Anunțuri
Publicitate
19.6 C
București
miercuri, 8 mai 2024
caută...
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Adriana Constantinescu
-
0
Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

Redacția
-
0
Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024
  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

VIDEO. Lewis Hamilton o bagă în sperieți pe Kendall Jenner. “Te urăsc la propriu!”

Stancu Alexandru
-
0
VIDEO. Lewis Hamilton o bagă în sperieți pe Kendall Jenner. “Te urăsc la propriu!”

Fotomodelul Kendall Jenner a trecut prin momente de panică. Lewis Hamilton a avut-o drept copilot pe celebrul fotomodel în momentul în care a condus pe circuitul de la Miami.

Kendall Jenner, fotomodel celebru și personalitate din lumea modei și divertismentului, a avut o experiență de neuitat în lumea motorsportului recent, atunci când a avut privilegiul de a fi copilotul lui Lewis Hamilton înaintea Marelui Premiu de la Miami, una dintre cele mai așteptate competiții din calendarul Formulei 1.

Îmbrăcată în ținuta sa emblematică Tommy Hilfiger, brandul care sponsorizează echipa Mercedes din Formula 1, Jenner a urcat alături de Hamilton în monopostul său de curse, pregătindu-se pentru o experiență plină de adrenalină pe circuitul de curse.

Cu motorul răsunând puternic și inima bătându-i cu putere în piept, Jenner a simțit cum pulsul aventurii îi trezește fiecare fibră a ființei. În timp ce monopostul Mercedes se îndrepta pe circuitul spectaculos din Miami, Jenner a simțit o amestecare de emoții, de la entuziasmul provocat de viteză la uimirea provocată de priceperea și abilitatea lui Hamilton la volan.

La un moment dat, ea i-a spus în glumă pilotului de la Mercedes: „Te urăsc la propriu”, în timp ce acesta a luat o curbă în viteză, notează dailymail.

„O, Doamne, îmi vine să plâng”, „Nu pot să cred că asta faci, tot timpul”, „Este o nebunie”, „Bine, am înțeles, ești foarte bun”, a mai spus Kendall Jenner pe parcursul celor două tururi.

YouTube video

Lewis Hamilton este un nume iconic în lumea motorsportului, un pilot de Formula 1 cunoscut pentru talentul său excepțional și pentru impactul său în afara pistei. Născut pe 7 ianuarie 1985 în Stevenage, Hertfordshire, Marea Britanie, Hamilton și-a început cariera în karting încă de la o vârstă fragedă, arătând un talent remarcabil și o determinare fără margini.

De-a lungul carierei sale în Formula 1, Hamilton a devenit unul dintre cei mai de succes piloți din istorie. A debutat în Formula 1 în 2007 cu echipa McLaren, iar în primul său sezon a impresionat pe toată lumea, pierzând titlul mondial la limită în favoarea lui Kimi Räikkönen. În anul următor, în 2008, Hamilton a devenit cel mai tânăr campion mondial din istoria Formulei 1, cucerind titlul într-un final dramatic în ultima cursă a sezonului.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Condiția lui Iohannis pentru a ceda Ucrainei un sistem Patriot. România oferă sprijin militar Ucrainei doar dacă nu afectează propria apărare

Mihai Diac
-
0
Condiția lui Iohannis pentru a ceda Ucrainei un sistem Patriot. România oferă sprijin militar Ucrainei doar dacă nu afectează propria apărare

Președintele Iohannis spune că ar fi acceptat, în principiu, cererea președintelui Biden ca România să cedeze Ucrainei unul dintre sistemele sale antiaeriene Patriot, pe care le-a cumpărat din SUA, însă cu condiția ca Statele Unite să ofere României ceva “în schimb”, astfel încât apărarea antiaeriană a României să nu fie periclitată.

Ca în orice întâlnire între doi șefi de stat, și președintele Biden i-a cerut ceva președintelui Iohannis, în întâlnirea pe care a acceptat-o cu acesta, la Casa Albă. Se pare că principala solicitare a SUA, în întâlnirea din 7 mai 2024, a fost ca România să ajute la întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei împotriva Rusiei, oferindu-i acestei țări un sistem antiaerian Patriot. România a cumpărat din SUA șapte sisteme Patriot, contra sumei de 3,9 miliarde de dolari – unul dintre cele mai mari costuri pe care le-a plătit vreodată România pe un program de înzestrare militară. Producătorul acestor mijloace antiaeriene este compania Raytheon. Deși contractul România – SUA a fost semnat încă din anul 2017, în acest moment, în 2024, doar una dintre cele șapte instalații Patriot pe care le-a cumpărat România este operațională.

Casa Albă a difuzat, în ziua de 7 mai 2024, două comunicate de presă referitoare la întâlnirea dintre președinții Iohannis și Biden, ceea ce arată importanța pe care SUA a acordat-o acestei întâlniri și, în general, relației cu România. Primul comunicat redă declarațiile publice ale celor doi șefi de stat înainte să intre în Biroul Oval. Celălalt comunicat face o sinteză a temelor discutate (fără public) de cei doi președinți. Dar niciunul dintre aceste comunicate nu face referire la un sistem Patriot sau la un sprijin militar efectiv din partea României pentru Ucraina.

Totuși, într-o conferință de presă susținută la Washington, președintele Iohannis a confirmat, în fața jurnaliștilor români, că președintele Biden i-a solicitat ca România să cedeze Ucrainei un sistem Patriot. “Există, evident, nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina – sisteme avansate, și, în acest fel, în ultimele săptămâni este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și atunci, sigur, am fost întrebați și noi. Și președintele Biden a adus această chestiune în discuție și i-am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni”, a explicat președintele Iohannis. Șeful statului a precizat că România are un singur sistem Patriot “funcțional, care va rămâne în România”, iar celelalte “sunt în faze avansate de operaționalizare”. Iohannis a precizat că, în discuția cu Biden despre eventuala cedare a unui sistem Patriot din România către Ucraina, “era vorba” despre unul dintre sistemele care se află în curs de operaționalizare.

Pe de altă parte, președintele Iohannis a precizat că i-a atras atenția președintelui Biden despre necesitatea consolidării apărării Flancului Estic al NATO, deci implicit a apărării României. “Avem acele Battlegroups, avem trupe, dar, după părerea mea, nu este suficient. Este nevoie de un angajament mult mai ferm pentru Flancul Estic, și pentru apărare dar și pentru descurajare, însă descurajare nu înseamnă să aducem și mai mulți soldați pe Flancul Estic. Descurajare înseamnă să fim echipați ca lumea, înseamnă să avem o producție din industria de apărare care este suficientă”, a explicat președintele României.

Merită subliniat că, în anul 2017, când România a semnat contractul pentru Patriot, încă nu începuse actualul război în Ucraina. Acum, România are o nevoie mult mai mare de mijloace militare decât în anul 2017. Încă nu există informații despre vreo ședință CSAT pe care s-o fi convocat președintele Iohannis, pentru a prezenta discuția avută cu președintele Biden.

Președintele Iohannis a confirmat că, la 7 mai, în Biroul Oval, președintele Biden i-a solicitat ca România să transfere, către Ucraina, unul dintre sistemele Patriot pe care le-a cumpărat din SUA. Iohannis sugerează că a cerut ceva în schimb din partea SUA, pe motiv că “este, după părerea mea, inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană”.

“Președintele Biden a adus această chestiune în discuție și i-am spus că sunt deschis să discutăm, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim, și, evident, ce putem să primim în schimb”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării, comentează în termeni critici intenția președintelui Iohannis de a accepta, aparent cu ușurință, solicitarea Statelor Unite de a ceda Ucrainei unul dintre sistemele Patriot ale României. Generalul Dănilă sugerează că acesta a fost obiectivul părții americane în discuțiile cu președintele României.

“Care sistem, în ce condiții, dacă este doar acceptarea unei amânări la livrare sau cedare contra altor sisteme (care ar putea fi garantate de către SUA), reprezintă alte discuții care ar necesita aprobarea Parlamentului, nu doar o discuție în CSAT. Dacă nu ar fi fost vizita la Casa Alba, altfel ar fi fost negocierile”

Ștefan Dănilă,

Fost șef al Statului Major al Apărării

Danilă susține că Iohannis ar fi cerut “asumarea garanției pentru securitatea României de către SUA”, ca o minimă condiție pentru trimiterea în Ucraina a unui sistem Patriot al României.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Asociația GIC IOR-Titan acționează în instanță Primăria Capitalei pentru recuperarea zonei retrocedate ilegal din Parcul IOR

Cristina
-
0
Asociația GIC IOR-Titan acționează în instanță Primăria Capitalei pentru recuperarea zonei retrocedate ilegal din Parcul IOR

Asociația Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan a dat în judecată Primăria Capitalei pentru a recupera 12 hectare de pădure urbană din Parcul IOR retrocedate în mod abuziv în mai 2005, în timpul mandatului lui Adriean Videanu.  În documentația depusă la Tribunalul Municipiului București, Asociația GIC IOR-Titan solicită instanței să constate nulitatea absolută a dispozițiilor emise de Primăria Municipiului București prin care terenul a fost retrocedat Mariei Cocoru, deoarece terenul se afla în proprietate publică, și nu în proprietatea privată a primăriei. Maria Cocoru a fost acționată la rândul ei în judecată prin același demers.

