13.1 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Bayer Leverkusen, de neoprit! Trupa lui Xabi Alonso a stabilit un nou record în fotbalul european

Bayer Leverkusen, formația pregătită de spaniolul Xabi Alonso, a devenit prima echipă din cele cinci mari ligi europene de fotbal care reuşeşte o serie de 44 de meciuri fără înfrângere în toate competiţiile, depășind recordul deținut de Juventus Torino.

Leverkusen s-a calificat joi seară în semifinalele Europa League, după ce a remizat în deplasare, scor 1-1, cu formaţia engleză West Ham United, pe care reuşise să o învingă în meciul tur cu 2-0.

Până în prezent, în primele 44 de meciuri disputate în acest sezon, „Farmaciştii” au 36 de victorii şi 8 rezultate de egalitate.

Bayer Leverkusen are șansa de a realiza o triplă istorică, după ce şi-a asigurat deja primul său titlu de campioană în Bundesliga și s-a calificat în finala Cupei Germaniei.

„Sunt 44 de meciuri, dar dacă putem să mai lungim puţin această serie ar fi grozav. Când, peste zece ani, cineva va depăşi această performanţă, îi vom felicita, dar deocamdată suntem mulţumiţi de aceste rezultate bune şi de mentalitatea de a putea reveni în momentele grele”, a declarat Xabi Alonso după calificarea în semifinalele Europa League.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Liniile STB care duc la Arena Națională, modificate cu ocazia partidei FCSB – Rapid

În această sâmbătă, liniile 86, 90 și 143 vor funcționa pe trasee temporar modificate, informează Societatea de Transport București (STB).

“Cu ocazia organizării meciului de fotbal între echipele  Fotbal Club FCSB și FC Rapid 1923 pe Arena Națională, în seara zilei de sâmbătă, 20.04.2024, circulația rutieră va fi  restricționată pe Bd. Pierre de Coubertin, pe tronsonul cuprins ȋntre Str. Vatra Luminoasă și rondul de la intrarea ȋn stadion.

Având în vedere această măsură, sub coordonarea agenților de la Brigada Rutieră, începând de la ora 19:00, circulația mijloacelor de transport public de pe pe liniile 86, 90 și 143 va fi modificată astfel:

Linia de troleibuz 86 va funcționa pe traseul de bază între terminalul „Dridu” și intersecția Str. Vatra Luminoasă/Str. Tony Bulandra, apoi pe un traseu modificat pe ambele sensuri, pe Str. Tony Bulandra, până la Depoul Vatra Luminoasă.

Linia de troleibuz 90 va funcționa pe traseul de bază între terminalul „Semănătoarea” și intersecția Str. Vatra Luminoasă/Str. Tony Bulandra, apoi pe un traseu modificat pe ambele sensuri, pe Str. Tony Bulandra, până la Depoul Vatra Luminoasă.

Linia de autobuz 143 va funcționa pe traseul de bază între terminalul „Bucur Obor” și intersecția Bd. Pierre de Coubertin/Str. Vatra Luminoasă, apoi pe un traseu modificat, pe Str. Vatra Luminoasă, Str. Tony Bulandra, până la Depoul Vatra Luminoasă”, transmite STB, printr-un comunicat de presă remis cotidianului național “România liberă”.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

PAOK-ul lui Răzvan Lucescu, eliminată din Conference League! Echipele calificate în semifinalele competiției

PAOK Salonic, echipă antrenată de românul Răzvan Lucescu, a ratat calificarea în semifinalele Conference League, după ce a fost învinsă de pe teren propriu cu 2-0 de FC Bruges. În penultimul act al celei de-a treia competiții europeane s-au mai calificat Fiorentina, Aston Villa şi Olympiakos Pireu.

La Salonic, ambele goluri ale oaspeţilor au fost reuşite de spaniolul Ferran Jutgla, în prima repriză (minutele 33, respectiv 45). FC Bruges câştigase şi prima manşă, cu 1-0. Formaţia belgiană va juca prima sa semifinală europeană după o pauză de 32 de ani.

Cea mai bună performanţă europeană a formaţiei din Salonic rămâne prezenţa în sferturile de finală, de trei ori, dintre care de două ori în Conference League.

În semifinale, FC Bruges o va înfrunta pe Fiorentina, care a avut nevoie de prelungiri pentru a trece de Viktoria Plzen, cu 2-0. Golurile echipei viola au fost reuşite de Nicolas Gonzalez (92) şi Cristiano Biraghi (108).

Cealaltă semifinală le va opune pe Aston Villa şi pe Olympiakos Pireu, care s-au calificat după loviturile de departajare.

Lille a învins-o pe Aston Villa cu 2-1, după prelungiri, dar echipa din Birmingham a câştigat cu 4-3 la loviturile de departajare, portarul argentinian Emiliano Martinez fiind artizanul calificării, după ce a apărat execuţiile lui Nabil Bentaleb şi Benjamin Andre.

Olympiakos a dispus cu 3-2 de Fenerbahce, la Istanbul, la loviturile de departajare, după ce gazdele au câştigat cu 1-0 după prelungiri. Portarul Kostas Tzolakis a apărat trei penalty-uri (Dusan Tadic, Cengiz Under şi Leonardo Bonucci), iar Dominik Livakovic două (Youssef El-Arabi, Rodinei).

Semifinalele se vor juca pe 2, respectiv 9 mai, iar finala este programată în data de 29 mai, la Atena, pe AEK Arena.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Marseille, Atalanta, AS Roma și Bayer Leverkusen s-au calificat în „careul de ași” al Europa League

Olympique Marseille, Atalanta Bergamo, AS Roma și Bayer Leverkusen s-au calificat joi seară în semifinalele Europa League, după meciurile din manşa secundă a „sferturilor”.

Liverpool a obţinut doar o victorie de palmares cu Atalanta, 1-0 la Bergamo, după ce „cormoranii” au pierdut pe Anfield cu 0-3. Mohamed Salah a marcat golul englezilor (7), din penalty.

Olympique Marseille a trecut de Benfica la loviturile de departajare, cu 4-2, după ce s-a impus cu 1-0 la finalul prelungirilor. Benfica obţinuse victoria în tur, cu 2-1.

Faris Moumbagna (80) a marcat golul pe care a trimis meciul în prelungiri. La loviturile de departajare, argentinianul Angel Di Maria, un expert în penalty-uri, a ratat, alături de Antonio Silva. Pentru OM au transformat Joaquin Correa, Geoffrey Kondogbia, Leonardo Balerdi şi Luis Henrique, iar pentru Benfica, Orkun Kokcu, Nicolas Otamendi.

AS Roma a trecut cu 2-1 de AC Milan, după ce o învinsese cu 1-0 şi pe San Siro. Echipa antrenată de Daniele De Rossi a deschis scorul prin Gianluca Mancini (12), cel care adusese victoria la Milano. Paulo Dybala a dublat avantajul romanilor în minutul 22. Gazdele au rămas în zece oameni din minutul 31, când turcul Zeki Celik a fost eliminat, dar Milan nu a reuşit să înscris decât o dată, prin Matteo Gabbia (86).

Bayer Leverkusen, proaspăta campioană a Bundesligii, a remizat în deplasare cu West Ham United, 1-1, după ce câştigase cu 2-0 în tur. Michail Antonio (13) a deschis scorul pentru „ciocănari”, iar Jeremie Frimpong (89) a salvat-o pe Bayer de la prima sa înfrângere în acest sezon.

În semifinale, Olympique Marseille o va înfrunta pe Atalanta Bergamo, iar AS Roma o va întâlni pe Bayer Leverkusen.

Semifinalele vor avea loc pe 2 şi 9 mai, iar finala va avea loc la în data de 22 mai, pe Dublin Arena.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Rătăciri din necunoaștere

0

Necunoașterea nu are doar efectul banal al nepriceperii. Îl are adesea și pe cel al opunerii la adevăruri ale vieții și la fapte. Perseverența în erori de orientare își are aici o sursă. De aici și întârzieri în dezvoltarea propriei comunități.

Se pot da multe exemple de rătăciri rezultate din necunoaștere și soldate cu costuri mari. Mă opresc doar la câteva din viața actuală.

