot parcursul sezonului. Această serie de titluri consecutive demonstrează capacitățile și resursele clubului de a rămâne în vârful fotbalului englez și european.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

FOTO. Beat, a intrat cu mașina pe şantierul de modernizare a liniilor de tramvai de la Barbu Văcărescu

Un incident grav a avut loc noaptea trecută în București, unde un șofer băut a pătruns cu mașina pe șantierul de modernizare a liniei 5 de tramvai din zona Barbu Văcărescu. Evenimentul a ridicat îngrijorări privind siguranța în șantierele de construcție și a subliniat pericolele asociate consumului de alcool la volan.

Potrivit relatărilor, șoferul, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a pătruns cu mașina pe șantierul de construcție, ignorând semnele de avertizare și barierele instalate pentru restricționarea accesului. Incidentul a avut loc într-o zonă în care se desfășoară lucrări ample de modernizare a infrastructurii de transport.

sofer-beat-barbu-vacarescu
Foto – observatornews

Un tânăr în vârstă de 27 de ani a fost implicat într-un incident grav în trafic, aproape lovind un stâlp înainte de a rămâne împotmolit. Potrivit autorităților, în momentul incidentului, tânărul avea o concentrație alarmantă de alcool în seânge, măsurată la 0,76 de miligrame de alcool pur în aerul expirat. Din fericire, evenimentul nu s-a soldat cu victime, dar acesta ar fi putut avea consecințe tragice atât pentru șofer, cât și pentru alți participanți la trafic.

În urma testării cu aparatul etilotest, tânărul a fost condus la Institutul de Medicină Legală pentru recoltarea probelor de sânge, necesare pentru determinarea exactă a concentrației alcoolului în sânge. Aici, comportamentul său a devenit recalcitrant, refuzând să coopereze și să ofere probele necesare pentru investigație.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Alexander Zverev, campion la Foro Italico

Germanul Alexander Zverev a câştigat pentru a doua oară în carieră turneul ATP Masters 1.000 de la Roma, după ce l-a învins în finală pe chilianul Nicolas Jarry, în două seturi, scor 6-4, 7-5.

Zverev a obţinut al 22-lea titlu din carieră şi primul de categoria Masters 1.000 după aproape trei ani, cu o săptămână înaintea startului turneului de Grand Slam de la Roland Garros. El a cucerit primul său trofeu pe zgura de la Roma în 2017 şi are în total şase titluri Masters 1.000 în palmares.

Până în prezent, tenismanul în vârstă de 27 de ani nu a câştigat niciun titlu de Grand Slam, fiind finalist la US Open 2020 şi semifinalist la Australian Open (2020, 2024) şi Roland Garros (2021, 2022, 2023).

După succesul de la Foro Italico, Alexander Zverev va urca începând de luni pe locul al patrulea în clasamentul ATP.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Irak ajută la misiunea de căutare a elicopterului ce îl transporta pe președintele Iranului

Elicopterul care îl avea la bord pe președintele Iranului, Ebrahim Rayeesi, a aterizat forțat, iar echipele de salvare fac eforturi să ajungă la locul accidentului. De altfel, la scurt timp de la incident, oficialii străini au reacționat.

“Urmărim îndeaproape rapoartele privind o posibilă aterizare forțată a unui elicopter în Iran care îi transporta pe președintele și ministrul iranian de externe”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat SUA într-un comunicat.

Un purtător de cuvânt al președintelui Biden, Karine Jean-Pierre, a declarat reporterilor de la bordul Air Force One că președintele a fost informat cu privire la această situație. Ea nu a dat detalii.

Guvernul irakian a precizat într-o declarație că a instruit ministerul său de interne, Semiluna Roșie și alte organisme relevante să ofere ajutor Iranului vecin în misiunea de căutare.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Rezultatele Loto 6/49, Joker şi Loto 5/40 din 19 mai 2024. Numerele câștigătoare și premiile puse în joc

Duminică, 19 mai 2024, Loteria Română a organizat noi trageri pentru fiecare din jocurile Loto 6/49, Joker şi Loto 5/40.

Rezultate LOTO duminică 19 mai 2024

Rezultate JOKER: 6, 19, 33, 28, 45 +15

Rezultate Loto 5 din 40: 2, 23, 15, 12, 36, 24

Rezultate Loto 6 din 49: 39, 22, 34, 46, 24, 19

Rezultate Noroc: 6 8 5 9 3 9 8

Rezultate Noroc Plus: 7 2 5 1 9 5

Rezultate Super Noroc: 3 5 1 0 9 7

La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 3,68 milioane de lei (peste 740.800 de euro). La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 9,55 milioane de lei (peste 1,91 milioane de euro).

La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 4,15 milioane de lei (peste 835.900 de euro), iar la categoria a II-a este în joc un report de peste 259.700 de lei (peste 52.200 de euro). La Noroc Plus se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 43.900 de lei.