Acțiunea juridică reprezintă o nouă etapă a luptei duse de locuitorii din cartierul Titan și împrejurimi pentru recuperarea acestei zone extinse a parcului IOR, care în ultimii 2 ani a fost afectată grav prin tăieri ilegale de arbori și numeroase incendii de vegetație. Mii de locuitori ai zonei au protestat în repetate rânduri și sub diverse forme împotriva distrugerilor, cerând anularea unei decizii nedrepte care văduvește orașul de un loc important pentru recreere și de o sursă vitală de aer curat, biodiversitate, răcoare, sănătate. 

Acțiunea invocă prevederile art. 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, precum și prevederile art. 192–194 din Codul de procedură civilă. Concret, GIC IOR-Titan argumentează că, după 1968, în toată zona – inclusiv pe parcelele retrocedate – a fost amenajat parc, deci terenul avea statut de proprietate publică. Astfel, dispozițiile de retrocedare din 18.05.2005 nu au respectat condițiile legale în vigoare, terenul neaflându-se în proprietatea privată a Municipiului București.

GiC IOR-Titan s-a constituit ca asociație neguvernamentală non-profit pentru a reprezenta în instanță comunitatea locală, să monitorizeze în continuare și să sesizeze autoritățile cu privire la distrugerea spațiilor verzi și a naturii urbane. „Asociația Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan este o expresie a comunității, a miilor de oameni care prețuiesc și au multe amintiri neprețuite din parcul nostru drag. În ultimii aproape 60 de ani, multe generații de copii, tineri, părinți și bunici s-au bucurat de aleile parcului, de răcoarea lacului și de zonele de verdeață, inclusiv din cele aproape 12 hectare din zona adiacentă stației de metrou Titan, zonă verde care a fost distrusă sistematic în ultimii ani, după retrocedarea abuzivă din 2005. Demersurile noastre au fost și rămân cu caracter civic, participativ, nepartinic și non-profit, în beneficiul Parcului IOR, pentru protecția proprietății publice și a mediului, a naturii din orașul în care trăim”, spune Cristian Șoimaru, președintele Asociației GIC IOR-Titan.

Locuitorii din Titan luptă de 11 ani pentru a-și lua parcul înapoi

Acțiunile civice pentru reîntregirea Parcului IOR au început încă din 2013, când, la inițiativa unui grup de cetățeni îngrijorați, mii de localnici au semnat o petiție prin care solicitau autorităților identificarea metodelor legale și morale prin care zona retrocedată să fie reintrodusă în parc. De-a lungul anilor, cetățenii au participat la ședințele publice ale consiliului local, cerând acțiuni concrete, au protestat în mod pașnic și s-au coalizat în diverse inițiative civice locale pentru a opri ecocidului care se desfășoară sub ochii lor. 

În februarie 2023, după ce noii proprietari au îngrădit zona și au început să otrăvească arborii, a luat naștere un nou nucleu civic – GIC IOR-Titan – care a mobilizat peste 1500 de locuitori ai cartierului la cel mai mare protest din România pentru salvarea unui parc. 

Cu ajutorul Greenpeace România, grupul a inițiat o petiție online care a fost semnată de peste 21.000 de concetățeni. Voluntarii grupurilor de acțiune civică au trimis sesizări la toate instituțiile de protecție a mediului, de apărare a legii și a ordinii publice, au organizat activități recreative, culturale, artistice și sportive în mai multe zone ale Parcului IOR pentru a sublinia utilitatea și nevoia protecției integrale a parcului. Sub genericul „aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure”, artiști, dansatori, performeri și vecini au organizat săptămânal momente artistice, lanțuri umane și proteste în apărarea zonei retrocedate și au publicat inclusiv un ziar despre parc. Au distribuit sute de postări pe social media, au trimis comunicate către presă, au împărțit afișe, flyere și adrese, au adunat date, documente și imagini despre parc, pe care le-au transmis și instituțiilor statului. Cetățenii au format grupuri de monitorizare pentru prevenirea defrișărilor, a transporturilor ilegale de material lemnos și pentru limitarea efectelor incendiilor, făcând sesizări la Poliția Locală și a Municipiului București, la Consiliul Local al Sectorului 3, la Primăria Capitalei și la instituțiile din subordinea acesteia.

În paralel, voluntarii GIC IOR-Titan au încercat să găsească soluții eficiente de anulare pe cale legală a dispozițiilor abuzive. Un sprijin important a venit din partea ONG-urilor care au vrut să se implice în această luptă: Greenpeace România, Fundația Comunitară București, Platforma de Mediu pentru București, CeRe (Centrul de Resurse pentru Participare Publică), EcoCivica și Agent Green. Interesul enorm suscitat de salvarea acestei zone este demonstrat și de activitatea intensă a altor două inițiative civice locale: Prietenii Parcului IOR și aici a fost o pădure/aici ar putea fi o pădure, precum și de nenumărate reportaje TV și apariții în presă.

Dispute pe salariu minim european. PSD anunță că se majorează din vară, PNL ar vrea discuții cu companiile

Cristina
-
0
Dispute pe salariu minim european. PSD anunță că se majorează din vară, PNL ar vrea discuții cu companiile

Implementarea salariului minim european trebuie finalizată până la sfârșitul anului, însă PSD promite să realizeze această majorare de la 1 iulie, în timp ce PNL spune că nu știe nimic despre această majorare, întrucât nu au fost discuții în Coaliție. Mai mult, liberalii spun că trebuie să existe discuții cu companiile înainte de a fi luate aceste decizii.

Propunerea de majorarea a salariului minim european este realizată în colaborare cu ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu.

„PSD consideră că trebuie definit un mecanism automat pentru majorarea anuală a salariului minim din România, într-o manieră predictibilă, care să garanteze creșterea nivelului de trai și a puterii de cumpărare pentru toți salariații din România. Creșterea salariului minim la 3.700 de lei, anunțată de premierul Marcel Ciolacu pentru data de 1 iulie 2024, va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzător pentru introducerea mecanismului de majorare automată a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeană. PSD consideră că orice efect pozitiv din economie trebuie să se reflecte și în veniturile salariale ale cetățenilor. Introducerea salariului minim european va constitui un beneficiu important în special pentru salariații din sectorul privat, unde există cel mai mare număr de angajați încadrați cu acest nivel minim de salarizare”, se arată într-un comunicat al PSD.

În schimb, pe surse, liberalii spun că a existat această discuție în Coaliție.

,,Noi în Coaliție nu am discutat despre majorarea salariului minim european. Acum nu am discutat chestia asta. Trebuie să dai mediului de afaceri cel puțin 3 luni să își pregătească această măsură. Eu nu văd cum putem să ne ducem în iunie și să facem chestia asta, nu văd cum. Sunt măsuri guvernamentale. Cel care conduce Guvernul își planifică întâlnirile cu actorii principali, cu sindicatele. În Coaliție nu s-a discutat nici despre măsurile fiscale. Nu este corect față de mediul de afaceri să aplicăm măsuri așa”, potrivit unor surse liberale.

Salariul minim european devine obligatoriu pentru toate țările din Uniunea Europeană. Cel mai târziu ar trebui să intre în vigoare în 15 noiembrie. Două milioane de români câștigă în prezent salariul minim pe economie.

Europarlamentarul Corina Creţu a transmis că modificare vine ca urmare a demersurilor membrilor Comisiei pentru afaceri sociale şi a votului Parlamentului European, validat în urmă cu doi ani de Consiliul Uniunii Europene.

„În termeni concreţi, din data de 1 iulie, salariul minim în România va creşte de la 3.300 lei brut la 3.700 lei brut.

Astfel, va fi implementată directiva europeană votată de Parlamentul European în septembrie 2022 care prevede că cei mai săraci angajaţi trebuie să fie plătiţi cu cel puţin jumătate din salariul mediu pe economie, care este de 7.567 lei în anul 2024”, a afirmat aceasta.

Ministerul Muncii deja lucrează la elaborarea unei propuneri de reglementare, pentru transpunerea în legislația națională a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Din cele mai recente date Eurostat cu privire la salariul minim lunar, reiese că România (cu puțin peste 600 euro) se poziționează printre ultimele țări din UE, pe locul 20 din 22, doar înaintea Ungariei și Bulgariei, pe o scară a acestui indicator cuprinsă între 2.387 euro în Luxemburg și 399 euro în Bulgaria. Deși reprezintă o problemă stringentă doar pentru o parte dintre țările membre, tema venitului minim este poziționată în continuare cu prioritate pe agenda de lucru a instituţiilor europene.

Un pas important în acest sens a fost adoptarea de către Parlamentul European, în toamna anului trecut, a Directivei 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislația locală.

Unde se situează România la ora actuală?

România face parte din grupul țărilor cu venituri minime statutare, adică în grupul majoritar al statelor cu venituri reglementate prin legi sau statute. Spre deosebire, veniturile minime negociate colectiv se găsesc în Uniunea Europeană în doar 6 țări, și anume: Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia (unde sunt stabilite prin negocieri între sindicate și angajatori). Din păcate, România nu se situează pe o poziție avantajoasă când vorbim despre salariul minim garantat la nivel național, dar nici când vine vorba despre indicele nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor – actualmente, 55% fiind punctul la care se află țara noastră.