Mulți se reped deja din reflex în „globalism”. Altădată se credea că doar capitalismul este vinovat de neajunsuri, nu și subdezvoltarea economică, instituțională, culturală. Acum se crede că vinovat este globalismul și tot ceea ce are de a face cu globalizarea.

Nu apăr globalismul. Dar nu ezit să spun că împărtășesc distincția între „globalitate”, „globalizare” și „globalism”, pe care am și folosit-o pentru a contura „postglobalizarea” (detalii, în După globalizare, 2018). Globalitatea este starea de fapt că depindem azi pe glob tot mai mult, economic și tehnologic, unii de alții. Globalizarea este politica, inițiată de SUA în anii nouăzeci, de reducere, chiar lichidare a tarifelor vamale, spre a stimula circulația capitalurilor și competiția, preluată apoi de alții. Globalismul este ideologia potrivit căreia dificultățile lumii s-ar rezolva prin decizii dintr-un centru anume.

Fără îndoială, globalismul a schimbat în felul său lumea. Dar a antrenat sărăcirea de populații (Stieglitz), slăbirea democrației (Mannent), amestecul în treburile interne (Streek), cu consecințe de rigoare. Globalitatea și globalizarea sunt însă  altceva. Să le faci față nu e ușor, dar nu există o altă cale decât aceea de a concura în cadrul lor.

Viitorul este însă al suveranității naționale. Numai că globalismul este  deja o rețea de dependențe mondiale, încât pentru înlocuirea lui este de lucrat cu pricepere și cultură. Nu se rezolvă mai nimic doar cu proclamarea „suveranismului” și refugiul apoi în „liber schimbism”, „conservatorism” ori „paseism”! O bună cunoaștere a societății de azi și o acțiune solidară sunt indispensabile.

Ca oameni, ne asumăm, fie și tacit, în cea mai simplă exprimare,  o idee privind sensul istoriei actuale. Destui nepreveniți o iau însă naiv din propaganda zilei, ca trecere de la „state autoritare”, la „democrații” și la „societăți deschise”. Lansată de Karl Popper, ideea a generat clișee pe care aceștia le repetă.Dubla eroare este azi evidentă.

Pe de o parte, trecerea este proclamată de politicieni care fac evaluări în interese de menținere a puterii. Adevărul nu este prima lor preocupare. Evaluările lor sunt uneori adevărate, dar adesea nu.

Pe de altă parte, este dovedit că în societatea popperiană  „deschiderea” nu este asigurată – unele „democrații” din zilele noastre  atestă clar acest fapt. Ele întrec în autoritarism alte regimuri. De aceea se și extinde critica democratică a funcționării democrațiilor (Boudon, Romano, Mounk, Hofstetter etc.).

De altfel, popperismul a rămas simetric cu marxismul dogmatic: acela vorbea de „trecerea ineluctabilă de la capitalism, la socialism”, în propaganda popperiană se perorează pe „trecerea obligatorie de la autoritarism, la democrație”. Cum bine s-a spus, Karl Popper nu cunoștea istoria (Ottmann) și-și imagina că din piața liberă rezultă oarecum automat democrația.

Realități ieșite din opțiunile popperiene aduc în actualitate diagnoze precum „democrația autoritară” sau „despotismul democratic”, ale lui Tocqueville (Renzo Giorgetti, Il Nuovissimo ordine mondiale, 2022), ce păreau trimise la muzeu.  Marxismul dogmatic a eșuat în dictaturile comuniste și sub asaltul tehnocrației, iar popperismul eșuează în „democrații cu autoritarism” și în stupidocrație, tocmai în era revoluționării continue a cunoașterii. Sărăcia de idei și clișeele, fie ele și cultivate de respectabile instituții, duc la închidere, pe când este nevoie de minți deschise.

Există, însă, destule abordări postbelice mai favorabile „societății deschise” decât popperismul. John Dewey, de pildă, apăra constatarea că democrația nu se reduce la alegeri, ci se cuvine să fie „formă de viață”, că nu-i destul ca societatea să aibă stat de drept, căci stat de drept au avut și dictaturile. Opțiunea sănătoasă a fost pentru „state de drept democratice”, care să împiedice refacerea autoritarismelor sau noi dictaturi. Constituțiile vechilor și noilor democrații le și prevăd, de altfel.

Prevederea s-a dovedit premonitorie, căci, spre exemplu, așa cum se observă ușor, „sistemul prezidențial”, pe care popperismul nu-l mai chestionează,  a alunecat în Europa într-un fel de monarhie păguboasă, iar „sistemul semiprezidențial” este pe urmele lui. Constituția și „deschiderea” societățiile sunt indiferente. Aceasta pentru că însăși legislația prevede prea puține mecanisme de control și de intervenție din partea cetățenilor (detaliat în Statul actual, 2020) sau, dacă sunt, ele sunt ignorate. Efectele se văd: exercitarea funcției prezidențiale ca proprietate; abuzul de desemnări personale; luarea fidelității drept criteriu, în locul valorii cetățenilor; implicarea serviciilor secrete în politică; scăderea nivelului decidenților și altele.

Continuu joacă feste rătăcirea indusă de ignorarea istoriei. Ca fapt, concurența de acum dintre inși și partide la a revendica merite de intrare în UE și NATO este contrazisă de datele istorice. Se profită de întârzierea scrierii istoriei României ultimului secol și se bat câmpii în pofida arhivelor. De pildă, se trece sub tăcere  faptul că România a intrat în cursa europenizării prin declarația de la Snagov (1995),  că a fost invitată să adere la UE în decembrie 1999, că primul capitol de negociere închis cu succes a fost „Educația și formarea profesională” (mai 2000), că guvernul din 2000 a închis șase capitole de negociere, că intrarea României în Alianța Nord-Atlantică s-a decis de către alianță în 1996-2000 și s-a formalizat ulterior. Se jonglează cu date pentru că intervine frecvent falsificarea organizată.

I. L. Caragiale a eternizat literar profilul decidentului demagog. Mai nou,  D. R. Popescu pe cel al farsorului ce se dă plin de merite.

Una dintre ideile cele mai responsabile în cultura română a fostsincronizarea.Ea a fost cerută de oameni bine informați  asupra epocii lor, precum Eugen Lovinescu și Virgil Bărbat. Nu s-a putut contesta nici ulterior actualitatea devizei și nevoia unei angajări competitive a țării în lume. Firește, nu este sincronizare să distrugi tradiții viabile, dar este sincronizare să aduci soluții mai bune. Nu-ți servești țara aliniindu-te la obiceiuri prăfuite, dogme sau aventuri, ci gândind și reformând, la nevoie, domenii întregi pentru a putea concura pe piețele lumii.

Sincronizarea este însă altceva decât se înțelege azi. Ea nu are de a face cu vechea „corectitudine politică” a marxism-leninismului, ce revine azi surprinzător chiar la oponenți ai acestuia. Stupefiantă, dacă nu ar fi tristă, este împrejurarea că aceștia apelează și ei la controlul informaților publice, adevăr unic și caricaturizarea rivalului. Sincronizarea nu are de a face nici cu „noua corectitudine politică”, a neoliberalismului de azi, ce pretinde disciplinarea minților, înainte de orice.

 Spus simplu, alergia de azi la gândire cu capul propriu duce societățile în impas. În definitiv, vederile, inclusiv cele politice, sunt treaba cetățeanului, nicidecum a noilor păzitori de „corectitudine” ce se răspândesc în media și în viața publică. Nu faptul că oamenii folosesc libertățile, că vor democrație, suveranitate națională, cooperare și schimbare trebuie să sperie. Ar trebui să îngrijoreze etichetele care vin din mărginirea profesională, civică și etică, cum sunt acum „antieuropenism”, „extremism”, „asiatism”, „rusism”, „naționalism”! Dacă cei care le utilizează s-ar uita onest în oglindă, ar constata că sunt sub nivelul celor pe care vor să-i izoleze.