La Loto 5/40, la categoria I, este în joc un report în valoare de peste 165.100 de lei (peste 33.100 de euro), iar la categoria a II-a se înregistrează un report în valoare de peste 126.500 de lei (peste 25.400 de euro). La Super Noroc se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 51.200 de lei (peste 10.300 de euro).

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Bayer Leverkusen, singura echipă din istoria Bundesligii care încheie sezonul neînvinsă

Bayer Leverkusen, campioana în premieră a Bundesligii, a devenit prima echipă din istoria campionatului de fotbal al Germaniei care încheie un sezon fără nicio înfrângere.

În ultima etapă a sezonului, formația antrenată de spaniolul Xabi Alonso a învins-o pe teren propriu, cu scorul de 2-1, pe FC Augsburg, prin golurile marcate de Victor Boniface şi Robert Andrich. Oaspeții au punctat prin Mert Komur.

Leverkusen, care și-a asigurat primul titlu de campioană din istorie cu cinci etape înainte de final, a încheiat actuala campanie din Bundesliga cu 28 de victorii şi 6 remize.

Formația sponsorizată de gigantul farmaceutic Bayer este calificată în finalele Cupei Germaniei şi Europa League, competiţii în care este, de asemenea, neînvinsă.

De la începutul acestui sezon, Bayer Leverkusen a reuşit o serie de 51 de meciuri fără înfrângere, în toate competiţiile, un record.

Singura echipă care s-a apropiat de o astfel de performanţă în 60 de ani de istorie a Bundesligii a fost Bayern Munchen, care a pierdut un singur meci în sezoanele 1986-1987 şi 2012-2013.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Mircea Geoană susține că sistemul de vot din România este cel mai primitiv din Europa

Sâmbătă, la Congresul Studenților din România, desfășurat la Palatul Parlamentului, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a făcut o declarație tranșantă privind sistemul de vot din România. Geoană a afirmat că sistemul de vot românesc este cel mai primitiv din toată Europa. Această afirmație subliniază nevoia urgentă de modernizare și reformă a procesului electoral din România pentru a asigura o reprezentare mai corectă și eficientă a cetățenilor.

„Implicarea în viaţa cetăţii, schimbarea în bine a destinului naţiunii noastre nu se face doar prin participarea la vot. Se face prin implicare şi presiune pusă permanent pe decidentul politic. Pentru că, dacă l-ai votat pe X sau pe Y sau pe Z, indiferent de preferinţa ta politică, în clipa în care tu ai pus ştampila… Apropo, sistemul de vot din România este cel mai primitiv din toată Europa. Nu există ţară în Europa în care să ai buletine de vot care să nu fie înseriate, să nu ştii cine le-a tipărit şi automat, de multe ori să nu ştii cine le numără”, a declarat Mircea Geoană.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Loviturile Rusiei asupra regiunii ucrainene Harkov au făcut cel puțin 11 morți

Rusia a lovit duminică o stațiune aglomerată de la marginea celui de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina și a atacat, de asemenea, satele din regiunea înconjurătoare, omorând cel puțin 11 persoane și rănind multe altele, notează Reuters.

Atacurile cu rachete au fost cele mai recente atacuri constante ale Rusiei în ultimele săptămâni asupra regiunii Harkov din nord-estul Ucrainei, unde trupele rusești au lansat o ofensivă.

Valentyna, în vârstă de 69 de ani, avea sânge pe față în zona stațiunii de pe malul lacului, unde casa ei a fost distrusă, iar un restaurant aglomerat din apropiere a fost distrus. Soțul ei a fost ucis jos, lângă apă, a spus ea, arătând spre zona de lângă țărm, unde acum era un crater, moloz și cadavre.

„Să-mi pierd soțul, să-mi pierd casa, să pierd tot ce am pe lume, mă doare, mă doare”, a strigat ea printre lacrimi. „Ei (n.r. rușii) sunt animale, de ce trebuie să ucidă oameni?”.

Procurorii au declarat că șase persoane au fost ucise acolo, una este încă dispărută și 27 au fost rănite. Salvatorii au declarat că lovitura inițială a fost urmată de o a doua lovitură aproximativ 20 de minute mai târziu, vizând echipele de urgență aflate la fața locului, într-o așa-numită „dublă lovitură”.

Alte cinci persoane au fost ucise și nouă rănite mai târziu în cursul zilei în două sate din districtul Kupiansk. Guvernatorul local Oleh Syniehubov a declarat că forțele rusești au bombardat două sate din district cu un lansator de rachete multiple autopropulsate.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Oamenii legii au descoperit aproximativ 6.000 de litri de motorină în urma unor percheziții domiciliare

La data de 17 mai 2024, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice al Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, sub coordonarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, au desfășurat o amplă acțiune pentru documentarea și probarea activităților infracționale într-un dosar penal. Acesta vizează fapte legate de comercializarea și traficul ilicit de produse accizabile, în special produse petroliere și țigarete de proveniență extracomunitară.