Cu privire la veniturile medii, țările din Europa de Est se regăsesc tot în jumătatea de jos a clasamentului. Unele au înregistrat creșteri semnificative în această direcție (de exemplu, Letonia, Slovacia, Bulgaria și Lituania), pe când România și Estonia prezinta evoluții mai lente, potrivit unui Raport Eurofound aferent anului 2021.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Începe Festivalul Filmului European 2024

Laurențiu Mușoiu
-
0
Începe Festivalul Filmului European 2024

Institutul Cultural Român dă startul celei de-a 28-a ediții FFE chiar de Ziua Europei, pe 9 mai, la Sala Luceafărul (fostul CinemaPro) cu filmul Lecțiile Blagăi / Blaga’s Lessons, în regia lui Stephan Komandarev, coproducție bulgaro-germană, recompensată în 2023 cu Globul de cristal pentru cel mai bun film, Premiul pentru cea mai bună actriță și Premiul Juriului Ecumenic la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary.

Festivalul va continua apoi la Cinema Elvire Popesco și Cinema Union (10-15 mai) și la Cinemateca Eforie (11-12 mai) în București, dar și la Botoșani (Cinema Unirea), între 10-12 mai, la Târgu Mureș (Muzeul Județean Mureș – Secţia de Istorie (Cetate), Sala Multimedia), între 16-18 mai, la Sibiu (Filarmonica de Stat Sibiu, Sala Thalia și Forumul Democrat al Germanilor – Sala Oglinzilor), între 17-19 mai, la Chitila (Parcul Valea Mangului), între 17-19 mai, la Curtea de Argeș (La Conac), între 18-19 mai, la Brașov (Centrul Cultural Reduta), între 24-26 mai și se va încheia la Chișinău (Cinema Odeon), între 6- 8 iunie.

„La 35 de ani după 1989, amintirile momentelor de atunci tind să devină istorie. Am convingerea că unul dintre rolurile esențiale ale filmului este acela de a păstra memoria, de a urmări, prin obiectivul camerei, puterea transformativă a evenimentelor definitorii, cele care marchează crucial vremurile. Suntem la distanță de o întreagă generație și le suntem datori celor ce vin după noi să păstrăm această istorie, nu doar în arhive și manuale, ci și în discursul cultural.
Cred că suntem norocoși că parteneriatul prețios pe care îl avem cu institutele culturale și ambasadele europene ne oferă prilejul să ducem acest discurs cinematografic, în afară de sălile bucureștene, în alte șase orașe din România care și-au manifestat dorința de a găzdui Festivalul nostru: Brașov, Botoșani, Chitila, Curtea de Argeș, Sibiu și Târgu Mureș. Nu în ultimul rând, vom fi prezenți la Chișinău, ca semn de sprijin și recunoaștere a parcursului european al Republicii Moldova.
De altfel, este un obiectiv pe care îl voi urmări permanent în calitate de președinte EUNIC – global (rețeaua globală a institutelor și centrelor culturale din Europa) în mandatul pe care îl voi prelua începând de luna viitoare.”, a declarat Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, în cadrul conferinței de presă de azi de la sediul ICR.

La conferința de presă dedicată lansării noii ediții FFE au mai participat: Cătălin Olaru (directorul artistic al 28.FFE), Laura Napolitano (Vicepreședinta EUNIC România / Directoarea Institutului Italian de Cultură) și Mihai Sofronea (regizor, ambasadorul onorific al acestei ediții FFE).

Ediția cu numărul 28 a FFE propune un program generos și variat, cu 39 de lungmetraje de ficțiune, documentare și de animație și 2 calupuri de scurtmetraje britanice și croate. Dintre acestea, 34 de filme sunt prezentate în premieră națională.

„În ultimii 3 ani de FFE, creșterea a fost constantă: mai multe titluri selectate, mai multe filme premiate la festivalurile internaționale care contează, un număr mai mare de spectatori. După doi ani în care festivalul a oferit o panoramă a vârfurilor cinematografiei europene actuale, abordăm acum și o latură mai apăsat experimentală. „Întâlnire la Minsk” e filmat în plan-secvență cu un iPhone și recreează prima întâlnire a regizorului cu partenera lui. Dacă vrem să aflăm de ce a fost cadorisit în Cahiers du cinéma cu sintagma laudativă „psihopatul din Minsk”, avem o șansă în data de 11 mai la Cinemateca Eforie. Tot acolo, proiectăm două filme ca o motocicletă cu ataș: „Viver mal” și „Mal viver” ale lui João Canijo, acesta din urmă laureat cu Ursul de Argint la Berlin. Deși n-au nevoie să se sprijine unul pe celălalt pentru a sta în picioare, tabloul capătă contur doar dacă le privim în tandem, ceea ce nu înseamnă că peisajul devine complet. Un ultim exemplu, „Acțiune directă”, un documentar observațional cu o durată de peste 3 ore și jumătate, care n-a trecut neobservat anul acesta la Berlinale, unde a câștigat marele premiu al secțiunii Encounters.”, a declarat Cătălin Olaru, directorul artistic al FFE

Proiecțiile de filme vor fi completate de dezbateri, sesiuni de Q&As cu echipele filmelor și întâlniri cu invitații speciali. Printre aceștia se află regizorul bielorus Nikita Lavretski, una dintre vocile sonore ale noului cinema din estul Europei, numit de Cahiers du Cinema drept cel mai interesant gagman al scenei invizibile din Belarus. Filmul lui, Întâlnire la Minsk / A Date in Minsk, recompensat anul trecut cu premiul pentru cel mai bun film la Doc Lisboa, va fi proiectat sâmbătă, 11 mai, de la ora 16:00, la Cinemateca Eforie.

Și regizorii documentarului Mâine ma duc / Tomorrow I Leave, Maria Lisa Pichler, Lukas Schöffel, împreună cu protagonista acestuia, Maria Gliga, vor veni la București la premiera filmului lor, organizată cu sprijinul Forumului Cultural Austriac și la întâlnirea cu publicul cinefil, pe 13 mai, ora 20:00 la Cinema Union. Filmul, co-producție Austria-România, este un documentar despre sacrificiile pe care le face Maria pentru a trăi o viață bună.

În București, Festivalul se încheie pe 15 mai, cu Ziua Cinefemina. Aducem la lumină eforturile, talentul și creativitatea cineastelor, dedicând o zi exclusiv filmelor regizate de femei. Proiecțiile vor fi precedate de o dezbatere reunind profesioniste din lumea filmului și experte din domenii conexe.

Continuăm tradiția de a avea un ambasador al Festivalului: un regizor român care ne propune o cheie proprie de descifrare a Europei, prin intermediul cinematografiei. Anul acesta, ambasadorul este regizorul Mihai Sofronea, al cărui cel mai recent film, Căutătorul de vânt, a fost premiat în 2022 cu Premiul Fipresci la Festivalul de film de la Sofia.

„Spot-ul ediției din 2024 este o pastilă antiamnezie. Să nu uităm unde eram acum 35 de ani, după Revoluție. Datorită nouă, tuturor, s-au schimbat enorm de multe lucruri în România. Ni se pare că nu, dar realitatea este alta”, a declarat Mihai Sofronea, regizorul spotului ediției 28.FFE.

Programul complet al proiecțiilor este disponibil în anexă.

Spotul acestei ediții a FFE și alte detalii – pot fi găsite aici: www.ffe.ro.

În București, biletele pentru filmele proiectate la Cinema Union, Cinemateca Eforie și Cinema Elvire Popesco pot fi achiziționate de la casele de bilete ale acestora sau online, de pe platforma Eventbook, iar pentru Sala Luceafărul, de la casa de bilete și online, de pe www.bilet.ro. În celelalte orașe, accesul la proiecții este gratuit.

Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România și EUNIC România, în parteneriat cu UCIN, ambasadele, centrele și institutele culturale europene.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Analiză: Investițiile străine directe în Europa scad pentru prima dată de la pandemie

Cristina
-
0
Analiză: Investițiile străine directe în Europa scad pentru prima dată de la pandemie

Investițiile străine directe (ISD) în Europa au scăzut în 2023 cu 4% față de 2022 și cu 11% comparativ cu nivelul înregistrat în 2019, chiar înainte de apariția pandemiei COVID-19, potrivit ediției 2024 a studiului anual EY European Attractiveness Survey, cea mai aprofundată și îndelungată analiză anuală a ISD în Europa.

Franța, Marea Britanie și Germania continuă să atragă cea mai mare parte a investițiilor străine directe și își păstrează primele trei locuri, reprezentând aproximativ jumătate din totalul proiectelor. Proiectele ISD au scăzut cu 5% (1.194 de proiecte) în Franța și cu 12% în Germania (733). Marea Britanie a contrazis această tendință și a devansat Germania urcând pe locul al doilea, cu o creștere de 6% a numărului de proiecte (985).

În ciuda speranțelor că investițiile străine directe în Europa își vor reveni după pandemie, creșterea economică lentă, inflația galopantă, creșterea accentuată a prețurilor la energie și un mediu geopolitic febril au provocat prima scădere a investițiilor străine directe în Europa din 2020.