Se observă cu ochiul liber și în cazul țării noastre unde duce nepregătirea decidenților și mimetismul. Printre efecte sunt imposibilitatea țării de a-și valorifica resursele, de a avea bugete viabile, precaritatea instituțională, pierderile de piețe, corupția și falsa ierarhie a valorilor, nepriceperea valorificării democrației, cultura de imitație și politica externă de excursii. Iar cea mai mare emigrație în timp de pace și rămânerea continuă în urmă sunt rezultate implacabile.

Mulți acuză faptul incontestabil al scindării opiniilor din societatea României actuale. Una dintre surse este, desigur, slaba cunoaștere a istoriei.Ei au dreptate, căci nu s-a scris, pe baze arhivistice, în mod concludent, istoria ultimului secol, nici măcar la Centenar. În orice țară care-și respectă cetățenii, istoria  s-a lămurit. La noi, faptele  petrecute nu sunt reconstituite precis, iar interpretările sunt în bătaia vântului. Se controversează sterp pe ceea ce ar fi trebuit să fi fost lămurit și se apelează continuu la „istorie” după ureche sau incitări.

Noțiuni legate de istorie stârnesc alergie, căci nu sunt înțelese. Un exemplu este alergia la manualele alternative, care suntastăzi din nou punct în programe. Din discutarea lor, atunci când au fost decise și în România (1998), s-a învățat puțin, încât reiau câteva argumente.

Orice țară civilizată, democratică, operează în educație cu manuale alternative. De aceea, printre multe măsuri de sincronizare, pe care reforma educației anilor 1997-2000 le-a introdus, a fost și Noul Curriculum Național. Acesta a și rămas, la orice comparație calificată, cel mai metodic elaborat curriculum din istoria României.

Noul Curriculumul National (1998) conținea multe înnoiri benefice, inclusiv autorizarea manualelor alternative. El a și fost sursă de inspirație pentru diferite țări. Aceste manuale se bazau pe un plan de învățământ și pe o programă analitică pentru întreaga țară, dar luau în seamă faptul, profesional și pedagogic, că transmiterea cunoștințelor dintr-o disciplină sau alta este în mod normal diversă. De aceea, manualele alternative sunt un semn de pluralitate a vederilor, nu de relativism, cum se crede greșit. Alegerea unui manual sau altul dintre cele avizate de minister era încredințată dascălilor, care cunosc cel mai bine nevoile concrete ale educării elevilor lor.

Nu mai insist asupra faptului că unii istorici, care, din păcate, înțeleg mai departe istoria ca istorie propagandistică, spre deosebire de istoria istorie, ignoră și azi că manualele alternative în Istorie le-au introdus în România deja Nicolae Iorga și C. G. Giurescu – din motive, e drept, personale. Nu insist nici asupra faptului că în 1998, la disciplina Istorie, s-au opus manualelor alternative dascăli de mai slabă condiție profesională, preocupați să rămână la a recita la clasă un manual.

Profesorii bine pregătiți au salutat recursul la alternative ca un pas înainte modernizator. Am avut la Istorie, de pildă, ca alternativă, manualul de liceu al lui Florin Constantiniu, care a fost excelent, buna cooperare cu foarte cultivatul istoric fiind explicația. A fost, desigur, și manualul coordonat de un alt istoric cultivat, Sorin Mitu, care a apelat însă la un colaborator ce confunda manualul cu foiletonul și a atras reacții. Nimeni nu a obligat însă pe nimeni să adopte un manual sau altul. Permanent au decis profesorii de Istorie. De mirare că manualul incriminat s-a folosit până de curând. De ce nu a fost ocolit, dacă existau alternative?

Împrejurarea că după 2001 s-a făcut o afacere din manualele alternative nu atinge validitatea ideii. Afacerea ține de un mercantilism ieftin. Dovedesc necunoaștere, însă, cei care acuză alternativitatea cu motivul hilar că „unii fac comerț”. Sistemul inteligent al manualelor alternative a putut fi trădat de corupți, dar nu este nicidecum pus în cauză. Instituit în 1998, sistemul a rezistat, desigur sfârtecat de amatorisme și coruperi ulterioare.

Astăzi se discută despre deteriorarea educației. Într-adevăr, din exemplu de țară în față, reformatoare în educație, în 1997-2000, evidențiată la cele mai profesionale examinări internaționale ale timpului, de la Washington, Paris, Berlin, Beijing, Tokyo, România a ajuns în ultimele două decenii la coada Europei. Așa cum au constatat analizele naționale și internaționale, prin reforma din 1997-2000 educația din România a fost adusă la nivelul Poloniei, Ungariei, Cehiei de atunci, iar aceasta se poate verifica punct cu punct! Că România a rămas apoi în urma acestor țări și s-a afundat într-o criză specifică și gravă a educației este de discutat cu cei cărora i se datorează. Destul să se examineze măsurile de după 2001 și legea educației din 2011 pentru a observa precis rădăcinile deteriorării educației din țară.

Unii mai cred că educația depinde doar de predarea Istoriei. Depinde și de aceasta. Dar dacă responsabilii știu, de ce nu fac să se scrie istoria așa cum a fost? Când deja elevul vede cum se scrie istoria în alte țări, cum să mai creadă  istorie liricoidă sau propagandistică?

Pe de altă parte, educația nu poate fi altfel decât societatea și cei care o controlează. Când tinerii văd cum se fac cariere, cât și cum se fură și se corupe în România actuală, educația nu mai face față.

Rătăcirea din necunoaștere ia mai nou șiforma susținerii că „în România nu s-a făcut nimic în treizeci de ani”.Radicalismul dă ceva rezultate electorale, dar azi sunt radicali unii care nu pot proba că știu face ceva pentru această țară. Or, România a progresat în multe privințe după 1989, tocmai prin deschiderea spre lume și cultura ei. Ea s-a integrat în uniuni și alianțe la care a aspirat.

Este adevărat că extinderea minciunii și a coruperii rămân redutabile. Ele au chiar crescut, ajungând din nou la vârful statului. Ceea ce spunea Vlahuță despre minciuna la acest nivel a redevenit actual. Se drapează, desigur, cu „pro-Europa” sau pro-NATO” inși care au comercializat și distrus bunuri ale statului, nu au fost în stare să modernizeze domenii de care au răspuns, au încălcat legi și au fraudat. În felul acesta, ei compromit și ceea ce s-a realizat.

O zicere în campanii de azi cerenici mai mult nici mai puțin decât„întoarcerea învățământului la Spiru Haret”. Să fim lucizi! Cei care i-au citit scrierile, știu că, dacă eminentul reformator s-ar întoarce, ar spune: „luați aminte la timpul în care trăiți, căci trecutul nu rezolvă orice”.

Desigur, legile haretiene, adoptate în trei mandate de ministru, în zece ani, erau un sistem de educație sincronizat. Dar sistemul a trebuit devreme completat. De pildă, Constantin Angelescu a trebuit să-i adauge bacalaureatul, alții i-au adăugat alte componente.

Oricum, „întoarcerea la Spiru Haret” ar avea justificare dacă ar mai exista economia micilor și mijlociilor producători sau începuturile democrației – ceea ce este imposibil. Revenind la timpurile noastre, legea din 1995 era la fel de bună, mai ales că se învățase din legile lui Spiru Haret. O spun ca unul care nu a avut decât o contribuție restrânsă la această lege. Numai  că legea din 1995 trebuia aplicată și văzut exact unde e nevoie de  noi soluții. Or, de pildă, renunțarea de după 2001 la cele două examene republicane, „capacitate” și „bacalaureat”, a distrus coerența educației școlare!

Reforma cuprinzătoare a educației din 1997-2000  însemna aducerea la zi și aplicarea haretismului, în condițiile societăților pe cale de democratizare ale timpului și intrării în competițiile erei globalizării. În definitiv, nu s-a putut formula până azi nicio obiecție competentă la vreo măsură a reformei – toate măsurile fiind listate, publice și putând fi examinate de oricine interesat (vezi Anii reformei 1997-2000, 2006). Reforma cuprinzătoare trebuia doar dusă mai departe – precum au făcut-o celelalte țări care au întreprins atunci același tip de reformă.