Din investigațiile efectuate de polițiști, sub coordonarea procurorilor, au fost obținute dovezi solide cu privire la activități infracționale desfășurate de mai multe persoane din zonele urbane și rurale ale Sucevei și Rădăuțiului. Aceste persoane sunt suspectate că, în perioada ianuarie – mai 2024, au depozitat, transportat și comercializat carburanți și țigarete de contrabandă. Grupul infracțional beneficia de conexiuni criminale bine stabilite, creând circuite infracționale pentru a facilita și extinde activitățile lor ilicite.

Operațiunea s-a desfășurat cu scopul de a combate acest fenomen și de a reduce impactul negativ al acestor activități ilegale asupra economiei și societății. Polițiștii și procurorii continuă cercetările pentru a identifica și reține toate persoanele implicate și pentru a aduna toate probele necesare în vederea tragerii acestora la răspundere conform legii.

Comunicatul Poliției Române

La data de 17 mai 2024, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, au desfăşurat o acţiune, pentru documentarea și probarea activității infracționale într-un dosar penal vizând fapte din sfera comercializării și traficului ilicit cu produse accizabile, în special produse petroliere – carburanți și țigarete de proveniență extra comunitară.

Din cercetările efectuate de către polițiști, sub coordonarea procurorilor, au fost obținute date și indicii temeinice cu privire la preocupări de natură infracțională a mai multor persoane din zona urbană și rurală Suceava și Rădăuți, care, în perioada ianuarie – mai 2024, ar fi depozitat, tranzitat sau comercializat carburanți și țigarete de contrabandă, beneficiind de conexiuni infracționale și stabilind circuite infracționale pentru dezvoltarea activităților ilicite.

Astfel, la data de 17 mai 2024, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Suceava, sprijiniți de polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase și Serviciului Ordine Publică, împreună cu jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava și din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Bacău, au pus în executare 25 de mandate de percheziție domiciliară, în municipiile Suceava și Rădăuți, orașele Milișăuți și Vicovu de Sus, precum și în comunele Dornești și Șcheia, în vederea completării probatoriului administrat în cadrul dosarului penal având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat și spălarea banilor.

De asemenea, au fost percheziționate 32 de autovehicule.

În urma activităților desfășurate, au fost descoperiți și indisponibilizați 5.795 de litri de lichid având culoare și miros specific motorinei (hidrocarburilor), în valoare de aproximativ 42.000 de lei, fiind prelevate probe pentru analiză și efectuarea unor expertize fizico-chimice.

Totodată, au fost indisponibilizate 3 autoutilitare, de aproximativ de 50.000 de lei, existând bănuiala utilizării în activități infracționale.

În urma perchezițiilor, au mai fost descoperite și 4 pompe artizanale pentru transvazarea carburanților, 80 de litri cu substanță având trăsături specifice metanolului, de aproximativ 2.400 de lei, 13.340 de bucăți de țigarete, netimbrate și de proveniență extracomunitară, în valoare de aproximativ 11.350 de lei, precum și sume importante de bani, telefoane mobile, sigilii de vagoane transport feroviar, înscrisuri ce constituie mijloace materiale de probă în cauză.

În continuare, în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor aspectelor ce interesează cauza și conturării situației procesuale pentru fiecare persoană cercetată, se vor desfășura activități procedurale sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

În timpul perioadei de documentare a activităților infracționale derulate de către persoanele vizate în cauză, s-a beneficiat de suport de specialitate din partea Direcției Operațiuni Speciale din Poliția Română.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

CS Dinamo a făcut eventul! „Dulăii” au câștigat Cupa României după o finală cu CSM Constanța

Formația de handbal masculin CS Dinamo Bucureşti a cucerit Cupa României, după s-a impus cu 23-19 în finala disputată contra celor de la CSM Constanţa.

CSM Constanţa, deţinătoarea trofeului, a început mai bine finala şi a condus cu 3-0, apoi Dinamo a marcat patru goluri consecutive. CSM a făcut 6-4, după care cele două echipe au alternat la conducere, fără a reuşi desprinderea pe tabelă. Pe final, la scorul de 18-18, Dinamo a marcat patru goluri consecutive, iar constănţenii nu au mai putut reveni.

După această victorie, Dinamo a realizat eventul. „Dulăii” au câştigat şi titlul de campioni, fără a pierde vreun meci pe plan intern în acest sezon.

Dinamo şi-a trecut în palmares al optulea trofeu în Cupa României (1979, 1982, 1988, 2017, 2020, 2021, 2022, 2024). De cealaltă parte, CSM Constanţa rămâne cu două cupe (2018, 2023).

Dinamo, în semifinalele EHF European League

Dinamo va juca în semifinalele EHF European League contra formației germane Flensburg-Handewitt. Meciul se va disputa pe 25 mai la Hamburg. În cealaltă semifinală se vor duela Rhein-Nekar Lowen și Fuchse Berlin, ultima fiind deținătoarea trofeului.

Dinamo Bucureşti a reuşit o performanţă remarcabilă prin eliminarea danezilor de la Skjern în „sferturile” competiției. Dinamo s-a impus cu 38-34 în Danemarca, după ce în tur câştigase pe teren propriu cu 28-27.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!