Pe parcursul anului 2023, companiile din întreaga lume au anunțat 5.694 de proiecte greenfield și de extindere în 44 de țări europene, față de 5.962 în 2022, o scădere anuală de 4%, comparativ cu o creștere de 1% în 2022 și de 5% în 2021. Investițiile sunt acum cu 14% mai mici decât vârful din 2017, iar numărul total de locuri de muncă create în Europa ca urmare a ISD a scăzut cu 7% față de anul anterior, ajungând la 319.923. 

Companiile au menționat creșterea poverii normative, volatilitatea prețurilor la energie și instabilitatea politică drept principalele trei riscuri care influențează deciziile de investiții. Europa a fost un pionier al noilor inițiative de reglementare a inteligenței artificiale (AI), a sustenabilității și a protecției datelor, iar investitorii sunt îngrijorați că acestea ar putea frâna dezvoltarea activității comerciale. Actuala criză energetică, incertitudinea din perioada premergătoare alegerilor europene și creșterea tensiunilor sociale și a radicalismului politic îi preocupă, de asemenea, pe investitori.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „România a înregistrat un trend descendent de 13% ca număr de proiecte de investiții străine directe, un trend pe care îl observăm și la nivel european. Cu toate acestea, România se află pe locul 5 în Europa, după Spania, Ungaria, Serbia și Austria, ca medie a locurilor de muncă create per proiect. Sectorul industrial, transporturile și logistica sunt principalele domenii care atrag investițiile străine directe în România, datorită reorganizării lanțurilor de aprovizionare și relocalizării producției după perioada pandemiei. Chiar dacă există o scădere modestă în investițiile străine directe în 2023, perspectivele privind viitoarele investiții în România rămân optimiste, cu 67% dintre investitori anticipând o creștere a atractivității României în următorii trei ani”.

Franța stagnează, Marea Britanie își revine și Germania se clatină

În concordanță cu tendința la nivel european, investițiile în Franța au scăzut cu 5%. În ciuda acestui fapt, numărul de locuri de muncă create în Franța prin investiții străine directe s-a majorat cu 4%, subliniind beneficiile actuale ale reformelor favorabile mediului de afaceri și o economie relativ sănătoasă în comparație cu alte țări europene.  

Marea Britanie a contrazis tendința negativă a Europei, cu o creștere de 6% a proiectelor de investiții străine directe în 2023. După un 2022 marcat de incertitudine politică, de inflație ridicată și de creșterea prețurilor la energie, investitorii au perceput anul trecut o oarecare revenire la stabilitate pe piețele britanice, furnizorii străini de software și IT fiind deosebit de loiali Londrei, care a depășit Parisul și a preluat prima poziție în topul regiunilor de investiții europene.

Investițiile străine directe în Germania au scăzut cu 12% în 2023, continuând un declin constant început odată cu debutul pandemiei de COVID-19. Investitorii industriali au fost descurajați de mediul recesionist, de prețurile ridicate la energie și de preocupările legate de securitatea aprovizionării cu energie. Birocrația complexă și costurile ridicate cu forța de muncă continuă, de asemenea, să limiteze capacitatea Germaniei de a atrage mai multe companii străine.


Reorganizarea lanțurilor de aprovizionare avantajează Europa de Sud și de Est

Mai multe țări din Europa de Sud și de Est au beneficiat în mod semnificativ de pe urma reorganizării lanțurilor de aprovizionare și a readucerii activităților de producție pe piețele de origine de către companii. Numărul de proiecte de producție a scăzut ușor în întreaga Europă, dar s-au înregistrat creșteri în Spania, Turcia, Polonia, Italia, Serbia, Republica Cehă și Ungaria. Încetinirea investițiilor în sectorul digital și în cel al serviciilor pentru întreprinderi a avut un impact asupra investițiilor în țările pentru care aceste domenii sunt puncte forte tradiționale, cum ar fi Țările de Jos și Belgia.

Războiul dintre Rusia și Ucraina continuă să afecteze investițiile pe piețele care se învecinează cu oricare dintre aceste țări, printre care România (-13%), Finlanda (-32%) și țările baltice precum Letonia (-31%) și Lituania (-40%).

Scad investițiile străine directe în sectoarele de servicii, dar industria prelucrătoare dă dovadă de reziliență

Numărul proiectelor de investiții străine directe în domeniul software,al serviciilor IT și al serviciilor profesionale și pentru întreprinderi, în mod tradițional cele mai mari sectoare de investiții din Europa, a scăzut cu 19% și, respectiv, 27%. Ambele suferă de pe urma efectelor restrângerii cheltuielilor din partea clienților lor și a unei reduceri generale a externalizării.

În schimb, investițiile în turism și cultură au crescut cu 130% în 2023. Acest sector continuă să se redreseze, deoarece consumatorii revin la nivelul de cheltuieli cu petrecerea timpului liber și călătorii, eliberați de restricțiile provocate de pandemie.

Investițiile în industria prelucrătoare și-au păstrat reziliența, scăzând cu 1%. Companiile au menținut investițiile în producție pentru a se asigura că pot satisface cererea consumatorilor, care este așteptată să crească. Actualele eforturi de reorganizare a lanțurilor de aprovizionare și de relocare a bazelor de producție în Europa au contribuit, de asemenea, la menținerea nivelurilor investițiilor în producție.

Optimismul se menține în pofida tabloului sumbru, dar riscurile persistă

În pofida unui tablou general sumbru, există motive de optimism, întrucât 72% dintre companiile intervievate au indicat că plănuiesc să își stabilească sau să își extindă operațiunile în Europa în următorul an, în creștere de la 67% în 2022, semn că Europa încă mai contează în planurile de afaceri actuale și viitoare.

Investitorii sunt optimiști în ceea ce privește perspectivele pe termen lung ale Europei, deoarece se așteaptă ca situația economică să se îmbunătățească treptat. În plus, în contextul creșterii tensiunilor geopolitice, stabilitatea relativă a marilor economii europene reprezintă un avantaj considerabil.


Cu toate acestea, liderii intervievați consideră că „povara normativă” sporită reprezintă cea mai mare amenințare la adresa atractivității Europei în următorii trei ani. Europa a fost un pionier în ceea ce privește noile inițiative de reglementare în domenii precum declararea emisiilor de dioxid de carbon, obligația de due diligence în lanțul de aprovizionare, protecția datelor și utilizarea în siguranță a inteligenței artificiale. Investitorii sunt îngrijorați de faptul că extinderea cadrului de reglementare va înăbuși creșterea și agilitatea companiilor europene. Reflectând preocupările legate de criza energetică din ultimii doi ani, „prețurile la energie și problemele de aprovizionare” sunt considerate a doua cea mai mare amenințare la adresa atractivității Europei, iar „instabilitatea politică” în Europa ocupă locul al treilea. Aceasta este cauzată de incertitudinea din perioada premergătoare alegerilor europene și de creșterea tensiunilor sociale și a radicalismului politic la nivel local.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Rusia oferă la export avionul Su-35, drept rival pentru modelul american F-35. Țările NATO, inclusiv România, cumpără F-35

Mihai Diac
-
0
Rusia oferă la export avionul Su-35, drept rival pentru modelul american F-35. Țările NATO, inclusiv România, cumpără F-35

Exact în momentul în care țările NATO cresc cererile de a cumpăra avioane de luptă F-35, produse de SUA, Rusia anunță că își menține disponibilitatea de a exporta avioane Su-35.

Nu întâmplător, cifrele din denumirile acestor două aeronave sunt identice, ele fiind considerate rivale în cazul unui ipotetic război. Marele avantaj al lui F-35 în fața lui Su-35 este, incontestabil, capacitatea de a fi “invizibil” (greu detectabil pe radar).

O știre difuzată în ziua de 8 mai 2024 de agenția oficială rusă TASS anunță că Indonezia își menține dorința să cumpere de la Rusia avioane Su-35. O declarație în acest sens a avut ambasadorul Indoneziei la Moscova, Jose Tavares. Ambasadorul Indoneziei ar fi declarat că țara lui a semnat contractul cu Rusia și nu l-a reziliat, însă l-a suspendat până la momentul în care va depăși “anumite inconveniente”.

Primele informații despre intenția Indoneziei de a cumpăra avioane Su-35 au devenit publice în anul 2018. Ar fi fost vorba de 11 avioane Su-35, în schimbul sumei de 1,1 miliarde USD. În anul 2020, presa occidentală dezvăluia că Indonezia vrea să abandoneze acest program de înzestrare militară, întrucât ar fi prea costisitor, mai ales în contextul economic dificil provocat de pandemia Covid.

În așteptarea deciziei favorabile a Indoneziei și, probabil, și a altor țări, în anul 2023 Rusia insista că poate exporta avioane Su-35. O declarație în acest sens venea de la șeful companiei rusești Rosoboronexport, Alexander Mikheev. Oficialul Rosoboronexport afirma, cu prilejul Dubai Airshow 2023, că Rusia este dispusă să vândă asemenea aeronave către țări din Orientul Mijlociu, “adaptându-ne flexibil la solicitarile potențialilor clienți”.

În Orientul Mijlociu, posibilii cumpărători de avioane Su-35 ar fi unele state arabe sau Iranul. Israelul în mod cert nu ar cumpăra Su-35, întrucât Israelul, care are o relație specială cu SUA, are deja în dotare avioane F-35. Conform unor date prezentate de compania Lockheed Martin (producătorul F-35) în fața unui grup restrâns de jurnaliști români, sunt 18 țări deja participante la programul F-35. Acestea sunt SUA, Marea Britanie, Italia, Olanda, Canada, Australia, Danemarca, Norvegia, Israel, Japonia, Coreea de Sud, Belgia, Polonia, Singapore, Finlanda, Elveția, Germania și Cehia.