Faptul că veleitarismul și amatorismul care au urmat, culminând cu legea din 2011, au dus educația în starea de degradare de azi dovedește o învățătură. Anume că incapacitatea de a concepe la propriu și de a implementa reforme chibzuite antrenează distrugerea și a ceea ce s-a agonisit în materie de sincronizare.

Emma Răducanu, în sferturile de finală ale turneului de la Stuttgart

Britanica Emma Răducanu s-a calificat în sferturile de finală ale turneului WTA 500 de la Stuttgart, după ce a învins-o în două seturi, cu 6-0, 7-5, pe cehoaica Linda Noskova.

Răducanu, al cărei tată este român, a obţinut cu această ocazie al patrulea succes consecutiv, lucru pe care nu îl mai reuşise de la US Open 2021, unde a cucerit trofeul venind din calificări.

Seria sa a început săptămâna trecută, în Billie Jean King Cup, când a condus echipa Marii Britanii la victorie în faţa Franţei. Britanica şi-a continuat apoi evoluţiile bune la Stuttgart, competiţie la care participă în baza unei invitaţii oferite de organizatori.

În sferturile de finală, Emma Răducanu va avea o misiune extrem de dificilă, urmând să o înfrunte pe poloneza Iga Swiatek, numărul unu mondial şi principala favorită, care a reuşit să o învingă la rândul ei, cu 6-3, 6-4, pe belgianca Elise Mertens.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Declarațiile lui Ştefan Târnovanu înaintea derby-ului cu Rapid

Ştefan Târnovanu, portarul liderului FCSB, spune că formaţia sa este favorită la câştigarea derby-ului de sâmbătă, cu Rapid, şi că este deja cu gândul la titlul de campion în Liga 1.

„Suntem cu gândul la derby şi cu gândul către titlu. Le-am promis suporterilor că vom face tot ce ţine de noi să câştigăm în derby, să fim cu încă un pas mai aproape de titlu. Nu suntem deocamdată campioni, mai aveam un meci sau două, mai avem câţiva paşi de făcut şi trebuie să îi facem. Într-un derby nu prea sunt favoriţi, nici locul pe care te afli, nici ce formă ai, în derby sunt alte lucruri care contează, dar cred că plecăm cu prima şansă”, a spus Târnovanu.

El consideră că este anul FCSB în fotbalul românesc, ultima oară când echipa sa a câştigat titlul de campioană fiind copil de mingi la Poli Iaşi.

„Sunt ceva ani de când nu am mai câştigat un titlu, dar cred că este anul nostru şi în scurt timp să va dovedi asta. Eram copil de mingi la Iaşi când FCSB a câştigat ultimul titlu de campioană. Am şi poze de atunci”, a mai spus Târnovanu.

Jucătorii echipei FCSB Octavian Popescu, Darius Olaru, Joyskim Dawa, Adrian Şut, Ştefan Târnovanu, David Miculescu şi Siyabonga Ngezana au participat, joi, la o întâlnire cu fanii, în cadrul căreia au acordat autografe, la unul din magazinele sponsorului tehnic.

Derby-ul dintre FCSB și Rapid se joacă sâmbătă, de la ora 20:30, pe Arena Naţională.

Cu șase etape înainte de finalul campionatului, FCSB este lider detașat, cu 13 puncte avans față de principalele adversare, Universitatea Craiova și CFR Cluj. Prin jocul rezultatelor, roș-albaștrii își pot asigura titlul încă din acest weekend, dacă înving Rapidul, iar Craiova și CFR se împiedică.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Lion Capital și Bursa Română de Mărfuri inventează motive pentru a nu plăti dividende. Acționarii societăților controlate de Bogdan Drăgoi și Gabriel Purice, nemulțumiți

Numeroși acționari ai Lion Capital, fosta SIF Banat-Crișana, sunt nemulțumiți că societatea condusă de fostul ministru de finanțe Bogdan Drăgoi nu plătește dividende. O situație similară este întâlnită și la Bursa Română de Mărfuri (BRM), condusă de Gabriel Purice.

Investitorii în Lion Capital sunt nemulțumiți că societatea a plătit o singură dată dividend, în ultimii opt ani.

Mai mult, fostul SIF controlat de Bogdan Drăgoi nu și-a respectat nici angajamentele luate în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA).

“În istoricul documentelor emise de Lion Capital se vede că, în ultimii aproximativ opt ani, o singură dată au dat dividende. Cred că acum trei ani au dat, o singură dată. Au tot promis că fac răscumpărări de acțiuni. Au cerut acționarilor aprobarea să facă răscumpărări de acțiuni și, apoi, nu au mai realizat acest lucru. Nu s-au ținut de angajamentul pe care acționarii l-au solicitat. S-au dus în AGA, să solicite aprobarea acționarilor pentru un program de răscumpărare și după aceea nu au făcut ceea ce acționarii au votat”, a declarat, pentru cotidianul național “România liberă”, președintele Asociației Investitorilor în SIF-uri, Florian Munteanu.

Potrivit informațiilor obținute de publicația noastră, nici acționarii Bursei Române de Mărfuri nu primesc dividende, societatea invocând tot felul de investiții.

Gabriel Purice BRM racing car

Potrivit raportului financiar pe anul 2021, BRM a obținut un profit înainte de impozitare de 18.972.542 lei.

Rezultatul global aferent anului a fost de 15.962.922 lei.

Acționarul majoritar, neputincios

“Completarea ordinii de zi pentru adunările generale ordinară și extraordinară la Lion Capital (fostul SIF Banat Crișana) este o dovadă evidentă a ceea ce noi, AISIF, susținem de trei ani. Și anume faptul că fostele societăți de investiții financiare SIF1, SIF4 și SIF5, care acum au alte denumiri, nu sunt interesate deloc de acționari. În perioada în care acționarii legali nu aveau dreptul să dețină peste 5% din capitalul social, conducerea SIF1 (care controla și SIF4) a reușit să-și construiască un acționariat fictiv cu ajutorul căruia controlează deciziile din cadrul Adunărilor Generale, nu numai la LION, dar și la SIF Muntenia (SIF4) și INFINITY (fostul SIF5).

În aceste condiții, Blue Capital, cel mai mare acționar real (după fondurile controlate direct sau indirect de conducerea Lion Capital) a ajuns să fie la fel de neputincios precum milioanele de cuponari (și alți acționari mici), în mâinile unui management care urmărește exclusiv interesele proprii. În acest an, la fel ca anul precedent, Blue Capital a solicitat conducerii LION să distribuie dividende și să răscumpere acțiuni, dar conducerea LION nu a dorit altceva decât răscumpărare de acțiuni pentru sine, adică pentru persoanele din conducere. În mod contraintuitiv și aberant, anul trecut un număr suficient de mare de acționari au fost de acord cu conducerea și au votat ca acționarii să nu primească nimic. Discount-ul la prețul acțiunii LION față de activul net este de aproximativ 70%, în comparație cu Fondul Proprietatea unde discount-ul este de doar 20%. Acest discount uriaș arată lipsa totală de încredere a investitorilor. Totuși „acționarii” LION au votat în 2023 în favoarea unui management ineficient și împotriva unor solicitări legitime și benefice ale celui mai mare acționar real.

Această anomalie economică există de foarte mulți ani.

AISIF a declarat în mai multe rânduri faptul că, în contextul unui sistem de reglementare ineficient, sub supervizarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), conducerile SIF-urilor primesc voturi pentru deciziile lor – care nu corespund cu interesele acționarilor – prin intermediul unor fonduri care dețin acțiuni proprii ale SIF-urilor.

Astfel, conducerile SIF Banat Crișana (LION), SIF Muntenia (SIF4) și SIF Oltenia (INFINITY) au ajuns să adopte decizii exclusiv în favoarea lor. Această situație nu este numai în detrimentul acționarilor acestor societăți listate, dar și în detrimentul întregii piețe de capital românești.

ASF ar putea cu ușurință observa și evalua gravitatea situației acționarilor la SIF-uri. Pentru crearea unei piețe de capital puternice este nevoie de măsuri ferme din partea reglementatorului.

Facem apel la noua conducere a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în calitate de reglementator al pieței, să ia măsurile necesare pentru protejarea drepturilor tuturor investitorilor în piață de capital”, se arată într-un comunicat al ASIF, din data de 17 aprilie 2024.