Următoarele două țări care vor semna contracte de achiziție pentru F-35 sunt Grecia și România. În toamna anului 2023, Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României a trimis Parlamentului, spre aprobare, cererea de aprobare a programului F-35. Aprobarea Parlamentului României este obligatorie pentru orice achiziție militară mai scumpă de o sută de milioane de euro. Parlamentul României a aprobat acest program de achiziții militare, iar etapa următoare este semnarea contractului de achiziție între Guvernul României și Guvernul SUA. Acum câteva zile, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, preciza că negocierile româno-americane pe acest subiect sunt “foarte avansate”, astfel că este posibilă semnarea contractului cu SUA în anul 2024.

Contractul care urmează a fi semnat de România pentru 32 de aeronave F-35 (două escadrile) are valoarea estimată de 6,5 miliarde de dolari. Este posibil ca România să cumpere, ulterior, și cea de-a treia escadrilă de avioane F-35.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Direcția Tehnică a TAROM, ruptă de compania de stat. Ce înseamnă pentru transportatorul aerian

Laurențiu Mușoiu
-
0
Direcția Tehnică a TAROM, ruptă de compania de stat. Ce înseamnă pentru transportatorul aerian

Astăzi s-a aprobat și semnat în Consiliul de Administrație ca Direcția Tehnică din cadrul TAROM să devină entitate juridică independentă, a precizat, pentru ROMÂNIA LIBERĂ, surse din cadrul companiei aeriene de stat.

În acest fel se rupe TAROM oficial de unul dintre puținele “diamante” avute în zestrea ei! 

Potrivit acelorași surse, pasul următor este privatizarea Direcției Tehnice prin vânzarea de acțiuni către investitorii străini ce vor prelua gratuit monopolul TAROM de pe piața de reparații de pe Aeroportul Internațional Otopeni, cu tot cu hangar, scule și personal calificat.

În această situație, TAROM va plăti reparațiile propriilor avioane mai scump.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Cea mai mare rețea de clinici de recuperare medicală, Centrokinetic, se extinde în vestul țării

Cristina
-
0
Cea mai mare rețea de clinici de recuperare medicală, Centrokinetic, se extinde în vestul țării

Fondul de investiții de growth AGISTA a sprijinit cel mai mare lanț de recuperare medicală din România, Centrokinetic, în achiziția celei de-a opta clinici din portofoliul companiei, respectiv Socrates Clinic din Timișoara. Tranzacția este una strategică, ce deschide mai multe oportunități de extindere a lanțului Centrokinetic în partea de vest a țării.

AGISTA a finalizat intrarea în acționariatul Centrokinetic în toamna anului 2023, când a achiziționat un pachet de peste 35% din lanțul medical, cu obiectivul clar de a sprijini dezvoltarea rețelei de clinici și de a o ajuta să se extindă cu cel puțin 10 clinici în următorii patru ani.

În doar șapte luni, rețeaua Centrokinetic s-a extins deja cu 5 clinici la nivel național, ajungând să dețină în prezent 4 clinici în București, 2 la Brașov, o clinică la Cluj-Napoca și 1 la Timișoara.

„Cred în servicii medicale de calitate și cred că, atunci când oamenii cu talent și pasiune pentru un anumit domeniu se întâlnesc, pot face lucruri extraordinare. Așa că, de data aceasta, pot spune că mă bucur foarte mult că fondatorul Socrates Clinic, domnul Armand Gogolescu, care a construit această clinică de la zero și a transformat-o în cel mai bun centru medical de recuperare din Timișoara, rămâne partenerul nostru. Vrem să continuăm la Timișoara cu aceeași dedicare pe care am dovedit-o deja în celelalte clinici Centrokinetic, cu servicii și echipamente de calitate, astfel încât pacienții noștri să poată recunoaște standardul de calitate Centrokinetic în orice clinică s-ar trata”, spune Bogdan Andrei, fondatorul și Directorul Medical al Centrokinetic.

„Această achiziție face parte din strategia asumată împreună cu managementul Centrokinetic – respectiv aceea de dezvoltare la nivel național, în egală măsură cu păstrarea sau chiar îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite. Ne bucurăm că am contribuit la finalizarea acestei achiziții din mai multe motive: pe de o parte, pentru că vorbim despre una dintre cele mai bune clinici de recuperare medicală din Timișoara, iar pe de altă parte, pentru că această achiziție ne deschide și alte oportunități de extindere în zona de vest a țării”, spune Dragoș Dărăbuț, Senior Investment Manager AGISTA.

Tranzacția încheiată prevede ca Centrokinetic să ajungă la o deținere de aproape 70% din acționariatul clinicii, iar unul dintre fondatorii acesteia, Dr. Armand Gogulescu, să rămână cu ușor peste 30%. Planurile pentru viitorul apropiat al clinicii din Timișoara includ îmbunătățirea business-ului prin achiziționarea de echipamente noi (îndeosebi RMN) și prin angajarea unui număr mai mare de medici, Centrokinetic urmând să investească și capital în clinica Socrates.

În cadrul acestei tranzacții, AGISTA a contribuit la negociere, due-diligence juridic și financiar, execuție și coordonare, dar și la închiderea efectivă a tranzacției. Alături de AGISTA, la această tranzacție au mai lucrat, pe partea de servicii financiare, Mazars Group, iar pe partea de servicii juridice – Filip & Company.

„Am creat Socrates Clinic din dorința de a oferi timișorenilor serviciile medicale de calitate la ei în oraș. Asocierea cu Centrokinetic a venit din realizarea că împărtășim valori și principii comune, care, sperăm noi, ne vor duce la următorul nivel de creștere”, a spus Armand Gogulescu, fondatorul Socrates.

Fondul de investiții de growth AGISTA, în curs de autorizare la Autoritatea de Supraveghere Financiară, un brand lansat de Impetum Group, susține prin capital și know-how acele IMM-uri românești ale căror produse și servicii sunt sau devin esențiale pentru societate. Cu specific de acționar minoritar, AGISTA investește tichete între 2 și 5 milioane euro și acționează ca un investitor ancoră, cu rol strategic, având reprezentant în board-ul companiilor din portofoliu și contribuind la dezvoltarea rapidă și sănătoasă a acestora. Prin parteneriatul cu AGISTA, companiile beneficiază de soluții personalizate, ghidaj și networking, având alături un partener de creștere în perspectiva transformării în campion regional.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Grupul de turism rtk se lansează în România

Cristina
-
0
Grupul de turism rtk se lansează în România

rtk romania, subsidiara locală a rtk international (cu o rețea de peste 3.000 de agenții de turism afiliate în străinătate), anunță oficial deschiderea activității pe piața turistică din România. Cu o echipă care are o experiență vastă în industria turismului, rtk romania își propune să aducă servicii inovatoare și să sprijine agențiile de turism locale în dezvoltarea parteneriatelor și distribuției independente a serviciilor turistice.

rtk romania a fost înființată în aprilie 2024 și deține licență de agenție de turism organizatoare. Asociații sunt rtk international (80%) și Radu Colfescu (20%), un profesionist cu o experiență în turism de peste 25 de ani. rtk nu funcționează ca un touroperator, ci ca o asociație de turism care reprezintă interesele agențiilor de turism în relația cu touroperatorii și cu furnizorii internaționali. Modelul rtk se axează pe principii solide de parteneriat, bazate pe încredere, respect reciproc și egalitate.

NoutĂȚi Și inovaȚii

Ce servicii turistice inovatoare va aduce rtk romania?

”Grupul rtk este deja activ în multe țări europene și sprijină distribuția serviciilor turistice, având un portofoliu extins de produse. Pe lângă touroperatorii consacrați, grupul rtk are o rețea densă de parteneriate cu hoteluri, companii aeriene, destinații si furnizori de servicii turistice. În plus, rtk își va folosi expertiza sa de zeci de ani de pe alte piețe internaționale pentru a consolida o rețea de agenții de turism afiliate în România, în care fiecare agenție va rămâne independentă. În acest sens, rtk romania va avea rol de organizație neutră pentru agențiile de turism afiliate și le va oferi sprijin în domeniile: marketing, suport tehnic, training de produs și consolidarea unui portofoliu atractiv de furnizori de servicii pentru piața românească”, declară Dl. Thomas Boesl – Director Strategy & International Business Development RT / Raiffeisen Touristik Group GmbH.

Cum se diferențiază rtk de alte companii de turism?

În calitate de organizație neutră, rtk romania este la dispoziția tuturor agențiilor de turism afiliate din România, concentrându-se pe vânzările B2B, ceea ce înseamnă că societatea nu va acționa ca un competitor pentru agențiile de turism. O distribuție a produselor pe segmentul B2C nu este planificată în viitorul apropiat. Prin susținerea intereselor comune ale agențiilor de turism afiliate, rtk pune accent pe distribuția independentă a serviciilor turistice.

”Consider că fiecare agenție afiliată la rtk romania se va putea dezvolta independent, beneficiind de tot suportul și de experiența noastră în relația cu furnizorii internaționali din portofoliu. rtk va fi un jucător important pe segmentul de outgoing, punând la dispoziția agențiilor afiliate din România o gamă largă de servicii turistice la prețuri competitive. Alte obiective pentru viitor ar putea include înființarea unui model de distribuție tip “franciză” sau activități proprii de touroperare”, subliniază Dl. Radu Colfescu – Managing Partner rtk romania.

Parteneriate Și relatii de business

Cum va colabora rtk romania cu agențiile de turism?

În vederea gestionării eficiente și profesionale a relației cu agențiile afiliate, rtk romania va înființa un departament de suport specializat și va oferi training și asistență la cel mai înalt nivel posibil. În plus, departamentul de marketing va oferi suport partenerilor în vederea promovării produselor din portofoliu și a consolidării cifrei de afaceri.

Ce beneficii vor avea agențiile afiliate?

Partenerii rtk romania vor beneficia de know-how-ul rtk international, dobândit prin prezența de mai mulți ani pe diverse piețe europene. Informațiile și condițiile de la diverși furnizori de servicii nu trebuie să fie obținute sau negociate separat de fiecare agenție în parte, ci vor fi intermediate de rtk și puse la dispoziția agențiilor afiliate.

Viziune si obiective

Cum va contribui rtk romania la dezvoltarea turismului în țara noastră?

Într-o primă fază, rtk romania se concentrează pe segmentul de outgoing, pentru a putea oferi clienților români, prin intermediul agențiilor afiliate, cele mai bune produse posibile, pentru orice destinație, cu un excelent raport calitate-preț. Datorită unui portofoliu extins de furnizori internaționali, gama de servicii turistice pe piața românească va fi îmbunătățită constant.

Într-o etapă ulterioară, este posibilă și promovarea turismului de incoming în România, prin intermediul rețelei de peste 3.000 de agenții de turism afiliate rtk în străinătate.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

NATO desfășoară un exercițiu cu 2000 de parașutiști, una dintre cele mai ample operațiuni de desant aerian de după al Doilea Război Mondial. Scenariul presupune cucerirea unei baze militare

Mihai Diac
-
0
NATO desfășoară un exercițiu cu 2000 de parașutiști, una dintre cele mai ample operațiuni de desant aerian de după al Doilea Război Mondial. Scenariul presupune cucerirea unei baze militare

Militari din mai multe țări NATO participă, în aceste zile, la exercițiul SWIFT RESPONSE 24, care reprezintă una dintre cele mai ample operațiuni de desant aerian din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Circa 5000 de militari, dintre care 2000 de parașutiști, sunt implicați în acest exercițiu al NATO. Țările din care provin sunt Franța, Germania, România, Spania, SUA și Olanda.

“SWIFT RESPONSE 24 este un exercițiu specific misiunilor de desant aerian, al cărui scenariu presupune recuperarea unei baze militare ocupate, prin realizarea superiorității aeriene, parașutarea unei forțe aliate și executarea de trageri reale în poligon (LIVEX). Pe teritoriul României, exercițiul este condus de Forțele Armate Germane în parteneriat cu Forțele Terestre Române, cu sprijinul Forțelor Aeriene Române”, a transmis Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României.

În România, acțiunile militare se desfășoară la mai multe locații, printre care se numără Centrul de Instruire de la Cincu, Baza Aeriană 71 Câmpia Turzii, Baza 90 Transport Aerian Otopeni, Baza Aeriană de Instruire de la Boboc, Aeroportul Banat din Caransebeş și poligonul Știuca (județul Timiș). Potrivit unui comunicat transmis de Comandamentul Forțelor SUA din Europa și Africa, cel puțin una dintre locațiile exercițiului este în Republica Moldova. După cum se știe, Republica Moldova este țară neutră dar are o relație bună cu NATO.

Este de remarcat și faptul că Suedia participă acum la primul ei exercițiu NATO, după ce a aderat la Alianța Atlantică, în martie 2024.

“Swift Response 24” se desfășoară până la data de 31 mai 2024. Acest exercițiu va fi corelat cu exercițiul NATO “Steadfast Defender” precum și cu exercițiile naționale “Spring Strike” (Suedia), “Quadriga South” (Germania) și “Dacia 24” (România).

Exerciții din seria “SWIFT RESPONSE” s-au desfășurat și în anii trecuți.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

EXCLUSIV. Surse liberale: Nicușor Dan a vrut să demisioneze după trei luni; PNL l-a oprit

Laurențiu Mușoiu
-
0
EXCLUSIV. Surse liberale: Nicușor Dan a vrut să demisioneze după trei luni; PNL l-a oprit

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a vrut să demisioneze din funcție, după aproximativ trei luni de la preluarea mandatului, au declarat, pentru cotidianul național ROMÂNIA LIBERĂ, surse apropiate conducerii Partidului Național Liberal (PNL).

Aceleași surse ne-au mai precizat că PNL l-a convins, la acea vreme, pe Nicușor Dan să nu demisioneze.

Potrivit surselor citate, edilul-șef ar fi vrut să părăsească funcția, văzându-se “depășit de situația” din administrația publică.

Jurnaliștii publicației noastre au încercat să obțină un punct de vedere legat de acest subiect de la președintele PNL București, Sebastian Burduja, candidatul liberalilor pentru funcția de primar al Capitalei.

Burduja nu ne-a răspuns însă.

În precampania electorală, Sebastian Burduja și-a cerut, în repetate rânduri, scuze față de bucureșteni, pentru că formațiunea sa politică l-a susținut pe Nicușor Dan, în anul 2020, pentru a obține funcția de primar general.

„Nicușor Dan a fost un deal prost pentru PNL. Nu a arătat susținere pentru PNL și obiectivele sale”, declara Burduja.

În 2020, Nicușor Dan a obținut funcția de primar general, fiind susținut în campanie de PNL și USR.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

VIDEO. Flacăra olimpică a ajuns pe mare în Franța

Laurențiu Mușoiu
-
0
VIDEO. Flacăra olimpică a ajuns pe mare în Franța

Flacăra olimpică a ajuns astăzi, la bordul velierului cu trei catarge Belem, în largul coastei Marsiliei, unde va debarca în cursul serii, aşteptată de 150.000 de persoane, la o sută de ani de la ultimele Jocuri Olimpice de vară găzduite de Franţa.

Cu 79 de zile înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor de la Paris (26 iulie-11 august), Belem a sosit în largul coastei celui de-al doilea oraş al Franţei, navigând pe valurile calme ale Mediteranei, sub un cer albastru, a constatat un jurnalist AFP, aflat la bordul unei nave vamale.

Marea paradă maritimă, în cursul căreia aproximativ o mie de ambarcaţiuni vor escorta nava Belem, urmează să înceapă în jurul orei locale 11:00 (12:00 – ora României).

YouTube video



În Portul Vechi, unde vasul olimpic va fi aprins pentru prima dată, la ora 19:45 (20:45, la Bucureşti), tehnicienii erau ocupaţi miercuri dimineaţă cu pregătirile finale pentru sărbătoare, înainte de sosirea mulţimii şi sub supravegherea unui important dispozitiv poliţienesc.

Florent Manaudou, campion olimpic la înot în 2012, va fi primul purtător al flăcării olimpice pe teritoriul Franţei, care va debarca pe o pistă de atletism plutitoare, instalată cu această ocazie.

“S-a pornit, în sfârşit! Acesta este începutul”, a rezumat marţi seară Tony Estanguet, preşedintele Comitetului de organizare Paris-2024, de la Marsilia, devenit “centrul lumii”, aşa cum a proclamat cu mândrie primarul acestui oraş, Benoit Payan.

Un miliard de telespectatori şi 150.000 de oameni la faţa locului, precum şi aproximativ 1.500 de jurnalişti acreditaţi din întreaga lume, sunt aşteptaţi să urmărească debarcarea flăcării olimpice.

De câteva zile, pentru a se pregăti pentru acest prim moment culminant înaintea Jocurilor Olimpice, s-a lucrat intens în Portul Vechi din Marsilia, în acelaşi golf Lacydon în care marinarii greci au sosit în urmă cu 2.600 de ani şi au fondat cetatea Massalia.

Cele 3.400 de bărci ancorate în port au fost vizitate de echipele de deminare şi de cei 80 de câini ai acestora. Iar literele uriaşe MARSEILLE, instalate la intrarea de nord a oraşului, au fost iluminate în culorile inelelor olimpice, la fel ca Opera sau Palatul Pharo.

Citește și:

Echipă mixtă română de tenis de masă, calificată la Olimpiadă

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Ziua Victoriei este 8 mai, ca în NATO, nu 9 mai, ca în Rusia

Mihai Diac
-
0
Președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Ziua Victoriei este 8 mai, ca în NATO, nu 9 mai, ca în Rusia

Președintele Senatului și al PNL, Nicolae Ciucă, a transmis un mesaj dedicat Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial, mesaj în care subliniază că România trebuie să marcheze această sărbătoare la 8 mai, după cum procedează și alte țări NATO.

Divergențele pe acest subiect pornesc de la faptul că, în fosta URSS și în actuala Rusie, Ziua Victoriei se sărbătorește la 9 mai. În perioada comunismului, România sărbătorea Ziua Victoriei la 9 mai, simultan cu URSS.