Poziția Blue Capital

În solicitarea Blue Capital, ce a fost adăugată pe ordinea de zi a acţionarilor Lion Capital din data de 29 aprilie, acţionarul solicită ca jumătate din profitul anului trecut, de 417,2 milioane lei, să meargă către investitori sub formă de dividende. De asemenea, doreşte răscumpărarea a 50 de milioane de acţiuni proprii, care ulterior să fie anulate, astfel încât discount-ul de tranzacţionare să se reducă, iar profitul pe acţiune să crească. Spre deosebire, conducerea Lion vrea ca tot profitul să meargă la “Alte rezerve” şi să răscumpere 1,5 milioane de acţiuni care să fie oferite conducerii şi angajaţilor societăţii, scrie ziarul “Bursa”.

După cum se poate vedea în solicitarea disponibilă pe site-ul BVB, acţionarul îşi justifică solicitarea prin trei argumente: (i) politica de dividend a Lion Capital enunţată în documentele de constituire ale fondului; (ii) indiciatorii financiari de interes pentru acţionarii existenţi sau potenţiali; (iii) restabilirea încrederii în managementul Lion Capital.

Foarte pe scurt, în ceea ce priveşte dividendele, Blue Capital punctează că politica asumată de fosta SIF Banat-Crişana arată că “Lion Capital urmăreşte păstrarea unui echilibru între remunerarea acţionarilor prin dividend şi nevoia de finanţare a investiţiilor noi din profitul reinvestit obţinut”.

Or, contrar politicii enunţate, în anii 2022 şi 2023, managementul Lion nu a propus dividende, chiar dacă perspectivele investiţionale nu erau certe la începutul exerciţiilor financiare. Nici în acest an Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al Lion nu conţine elemente specifice de strategie sau acţiune, astfel încât nu se justifică reţinerea capitalului acţionarilor, conform solicitării, mai scrie publicația citată.

Am încercat să obținem un punct de vedere de la Dragoş Bîlteanu, cel care controlează Blue Capital, dar nu ne-a răspuns.

Bîlteanu a fost condamnat definitiv, într-un dosar privind manipularea pieței de capital.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Președintele COSR confirmă: „Șansele Simonei Halep de a primi un wild card la Jocurile Olimpice sunt importante”

Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, a declarat că şansele Simonei Halep de a primi un wild card la Jocurile Olimpice de la Paris sunt importante.

„Team România este pregătită să îi primească pe toţi sportivii care îşi doresc cu adevărat să reprezinte România la Jocurile Olimpice. Din ce am înţeles, şansele Simonei Halep de a primi un wild card la Jocurile Olimpice sunt importante, nu mici, nu mari. Se fac demersuri pe mai multe canale, iar în momentul în care va fi ceva clar vom fi informaţi”, a spus Covaliu.

„La tenis pot participa 4 sportivi, inclusiv la dublu mixt. Eu vreau chiar să le felicit pe Ana Bogdan şi Jaqueline Cristian pentru performanţa extraordinară de a se califica la turneul final al Billie Jean King Cup, dar mai ales pentru modul în care au luptat. Cum ar fi o medalie la Roland Garros, la Jocurile Olimpice, în capitala Franţei? Ar fi tot ceea ce poate obţine mai frumos tenisul românesc în acest moment”, a adăugat el.

Preşedintele a menţionat că au fost previzionate între 6 şi 8 medalii pentru România la Jocurile Olimpice de la Paris, însă anumite analize merg până la un număr de 10.

„Comisia Olimpică pentru Sportul de Performanţă a previzionat un număr de 6-8 medalii la Paris. În ultima perioadă apar diverse analize în care suntem creditaţi cu 10 medalii. Noi facem tot ceea ce depinde de noi ca şansele sportivilor români să crească. În rest, sportivii, antrenorii, federaţiile sunt cei care au responsabilitatea directă a rezultatului de la Jocurile Olimpice”, a precizat Mihai Covaliu, înaintea Adunării Generale Ordinare care a avut loc, joi, la sediul COSR.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Sorin Grindeanu, la Abu Dhabi: „România îşi doreşte expertiză şi finanţare din partea Emiratelor Arabe Unite”

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a discutat, joi, la Abu Dhabi, despre extinderea parteneriatului dintre România şi Emiratele Arabe Unite, ţara noastră dorind expertiză şi finanţare pentru o serie de proiecte de interes internaţional.

„Am discutat astăzi, la Abu Dhabi, despre extinderea parteneriatului dintre România şi Emiratele Arabe Unite. Propunerile noastre au vizat în special sectoarele aerian, rutier şi feroviar.
Mai exact, România îşi doreşte expertiză şi finanţare pentru o serie de proiecte de interes internaţional. Astfel, le-am transmis oficialilor emiratezi şi reprezentanţilor companiilor din EAU că avem deja primele rezultate ale cooperării dintre România şi Emiratele Arabe Unite. Mai exact, la jumătatea lunii mai, vom inaugura noul terminal RO-RO (roll-on/roll-off), un proiect comun dezvoltat de compania portuară din Dubai (DP World) cu Administraţia Portului Constanţa, în baza memorandumului semnat autorităţile române şi emirateze”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Potrivit sursei citate, autorităţile au în vedere continuarea acestei colaborări cu EAU şi pe alte proiecte. „În acest sens, suntem interesaţi de dezvoltarea Molurilor III S şi IV S din Portul Constanţa, digitalizarea Portului, modernizarea reţelei feroviare din cadrul acestuia, dar şi realizarea unor zone de conectivitate multimodală pentru transportul de mărfuri (naval-feroviar)”, a adăugat şeful de la Transporturi.

Premierul Marcel Ciolacu efectuează joi şi vineri o vizită de lucru în Emiratele Arabe Unite, un obiectiv important al acestei vizite fiind consolidarea componentei economice, cu accent pe atragerea investiţiilor emirateze.

Prim-ministrul este însoţit de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, preşedinte ANCOM, Valeriu Zgonea, preşedinte ANSVSA, Alexandru Bociu, preşedintele Hidroelectrica, Karoly Borbely, directorul Portului Constanţa, Mihai Teodorescu. Miniştrii care fac parte din delegaţie au întrevederi oficiale cu omologii din Emiratele Arabe Unite. 

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Dan Podaru candidează din partea PER la funcția de primar al sectorului 1

Fostul consilier local Dan Podaru va fi candidatul Partidului Ecologist Român pentru funcția de primar al sectorului 1, după ce formațiunea sa politică, Alianța Sectorului 1, s-a confruntat cu birocrația excesivă în procesul de înscriere.

Dan Podaru susține că rămâne fidel principiilor sale declarate și va fi un primar “al oamenilor”.

“Fidel promisiunii mele de a fi un primar al oamenilor și nu al partidelor politice, doresc să vă aduc la cunoștință că, din rațiuni obiective (intarzieri aparute in procesul de inregistrare a Partidului Alianta Sectorului 1), am acceptat propunerea Partidului Ecologist Român (PER) de a candida la funcția de primar al Sectorului 1 sub sigla acestei formațiuni.

După o discuție constructivă cu președintele PER, Florin Secară, am ajuns la concluzia că este momentul să ne unim eforturile pentru a pune capăt degringoladei politice create de alianța forțelor de dreapta (USR, PMP și Forța Dreptei), care – în pofida managementului dezastruos al actualului primar Clotilde Armand – au decis să susțină o nouă candidatură a ei la Primăria sectorului 1. De asemenea, prin acțiunea noastră dorim să atragem atenția asupra strategiei de non-combat politic la adresa lui Clotilde Armand adoptată de partidele la putere PSD-PNL, prin promovarea unui candidat lipsit experiență în administrația publică, în persoana lui George Tuță”, a scris Podaru, pe pagina sa de Facebook.

Acesta anunță că este și noul președinte al PER Sector 1.

“Începând de astăzi, 19 aprilie, sunt membru al Partidului PER și președintele filialei PER Sectorul 1, prin decizia acestei formațiuni politice nr. 69/18.04.2024.