“Ziua Victoriei în Europa de la finele celui de-al Doilea Război Mondial este celebrată astăzi, când se aniversează intrarea în vigoare a armistițiului, la ora 23:01 a zilei de 8 mai 1945. În sfera de influență sovietică, în care a fost și țara noastră, sărbătoarea era marcată pe 9 mai.

Pentru că ceasul Moscovei are față de Europa Centrală un decalaj de două ore, încheierea ostilităților s-a contorizat la Kremlin la ora 1:01, în a doua zi calendaristică. Revenirea României în lumea liberă impune celebrarea acestei importante zile alături de partenerii euro-atlantici, pe 8 mai”, a scris, pe facebook, Nicolae Ciucă.

Acest mesaj al președintelui Senatului a fost publicat în dimineața de 8 mai 2024. După cum se știe, Nicolae Ciucă este general în rezervă și a fost ministru al Apărării Naționale.

“Ca general, cunosc bine eforturile și pierderile armatei noastre din cel mai crunt conflict armat pe care acest continent l-a văzut vreodată. Aduc omagiul meu militarilor români care au luptat în al Doilea Război Mondial și le transmit veteranilor pe care îi mai avem printre noi aprecierea și respectul meu pentru tot ceea ce au făcut pentru țară”, subliniază mesajul transmis de Nicolae Ciucă.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Florin Piersic, internat la un spital din Capitală. Care este starea actorului

Laurențiu Mușoiu
-
0
Florin Piersic, internat la un spital din Capitală. Care este starea actorului

Actorul Florin Piersic se află internat la Institutul “Matei Balş”, starea sa fiind în prezent una stabilă, au declarant, pentru Agerpres, surse medicale.

Actorul Florin Piersic fusese internat la Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca, după ce duminică a suferit o intervenţie de extragere a sondelor unui stimulator cardiac pe care îl avea.

“Pot să vă spun că în cursul zilei de duminică a suferit o intervenţie de extragere de sonde şi îndepărtarea de stimulator. E într-o stare bună, sub tratament medicamentos în continuare, intervenţia a decurs fără probleme”, declarat, astăzi, tot pentru Agerpres, managerul Institutului Inimii, Florin Crişan.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Statele Unite au în România 1800 de militari

Mihai Diac
-
0
Statele Unite au în România 1800 de militari

Statele Unite au în România circa 1800 de militari, a declarat președintele Biden în fața președintelui Iohannis, mulțumindu-i șefului statului român pentru bunele condiții oferite acestora.

Acest subiect a fost atins în timpul întrevederii de la Casa Albă, din data de 7 mai 2024, dintre președinții Biden și Iohannis.

“Trupele noastre servesc umăr la umăr în NATO, inclusiv în țara dumneavoastră. Cred că există aproximativ 1800 de militari americani acolo. Vă mulțumim pentru asta. Și vedem munca noastră în consolidarea Flancului Estic al NATO”, a afirmat președintele SUA în fața președintelui României.

Efectivul trupelor SUA din România a fost suplimentat după ce, în februarie 2022, Rusia a declanșat războiul din Ucraina. Dintre militarii americani care se află pe teritoriul României, cei mai mulți ar fi în baza de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța). Baza de la Kogălniceanu este folosită în comun de militarii români și de trupe din alte țări NATO. Există și un program, în derulare, prin care obiectivul militar de la Kogălniceanu va fi extins și modernizat.

Șeful statului român nu a făcut niciun comentariu cu privire la numărul militarilor americani din România. În schimb, Klaus Iohannis a subliniat că este necesară, în continuare, consolidarea Flancului Estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, unde se desfășoară și războiul din Ucraina.

Președintele Iohannis a menționat că întărirea Flancului Estic nu înseamnă doar creșterea numărului de militari NATO în România. “Întărirea Flancului Estic, și asta am pus-o în discuție astăzi. Avem acele Battlegroups, avem trupe, dar, după părerea mea, nu este suficient. Este nevoie de un angajament mult mai ferm pentru Flancul Estic, și pentru Apărare, dar și pentru descurajare, însă descurajare nu înseamnă să aducem și mai mulți soldați pe Flancul Estic. Descurajare înseamnă să fim echipați ca lumea, înseamnă să avem o producție din industria de apărare care este suficientă”, a explicat președintele Iohannis în fața jurnaliștilor români.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Primirea triumfală a lui Xi Jinping la Élysée și fastuoasa investire a lui Putin. Simple încondeieri

Marius Ghilezan
-
0
Primirea triumfală a lui Xi Jinping la Élysée și fastuoasa investire a lui Putin. Simple încondeieri

Două evenimente majore, nemediatizate la aceleași dimensiuni – primirea triumfală a lui Xi Jinping la Élysée și investirea lui Vladimir Putin cu un nou mandat de președinte al Federației Ruse – merită comentate. Fotografia de aseară a lui Klaus Iohannis cu Joe Biden de la Casa Albă n-a stârnit destul agenda publică, pentru a avea valoarea de știre în presa mainstream a lumii occidentale, dar putem interpreta oarecumchelque chose-ul vizitei de lucru la Washington a președintelui român, întors din Coreea de Sud. Până la noi mutări pe scena lumii, întâmplările de la Élysée și de la Kremlin merită încondeiate.

Emmanuel Macron s-a întrecut pe sine. În fața Domului Invalizilor (unde odihnește Napoleon Bonaparte), a organizat o paradă a tuturor forțelor armate, cu fanfară, covor roșu și mare pompă (tot tacâmul unui eveniment grandios, comparabil cu defilările comuniste), primindu-l împărătește pe oaspetele chinez.

Xi Jinping a fost cinstit cum se cuvine. Macron a mai organizat un fastuos dineu în cinstea sa la Palatul Élysée. A invitat cântăreți, compozitori, oameni de afaceri francezi. În final, i-a făcut cadou două ediții originale din Victor Hugo, o carafă de coniac Louis XIII, o vază sculptată și o ediție princeps a dicționarului francez-chinez.

Evenimentul a marcat șaizeci de ani de cooperare sino-franceză.

Observatorii se întreabă dacă Xi Jinping a fost primit astfel la Palatul Élysée, cum va fi ospețit la Budapesta și Belgrad?

Liderul chinez e la primul turneu european după vizita din 2019.

Sigur că toate manifestările publice se negociază – în prealabil – între diplomații celor două state. Asta se știe. 

Întrebarea e cine l-a provocat pe celălalt? Macron s-a dorit blană de hermină sau Xi Jinping – un tigru înfuriat?

Întotdeauna există un mister în fața unei scenete izbitor de luminate. Puțini sunt, însă, cei care se uită în spatele cortinei. Încercăm să deslușim taina unui strălucitor spectacol de paiete.

Unele voci din presa franceză susțin că Xi Jinping și-a dorit să fie primit imperial, după durerosul episod Covid – 19, plecat din laboratoarele din Wuhan. Altele sunt de părere că Franța a vrut să-și etaleze măreția și fastul pentru a se poziționa ca mare putere.

Schimburile comerciale, în valoare de 79 miliarde de Euro, dintre cele două state, au luat avânt în ultimii șase ani. Franța a devenit cel mai mare investitor european în China.

Nu același lucru se poate vorbi despre Uniunea Europeană în ansamblu. Deficitul comercial al UE în relația cu noua Chină se adâncește an de an.

În lumina orbitoare a relației de prietenie Macron-Jinping, s-a interpus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunțând la două ore după fastuoasa primire a liderului chinez că  “UE reafirmă disponibilitatea de a lansa un război comercial cu statul chinez, din cauza importurilor ieftine.” I-a reproșat lui Xi Jinping că subvenționează producția de panouri solare, mașinile electrice, oțelul și tehnologia eoliană, făcând o concurență neloială industriașilor europeni.

Dacă punem la socoteală indecența gestului lui Macron de a-l saluta cu mâna dreaptă pe omologul chinez, cealaltă ținând-o în buzunarul de la pantaloni, impolitețea vârârii Ursulei în cadru cu tolba de acuze, ne convingem tot mai mult că spectacolul a avut o regie ieftină.

Pe de-o parte, cei doi lideri europeni au vrut să arate lumii occidentale cât de puternici sunt ei, pe de alta, să-și bată joc de invitat, cunoscându-se cât de rafinate sunt gesturile diplomatice pentru chinezi.

Analiștii de duzină din presa occidentală au încercat să intre și ei în poza de grup a evenimentului de o amplitudine planetară, susținând că Macron ar fi intenționat să lustruiască limba Dragonului, ca viitor mediator de pace în conflictul ruso-ucrainean, fără a ști că, de fapt, acesta este unul americano-rusesc.

Fastul investirii lui Putin pentru un nou mandat de președinte, intrarea sa triumfală pe ușa aurită, pașii săi sobri, dar angajați, de pe covorul roșu al imensei săli din Palatul Kremlin, a urmărit doar poleirea unei noi epoci de putinism deșănțat. Rusia nu va mai fi ce a fost. Noul țar va impune o nouă ideologie anti-occidentală mult mai dură și mai empatică pentru ruși. Deja există primele semne ale îndoctrinării forțate a tinerilor pentru luptă, însă nu doar pentru salvarea Mamei Rusia, ci pentru impunerea ei ca mare putere mondială, în stare să facă jocurile la cele mai înalte nivele.

Cât despre vizita de lucru a președintelui român, Klaus Iohannis, la Casa Albă și acordarea premiului Atlantic Council, acestea nu sunt decât prime de consolare pentru pierderea postului de secretar general al NATO. Reuniunea a fost aranjată de diplomații români la Bruxelles, cu o lună în urmă.

Pe marea scenă, sub reflectoare se țese urzeala Noii Ordini Mondiale, iar telespectatorii naivi comentează dantelele de la rochiile primelor doamne, cadourile primite de liderul chinez și grandoarea investirii lui Putin ca un adevărat țar.

Roata lumii pare a fi un carusel scos din priză.

Două evenimente majore, nemediatizate la aceleași dimensiuni – primirea triumfală a lui Xi Jinping la Élysée și investirea lui Vladimir Putin cu un nou mandat de președinte al Federației Ruse – merită comentate. Fotografia de aseară a lui Klaus Iohannis cu Joe Biden de la Casa Albă n-a stârnit destul agenda publică, pentru a avea valoarea de știre în presa mainstream a lumii occidentale, dar putem interpreta oarecumchelque chose-ul vizitei de lucru la Washington a președintelui român, întors din Coreea de Sud. Până la noi mutări pe scena lumii, întâmplările de la Élysée și de la Kremlin merită încondeiate.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Rusia – Ucraina, ziua 784: Țara vecină denunță un nou atac masiv asupra infrastructurii sale energetice

Laurențiu Mușoiu
-
0
Rusia – Ucraina, ziua 784: Țara vecină denunță un nou atac masiv asupra infrastructurii sale energetice

Forţele ruse au întreprins în noaptea trecută un nou ”atac masiv” cu rachete şi drone asupra infrastructurilor energetice ale Ucrainei, făcând cel puţin şase răniţi, au anunţat autorităţile ucrainene.

“Inamicul nu renunţă la planurile sale menite să-i priveze pe ucraineni de lumină. Un nou atac masiv contra industriei noastre energetice!”, a scrie pe Telegram ministrul energiei ucrainean, Gherman Galuşcenko.

Aceste atacuri au vizat instalaţii de producţie şi de distribuţie electrică în regiunile Poltava (est), Kirovograd (centru), Zaporojie (sud), Lvov, Ivano-Frankovsk şi Viniţa (vest), a precizat el.

Diferite autorităţi locale au informat despre cel puţin şase răniţi în timpul nopţii: unul în regiunea Dnepropetrovsk (sud), unul în regiunea Kirovograd (centru), doi în Brovarî, lângă Kiev, şi cel puţin doi în capitala ucraineană.

Potrivit companiei DTEK, cel mai mare investitor privat în sectorul energetic în Ucraina, trei centrale termice au fost “grav avariate”. Ea a precizat că instalaţiile sale au fost bombardate de circa 180 de ori de la începutul războiului, în februarie 2022, dintre care de cinci ori în timpul ultimelor şase săptămâni.

Potrivit administraţiei militare a oraşului Kiev, bombardiere strategice ruse Tu-95MS au tras mai multe rachete de croazieră asupra capitalei, plasată în stare de alertă timp de trei ore. Toate rachetele au fost doborâte, a precizat aceasta.

Citește și:

A 783-A ZI DE RĂZBOI

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Vopseaua pentru exterior: reînnoiește aspectul pereților exteriori ai locuinței tale

casamea.ro
-
0
Vopseaua pentru exterior: reînnoiește aspectul pereților exteriori ai locuinței tale

Zugrăvirea exterioară a casei este un proiect îndelungat și complex, dar care, la final, oferă o mulțime de beneficii. Pentru obținerea rezultatelor dorite, trebuie să te asiguri că alegi vopseaua cu atenție, pe baza unor criterii clare, care să se plieze nevoilor tale. Nu te limita doar la nuanța produsului, ai în vedere și faptul că o vopsea expusă constant la precipitații, soare și vânt trebuie să fie concepută dintr-o formulă rezistentă la toți factorii externi. Află cum poți aplica eficient și corect vopseaua pentru exterior pe pereții locuinței tale pentru a-i da un aer curat, modern și nou!

Vopseaua pentru exterior: sfaturi utile de aplicare

Înainte de a începe zugrăvirea propriu-zisă, asigură-te că aranjezi corespunzător suprafața pe care urmează să aplici respectiva vopsea exterior, astfel cât rezultatul să fie unul cât mai curat și corect nivelat. Cu ajutorul unui furtun de grădină, îndepărtezi praful și murdăria de pe suprafața pereților, urmând ca ulterior să te ocupi și de îndepărtarea detaliată a reziduurilor. Deși ar exista tentația să folosești un aparat de spălat cu o presiune mai ridicată decât cea a furtunului, cel mai bine ar fi să nu recurgi la această variantă. Având o putere atât de mare, există riscul să provoci daune.

Pregătirea pereților pentru vopsea

Pentru o curățare aprofundată, tot ce trebuie să faci este să amesteci într-un recipient detergent de vase și apă, iar apoi, cu ajutorul unei perii, să ștergi pereții. Ai observat că în unele zone sunt și pete de mucegai? Nu-ți face griji. Ai la dispoziție soluții de curățare eficiente, de la Vitex, Mellerud sau Bison, pe care le poți găsi în magazinul online Econstrukt.

Înainte de a aplica vopseaua lavabilă, mai sunt câțiva pași pe care trebuie să îi parcurgi: curățarea stratului vechi de vopsea și amorsarea. Amorsarea are un rol important în pregătirea finală a peretelui, îmbunătățind aderența vopselei. Înainte de aplicarea amorsei, ai grijă ca peretele să fie perfect uscat.

Vopseaua pentru exterior: culori și tipuri

Există o mulțime de tipuri de vopsea pentru exterior din care poți alege: acrilică, siliconică cu finisare mată, epoxidică, decorativă. Află cu ce tipuri de suprafețe se potrivesc cel mai bine, pentru a te bucura de rezultate excelente pe termen lung.

Vopseaua acrilică pe bază de apă pentru exterior trebuie să aibă o putere mare de acoperire și o rezistență crescută la factorii de mediu, pentru a face față o perioadă îndelungată. Aceasta poate să fie aplicată pe suprafețe tratate cu grund, de beton, glet, cărămidă, tencuială, gips-carton. Dacă ești în căutarea unui produs special conceput pentru suprafețele de beton, vopseaua acrilică pe bază de solvent Vitex Cimentol este o opțiune excelentă. Se folosește atât pentru interior, cât și pentru exterior, având capacitatea de a face față cu succes în fața condițiilor meteorologice nefavorabile.

Produsul este comercializat de Econstrukt și este disponibil într-o gamă variată de nuanțe: gri deschis, gri închis, ocru, galben pai, albastru, alb, cărămiziu. Vitex dispune de trei game, una fiind cea amintită anterior, Cimentol, care are o finisare satinată, iar celelalte două, Acrylan și Vito Acrylic, cu o finisare mată.

Vrei să dai frâu liber creativității și să folosești o vopsea decorativă, pentru a însufleți anumite zone ale locuinței, dar și pentru a-ți pune amprenta personală? Ai de ales dintr-o o paletă largă de culori, din două game de vopsea: vopsea acrilică elastică Acrylan Elasic sau vopsea siliconică, Acrylan Siliconic.

Îți prezentăm și vopseaua epoxidică Vitex Pool Paint, bicomponentă, pe bază de solvent, pentru piscine, care are o aderență ireproșabilă și o rezistență uriașă la diverse produse chimice, cum ar fi cloramina. Dacă vrei să adaugi un plus de strălucire piscinei din beton sau metal, folosește cu încredere acest produs, dar asigură-te că atunci când îl aplici, temperaturile nu depășesc 35 grade Celsius și nici nu sunt mai mici de 5 grade Celsius.

Pentru a îmbunătăți considerabil aspectul exterior al locuinței tale, descoperă toate tipurile de vopsea prezente în gama Vitex și alege nuanța care se potrivește cel mai bine cu designul pe care vrei să îl creezi. Pe lângă varietatea de nuanțe, produsele sunt și rezistențe în fața condițiilor nefavorabile din exterior, iar prețul de achiziție este accesibil, astfel încât tu să te bucuri de un raport calitate-preț excelent.

Iohannis – nu popcorn, ci (pop)corny

academiacatavencu.com
-
0
Iohannis – nu popcorn, ci (pop)corny


Ilustrație: Marian Avramescu

Președintele României, Klaus Werner Iohannis, s-a deplasat în Statele Unite ale Americii (SUA), pentru a fi premiat, acum, în prag de pensie, petru cei aproape douăzeci de ani de concediu la Palatul Cotroceni.

Pentru a onora prezența șefului statului român în State, americanii au creat pungi speciale de floricele de porumb, pe care va fi scris “pop corny”, în loc de clasica denumire “popcorn”.

Aceasta, pentru a celebra cele două…



Source link

123...500Pagina 1 din 500

România Liberă este membru al Reporters without Frontiers. Raportul nostru pe Transparency ca participanți ai Journalism Trust Initiative (JTI) poate fi accesat aici.

Abonează-te la ediția digitală a cotidianului România Liberă

Cumpără Ediția Digitală

Susține
România Liberă

Disponibil pentru toată lumea,
finanțat de cititori.

Donează

© 2024 România Liberă Media Group. Toate drepturile rezervate.