Această decizie vine în urma angajamentului PER de a prelua și susține integral și cu sprijinul electoratului propriu programul electoral pe care vi l-am comunicat până în prezent sub egida Alianța Sectorului 1, în perspectiva alegerilor locale din 9 iunie. Prioritățile susținute vizează în principal:

– amenajarea și reabilitarea tuturor spațiilor verzi din Sectorul 1;

– redeschiderea și modernizarea piețelor din sector;

– facilitarea sistemului de eliberare a autorizațiilor de funcționare pentru antreprenorii din sector;

– soluționarea problemelor de acces și urbanism ale cartierului Greenfield;

– reamenajarea și taluzarea malurilor lacului Băneasa;

– soluționarea crizei gunoiului la nivelul întregului Sector 1;

– crearea de noi locuri de parcare;

– schimbarea celor peste 1000 de lifturi uzate din blocurile sectorului.

De asemenea, lista de candidați la funcția de consilier local în cadrul Primăriei sectorului 1 rămâne neschimbată și este cea pe care am comunicat-o anterior, în care se regăsesc în pozițiile doi și trei Daniela Amarfei, reprezentanta Greenfield, și respectiv Cătălin Apostol, președintele Asociației Băneasa Lac. Lista de consilieri locali ai PER va fi deschisă de subsemnatul.

Precizez totodată că PER a oferit garanții că nu va exercita nicio presiune asupra modului în care intenționez să acționez în deplină transparență și dialog cu cetățenii Sectorului 1 pentru a elabora și susține proiecte exclusiv în folosul acestei comunități.

Alianța Sectorului 1 devine prin aceasta alianța cetățenilor PER care doresc să pună capăt administrației dezastruoase a primarului Clotilde Armand și care sunt dispuși să susțină o echipă de profesioniști condusă de mine pentru a schimba radical modul în care este administrat sectorul 1.

Prin acceptarea acestei colaborari cu PER, eu, Dan Podaru, mă angajez să rămân același observator atent la nevoile comunității și să devenim împreună o voce unită și puternică pentru schimbare, prin adoptarea tuturor proiectelor propuse și prin elaborarea de politici de mediu sustenabile în Sectorul 1.

Votați un primar al oamenilor, nu al partidelor politice!

Pentru mai multe informații, vă rog să mă contactați”, a mai precizat Dan Podaru.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Accident rutier pe DN2-E85, în județul Buzău. Două femei au ajuns la spital

Două femei în vârstă de 32 de ani şi 39 de ani au fost transportate de urgenţă la spital vineri, în urma unui accident rutier produs pe DN2-E85.

Potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzău, evenimentul rutier a avut loc pe sensul de mers Buzău către Râmnicu Sărat, în afara localităţii Oreavul.

„Din primele date de la faţa locului este vorba de o coliziune între autoturismul condus pe direcţia Râmnicu Sărat către Buzău de o şoferiţă de 32 de ani, din Tecuci, şi autoturismul care circula din sensul opus de mers, condus de o şoferiţă de 39 de ani, din Piatra Neamţ. Accidentul s-a soldat cu rănirea ambelor femei, care au fost preluate de ambulanţă şi transportate la spital pentru îngrijiri medicale”, a precizat IPJ Buzău.

Poliţiştii au întocmit un dosar penal şi continuă cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul. 

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Israelul, atac cu rachete asupra Iranului

Israelul a lansat un atac asupra Iranului ca răzbunare pentru atacurile iraniene asupra teritoriului său de la sfârşitul săptămânii trecute, a declarat ABC News joi seară, citând un înalt oficial american, transmite vineri AFP, informează Agerpres.

Această informaţie vine în timp ce Iranul a raportat “explozii puternice” în provincia Isfahan (centru) şi după ce Israelul şi-a anunţat intenţia de a răspunde raidurilor iraniene asupra teritoriului său în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică.

Televiziunea de stat iraniană a raportat vineri dimineaţa “explozii puternice” în provincia Isfahan, indicând că nu sunt cunoscute cauzele.

Ulterior, au fost anunţate trei explozii în apropierea unei baze militare şi doborârea unor drone, precum şi faptul că “nu au fost atacuri cu rachete până în prezent”.

Agenţia oficială Irna a anunţat că autorităţile iraniene au activat apărarea antiaeriană în mai multe provincii vineri dimineaţa, după informaţii despre cel puţin o explozie în centrul ţării.

Zborurile comerciale au fost suspendate către şi dinspre mai multe aeroporturi, inclusiv Teheran, potrivit agenţiei Mehr, care citează autorităţile aeroportuare.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Ce trebuie să ai în vedere atunci când dorești să achiziționezi o barcă?

De la mic la mare, cu toții simțim o atracție deosebită pentru întinderile de apă. Când eram mici, mergeam la râu sau mare și ne imaginăm că suntem navigatori. Astăzi, mulți dintre cei care au crescut cu astfel de experiențe, manifestă dorința de a deține o ambarcațiune. Dacă te regăsești printre cei care doresc să cumpere o barcă, trebuie să știi că sunt câteva aspecte pe care trebuie să le ai în vedere înainte de a face acest pas important. Care sunt acestea? Află în rândurile următoare.

Analizează cu atenție starea bărcii

Probabil cel mai important pas în procesul de achiziție al bărcii constă în examinarea minuțioasă a acesteia. Verifică structura, motorul și echipamentul de bord pentru a te asigura că faci o investiție bună într-o barcă care funcționează corespunzător. Desigur, acest aspect este important dacă alegi un model second-hand. În schimb, dacă alegi o barcă nouă, dintr-un magazin specializat în vânzări de bărci, tot ce ai de verificat sunt caracteristicile modelului ales. Dacă optezi pentru un model gonflabil sau o barcă pentru pescuit, poți alege și motoare de barca termice sau electrice, în funcție de nevoi și preferințe.

Evaluează-ți nevoile de navigare și preferințele

Gândește-te pentru ce tip de activități dorești să achiziționezi barca. Pescuit, croazieră, sporturi nautice, agrement? Cât spațiu ai nevoie? Vei naviga singur, cu prietenii, familia? Care sunt caracteristicile esențiale pe care ți le dorești? Răspunsurile la aceste întrebări te vor ajuta să alegi un model potrivit, cu un motor cu o putere adecvată, care să facă față cerințelor tale. De asemenea, în funcție de acestea, vei putea selecta și diverse accesorii barci pentru o experiență de navigare mai plăcută și mai sigură.

Costurile de întreținere reprezintă un aspect esențial

Înainte de a investi într-o barcă, analizează nu doar costurile aferente achiziției, ci și cele de întreținere pe termen lung. Întreținerea unei ambarcațiuni, în special în cazurile în care nu este achiziționată de nouă, poate implica cheltuieli semnificative. Pot fi necesare consumabile barca pentru revizii și schimbări periodice, dar și costuri pentru asigurare RCA sau CASCO. Aceste aspecte sunt doar câteva care ar putea influența costurile și bugetul pe termen lung.

Asigură-te că deții un spațiu de depozitare

Când nu ieși în larg, vei avea nevoie de un spațiu în care să depozitezi barca. În funcție de dimensiunile acesteia, o poți depozita în curtea proprie sau într-un loc special amenajat. În orice caz, este important să alegi și o husă sau copertină pentru protecție, pentru a-i menține integritatea.

Alegerea unei bărci este o decizie importantă și este indicat să o abordezi doar după ce ai investigat câteva amănunte. Asigură-te că te familiarizezi cu modelele existente și cunoști aspectele legate de costuri și întreținere. În acest fel, vei face o achiziție de care să te bucuri, și nu una pe care să o regreți mai târziu. Investește puțin timp pentru a beneficia ulterior de aventuri nautice de neuitat. Chiar dacă îți propui să ieși doar la o scurtă plimbare pe lacul din apropriere sau la pescuit cu prietenii.

Nicușor a lansat cel mai mare fake-news de campanie

Nicușor Dan a rostogolit cea mai mare minciună din actuala campanie electorală. Presa neomarxistă s-a grăbit să preia anunțul echipei sale, potrivit căruia Agenția de rating Fitch i-a acordat Bucureștiului “rating A,” cu peste patru puncte mai mult decât România, catalogată la  ”BBB-,” de mai mult timp.

Orice jurnalist de condiție poate accesa site-ul Agenției: https://www.fitchratings.com/entity/bucharest-city-of-83584691#ratings!

Printr-un simplu click se demonstrează cât de gogonat e anunțul primarului capitalei.

Presa obedientă a preluat pe nemestecate minciuna edilului aflat în cursă pentru un nou mandat. El poate câștiga doar pe greșelile adversarilor. Titluri de gen: «Bucureștiului este situat la patru trepte deasupra ratingului României» au invadat internetul.

Nicolae Ciucă: să fim vigilenți la dezinformare!

Recent, fostul prim ministru Nicolae Ciucă, prezent la Summitul Digitalizării, organizat de ICI, cea mai veche instituție de tehnologie a informației din România, a solicitat audienței să fie vigilentă la atacurile cibernetice, la dezinformările și manipulările de pe internet.

Anul trecut, generalul Rog, directorul Centrului Național Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații, a amenințat că, în anul 2024, vor fi închise site-urile care promovează mistificări. Se pare că țintele sale sunt doar publicațiile suveraniste, de cele progresiste nu se atinge, semn că factorul extern, care stipendiază partidele neomarxiste, e încă puternic în SRI.

Imensul fake-news promovat de edilul ambasadei a fost rostogolit de presa mainstream, pe nemestecate. UM-urile de presă s-au întrecut să laude victoria a la Pirus a lui Nicușor Dan.

De ce dezvoltarea Bucureștiului stagnează?

Dar pentru minima înțelegere, orice ziarist ar fi putut citi ce scrie ultimul raport al Fitch despre București sau Legea finanțelor publice, care precizează clar care e nivelul maxim de îndatorare al unei primării. Cât are Bucureștiul? De ce nu este o mamă bună pentru investitori? Din ce motiv capacitatea de dezvoltare a capitalei stagnează de patru ani? Răspunsurile se găsesc în acțiunile permanente de blocaj, instituite de edilul progresist care se laudă acum cu ce n-are.

Revenind la ultimul raport Fitch, acesta explică de ce nu s-a schimbat nimic, deși primarul general a revizuit forma, nu fondul problemei, slobozind cea mai ordinară minciună electorală.

Inquam Photos/Saul Pop

“Afirmația reflectă viziunea neschimbată a Agenției Fitch, conform căreia performanța operațională și ratele de îndatorare ale orașului vor rămâne în concordanță cu cele din ultimii ani. Acest lucru se întâmplă în ciuda presiunilor asupra bugetului său, care decurg din inflația încă ridicată și implementarea unui plan de investiții ambițios,” se scrie pe site-ul agenției.

citește și: Bătălia pentru București – de la trivializare, la concept

Ca urmare, dobânzile la creditele și obligațiunile municipalității rămân la fel de mari. Recent, edilul a luat un nou credit de 150 de milioane de lei, pentru garanții de capital, cu maturitate la zece ani. Asta pe lângă creditul de investiții de 300 milioane de euro de la BEI. În ciuda declarațiilor sale, în motivația juriului Agenției, se spune că veniturile bugetare sunt mici, iar investițiile se fac doar dacă există bani de la guvern sau de la Uniunea Europeană. Bucureștiul se confruntă cu riscul de a nu găsi surse de refinanțare pentru rambursarea creditului de 2,22 miliarde de lei (54 % din datoria publică, la sfârșitul anului 2023), mai scrie raportul.

Cum se urcă pe scara Fitch?

Scala de rating de credit a Fitch pentru emitenții emisiunilor de obligațiuni variază de la „CCC,” “D” și “BB” (grad speculativ), la BBB – cu un +/- și ”AAA,” cel mai înalt grad.

Evaluările „BBB” indică faptul că așteptările cu privire la riscul de nerambursare a datoriilor sunt în prezent scăzute. Capacitatea de plată a angajamentelor financiare este considerată adecvată, dar este mai probabil ca – în condițiile economice sau comerciale nefavorabile – aceasta să fie afectată.

YouTube video

România, la fel ca Bucureștiul, stagnează la BBB-, de mai mulți ani. Indicele reprezintă un risc scăzut, până la moderat, de neplată a creditelor. Revenind la cel mai mare fake-news din anul 2024, rămâne ciudată dubla măsură a luptătorilor împotriva fake-news-urilor.

Instuții ale statului român blochează site-uri care prezintă informații neconforme establishment-ului militar euro-atlantic, dar nu descoperă minciunile cât casa, care aduc foloase (electorale) necuvenite edilului progresist.

Primarul stagnării

Mandatul lui Nicușor Dan a fost al stagnării. Bucureștiul avea înainte de a fi el primar, 36 % din PIB. După patru ani, raportul a scăzut dramatic: doar 27 %, potrivit unei analize de profil.

Conform analizelor Fitch, Bucureștiul are același rating BBB-, la fel ca Reșița, Oradea, Brașov, Mexico sau Curaçao, un stat insular mic din Marea Caraibelor. Ratingul Capitalei rămâne același de patru ani încoace, indiferent de comunicarea publică. E vorba despre cât de sigure sunt împrumuturile, fiindcă finanțatorii își doresc banii înapoi, plus dobânzile aferente, destul de mari, față de alte capitale europene, explică un analist financiar.

De ce niciunul dintre adversarii săi n-a sesizat minciuna? Să fie atât de mare batista pusă pe țambal?

VOCILE LUMII

Barikada

“În mod evident, greșeala este exclusă pentru un matematician abil ca Nicușor Dan. Edilul Capitalei avea nevoie să-și ridice la fileu un aspect pozitiv, care ar putea fi legat de administrarea Capitalei, și nu oricând, ci într-un moment greu, în care Cîrstoiu îl asaltează cu tot felul de instantanee din Metrou, iar Piedone îi poluează zen-ul cu fum de jumări trase pe grătar,” scrie Barikada, într-un articol intitulat Nicușor Dan minte de îngheață ratingul.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Urzicile: Delicii Verzi Pline de Nutrienți și Beneficii pentru Sănătate

Urzicile, deși adesea evitate din cauza proprietăților lor iritante la contactul cu pielea, sunt o sursă valoroasă de nutrienți și au numeroase beneficii pentru sănătate. În acest articol, vom explora modurile în care pot fi gătite urzicile, beneficiile lor pentru sănătate și câteva rețete delicioase pentru a încorpora această plantă bogată în vitamine și minerale în dieta zilnică.

Cum să gătești urzicile

Înainte de a găti urzicile, este esențial să le prelucrăm corespunzător pentru a elimina substanțele iritante. Acest proces începe cu colectarea urzicilor folosind mănuși de protecție pentru a evita înțepăturile. După colectare, urzicile trebuie spălate bine sub apă rece. Pentru a neutraliza substanțele care provoacă mâncărime, urzicile sunt blanșate în apă fierbinte timp de 1-2 minute, apoi scurse și răcite în apă cu gheață. Odată ce acest pas este complet, urzicile pot fi folosite în diverse rețete, de la supe și tocănițe până la smoothie-uri și salate.

Urzicile pot fi gătite similar cu spanacul și sunt versatile în bucătărie. Ele pot fi sotate cu usturoi și ulei de măsline pentru un garnis simplu sau incorporate în plăcinte cu brânză, omlete și pesto.

Beneficiile urzicilor pentru sănătate

Urzicile sunt recunoscute pentru proprietățile lor nutritive remarcabile. Sunt o sursă excelentă de vitaminele A, C și K, și conțin o cantitate semnificativă de proteine, rar întâlnită în plantele verzi. De asemenea, sunt bogate în minerale esențiale cum ar fi fierul, magneziul și potasiul.

1. Suport imunitar

Vitamina C și fierul din urzici ajută la întărirea sistemului imunitar și la îmbunătățirea absorbției fierului în organism, ceea ce este esențial în prevenirea anemiei.

2. Proprietăți antiinflamatoare

Urzicile au proprietăți antiinflamatoare datorită compușilor bioactivi pe care îi conțin. Acest aspect le face utile în tratamentul natural al afecțiunilor inflamatorii, cum ar fi artrita.

3. Suport pentru sănătatea oaselor

Conținutul ridicat de vitamina K din urzici contribuie la sănătatea oaselor, prin rolul său în coagularea sângelui și în menținerea densității osoase.

4. Beneficii pentru sănătatea inimii

Potasiul din urzici ajută la reglarea tensiunii arteriale, ceea ce poate reduce riscul de boli cardiovasculare. Fibrele din urzici, de asemenea, ajută la reducerea colesterolului.

Rețete cu urzici

1. Supă de urzici

O supă clasică de urzici poate fi făcută cu urzici blanșate, cartofi, ceapă, usturoi și bulion de legume. Totul se fierbe împreună până când legumele sunt moi, apoi se mixează până devine o supă cremoasă. Se poate servi cu crutoane sau un strop de smântână.

2. Smoothie cu urzici

Pentru un boost de energie dimineața, un smoothie cu urzici, banane, mango și lapte de migdale poate fi o opțiune excelentă. Urzicile blanșate asigură o doză de nutrienți, în timp ce fructele adaugă dulceață și consistență.

3. Pesto de urzici

Pesto-ul de urzici este o alternativă sănătoasă la pesto-ul tradițional. Se pot combina urzici blanșate, usturoi, semințe de pin, parmezan și ulei de măsline pentru a crea un sos delicios și nutritiv.

În concluzie, urzicile sunt nu numai comestibile, dar și extrem de benefice pentru sănătate. Prin gătitul adecvat, ele pot fi transformate într-o varietate de preparate delicioase și sănătoase. A include urzicile în dieta zilnică poate oferi o îmbunătățire semnificativă a aportului de nutrienți esențiali, contribuind astfel la menținerea unei bune stări de sănătate.

Părerea românilor despre cazinourile pe bani reali

În momentul de față se discută foarte mult la nivel național despre cazinouri și platforme care oferă jocuri pe bani reali. Operatorii de jocuri de noroc nu sunt foarte bine văzuți din cauza faptului că un procent destul de ridicat din populație suferă de dependență în ceea ce privește jocurile de noroc. 

Mai mult, presiunile persoanelor publice și faptul că este an electoral a dus la taxe mai ridicate pentru licența de organizare și de exploatare a jocurilor pe bani reali, precum și a taxelor suplimentare și a garanțiilor depuse de companiile din acest domeniu.

Tot ca efect al presiunii și al opiniei publice, orice casino online pe bani reali trebuie să aibă sediul fiscal pe teritoriul României. Astfel, se acordă licențe de organizare a jocurilor de noroc doar companiilor care au înregistrat sediul permanent în România și recunosc în totalitate veniturile din organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc. 

Primele cazinouri din România

Deși atenție publică pare să fie îndreptată mai vehement ca niciodată spre acest sector, adevărul este că țara noastră are o istorie bogată în ceea ce privește jocurile de noroc. Înainte de orice casino online pe bani reali, au existat cazinouri fizice, care au atras foarte multe personalități, chiar și membri ai familiilor regale. 

Cazinourile pe bani reali au început să apară pe la sfârșitul anilor 1800 și erau niște construcții extravagante, menite în mod clar să atragă atenția și să ofere lux. Jocurile care se desfășurau în aceste locații erau puțin diferite față de ceea ce oferă un casino online pe bani reali în ziua de astăzi, dar pentru acele vremuri era ceva extrem de deosebit și interactiv. La acestea aveau însă acces doar persoane din înalta societate. 

Cu excepția Loteriei de stat, Partidul Comunist Român a interzis orice formă de jocuri pe bani reali, motiv pentru care multe dintre aceste clădiri cu rolul inițial de cazinou au fost lăsate în paragină sau au căpătat cu totul altă destinație. Evident, industria a fost repornită după anul 1989, însă la o scară mult mai mare, gândită în așa fel încât să fie la îndemâna publicului larg. 

Primul cazinou online din România

În ceea ce privește istoria jocurilor de noroc online din România, putem afirma că aceasta este relativ recentă. Prima licență de funcționare pentru un casino online pe bani reali a intrat în vigoare de la 1 Iulie 2016. 

Vizibil și indiscutabil, industria a crescut și a evoluat enorm din acel moment până în ziua de astăzi. Odată deschisă, piața jocuri de noroc din țara noastră a atras foarte mulți investitori străini. În momentul de față, România are peste 30 de companii licențiate de către ONJN, iar numărul cazinourilor online este chiar mai ridicat, dacă luăm în calcul faptul că există companii care administrează mai multe platforme. 

Toți ochii pe ONJN

Situația dependenței de jocuri de noroc, căci de fapt aceasta este cea care atrage o oarecare antipatie a populației asupra fenomenului, nu era foarte mediatizată și nu era considerată o problemă majoră înainte de 2020. Ulterior însă, în contextul pandemiei de COVID-19, jocurile de noroc au câștigat în popularitate, ceea ce a adus de la sine investiții mai mari în campaniile publicitare și, implicit, un loc în lumina reflectoarelor. 

Personalități din spațiul public, la care s-au alăturat ulterior cetățeni îngrijorați de aceste aspecte, au tras un semnal de alarmă privind direcția în care consideră că se îndreaptă industria jocurilor de noroc. Discuțiile și protestele nu au fost trecute cu vederea, iar politicienii, motivați și de faptul că anul 2024 este an electoral, au luat diverse măsuri.

Cum principalele direcții de acțiune ale ONJN includ, pe lângă reglementarea jocurilor de noroc fizice și online, respectiv stoparea activităților ilegale privind securitatea publică (fraude în domeniul jocurilor de noroc, furturi de identitate și spălarea banilor) și implementarea principiilor privind jocul responsabil, protecția consumatorilor și a grupurilor vulnerabile, era oarecum normal ca acest oficiu să ajungă în centrul atenției.

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc sau ONJN a fost înființat doar în luna aprilie a anului 2013 și se află în subordinea Ministerului Finanțelor Publice. Desigur, reglementări în ceea ce privește desfășurarea de jocuri pe bani reali au fost adoptate cu ani înainte de înființarea acestei entități. 

În ceea ce privește îngrijorarea principală a populației și opinia publică generală, ONJN, cel puțin pe hârtie, va încerca să se folosească de taxarea suplimentară a companiilor ce dețin cazinouri și săli de jocuri și să ofere jucătorilor mai multe resurse pentru a putea preveni dependența și pentru a promova mai eficient jocul responsabil și organizațiile non-profit care au ca obiect principal de activitate acest lucru.

Corvinul Hunedoara – Oțelul Galați, finala Cupei României din acest an

Oţelul Galaţi a obținut calificarea în finala Cupei României pentru a doua oară în istorie, după ce a învins-o, pe teren propriu, pe Universitatea Cluj, cu scorul de 2-1.

Finala din acest an a Cupei României le va opune pe Corvinul Hunedoara și Oțelul Galați. După ce ieri hunedorenii s-au impus cu scorul de 3-1 în fața celor de la FC Voluntari, a venit rândul Oțelului să-și asigure biletele pentru ultimul act.

Trupa lui Dorinel Munteanu a deschis scorul în urma unei faze fixe, prin fundaşul ivorian Jonathan Cisse (12), cu o lovitură de cap, dintr-o lovitură liberă executată de Ştefan Bodişteanu.

Ardelenii au egalat chiar înainte de pauză, prin Dan Nistor, din penalty, după un fault comis de Juri Cisotti asupra lui Roger.

Gazdele au obţinut calificarea în minutul 90, tot în urma unei faze fixe. Frederic Maciel a executat o lovitură de la colț, Cisse a reluat cu capul, iar Alex Chipciu a deviat în propria poartă. În minutul 90+6, gălăţenii au ratat un penalty prin Aly Malle, portarul lituanian Edvinas Gertmonas respingând atât şutul malianului, cât şi reluarea sa.

Finala dintre Corvinul și Oțelul se va disputa pe 15 mai, pe stadionul Municipal din Sibiu.

Dacă pentru Corvinul aceasta va fi prima finală de Cupa României din istoria clubului, Oțelul va fi la a doua încercare de a cuceri marele trofeu. În 2004, gălățenii pierdeau cu 0-2 în fața lui Dinamo.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!