21.3 C
București
marți, 7 mai 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

De Paște, Ciolacu i-a dat Gabrielei Firea PAS, CĂ tot Piedone e lăsat la crescut precum cozonacul


Ilustrație: Marian Avramescu

Cu ocazia Sărbătorilor Pascale, președintele Partidului Social Democrat (PSD), premierul Marcel Ciolacu, i-a transmis candidatului declarat al formațiunii sale politice pentru funcția de primar general al Capitalei, Gabriela Firea, PAS, CĂ tot Cristian Popescu Piedone este lăsat să crească precum cozonacul.

Totuși, în cazul în care PAS, CĂ nu este un produs politic pe gustul doamnei de Voluntari, Gabriela Firea mai are și opțiunea găurii…



Source link

Noi detalii în urma operației pe care a suferit-o Florin Piersic. “Stimulatoarele cardiace nu pot face așa ceva”

Florin Piersic (88 ani), unul dintre cei mai mari actori români, a fost supus unei intervenții chirurgicale complexe, iar acum ies la iveală noi detalii despre operația sa. Medicul care a condus această intervenție a oferit primele declarații, aducând în atenție o situație gravă în legătură cu starea de sănătate a artistului.

Operația a avut loc în prima zi de Paște la Institutul Inimii din Cluj-Napoca, după ce medicii au descoperit că o infecție s-a răspândit în zona stimulatorului cardiac a lui Florin Piersic. Această infecție, care s-a extins în întregul său corp, inclusiv la nivelul inimii, a avut nevoie o intervenție chirurgicală de urgență pentru salvarea vieții actorului.

De altfel, nu este prima intervenție medicală majoră la care a fost supus Florin Piersic. În anul 2019, el a fost operat la genunchi la un spital privat din București, ceea ce arată că sănătatea sa a fost supusă unor provocări serioase în ultimii ani.

Cu toate acestea, starea de sănătate a artistului este acum stabilă, iar acesta se simte mai bine. Operația reușită și îngrijirile medicale adecvate au contribuit la recuperarea sa și la restabilirea echilibrului său fizic.

YouTube video

“Stimulatoarele cardiace nu pot face așa ceva”

“Avem două mari categorii de dispozitive cardiace implantabile. Sunt stimulatoare cardiace, care sunt dispozitive anti bradicardice. Adică nu fac altceva decât să dea o frecvență cardiacă corespunzătoare în situațiile în care inima bate rar.

În situația în care inima bate repede, în tahiaritmii, avem vreo cinci clase de medicamente antiaritmice care pot interveni și pot reduce frecvența cardiacă sau restabili ritmul cardiac.

În situațiile în care inima bate rar, nu există medicamente de cură îndelungată care să facă din nou ca frecvența cardiacă să crească, singurele sunt stimulatoarele cardiace. Deci asta este meseria unui stimulator cardiac, să nu lase inima să evolueze cu o frecvență joasă.

Alături de stimulatoarele cardiace, cea de-a doua mare categorie de dispozitive cardiace electronice implantabile sunt defibrilatoarele, care fac tot oficiul unui stimulator cardiac supraveghind în permanență ritmul cardiac, au și capacitatea de a da șoc electric, de fapt sarcina primordială a unui defibrilator, de a opri o tahiartimie severă, amenințătoare de viață.

Stimulatoarele cardiace nu pot face așa ceva, dar ele fac foarte mult, la urma urmei, faptul că țin omul în viață, impunând o frecvență cardiacă optimă.

Implantarea aparatelor convenționale presupune introducerea în inimă a una, două sau trei sonde, sonde care sunt niște sârmulițe performante, izolate, cu o tehnologie deosebită la bază. Și care se introduc prin sistemul venos, adică prin vene, în inimă poziționate sub control radiologic. De regulă se implantează în regiunea subclaviculară stângă”, a dezvăluit Horia Roșianu, medicul care l-a operat pe Florin Piersic, pentru romaniatv.net.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Macron îl invită pe liderul chinez Xi să viziteze Pirineii

Președintele Franței l-a găzduit marți pe liderul Chinei într-o trecătoare izolată din Pirinei, după ce Xi a vizitat Parisul, într-o călătorie dominată de disputele comerciale și de războiul Rusiei în Ucraina, scrie Euronews.

Președintele francez Emmanuel Macron a ținut să îl invite pe președintele chinez Xi Jinping în Pasul Tourmalet, în apropiere de granița cu Spania, unde Macron și-a petrecut timpul, în copilărie, în vizită la bunica sa.

Invitația a venit ca un gest de reciprocitate, după ce Xi l-a dus pe Macron la reședința guvernatorului provinciei Guangdong, unde a locuit cândva tatăl președintelui chinez, anul trecut.

Drumurile până la trecătoare au fost blocate marți de autorități pe zeci de kilometri, în condițiile în care securitatea a fost întărită pentru această vizită.

Macron și Xi – împreună cu soțiile lor, Brigitte Macron și Peng Liyuan – au vizitat un restaurant montan din zonă. Liderii au urmărit un dans popular tradițional înainte de a mânca specialități locale.

Xi se află într-o călătorie în Europa menită să restabilească relațiile într-o perioadă de tensiuni globale. El se îndreaptă în continuare spre Serbia și Ungaria.

În ultima zi a vizitei sale în Franța, autoritățile au percheziționat marți, la Bruxelles, biroul din Parlamentul European al unui proeminent deputat german de extremă dreapta, a anunțat marți biroul procurorului general al Germaniei.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Pericol de inundații în județele Neamț și Iași! Hidrologii au instituit codul portocaliu

Hidrologii au instituit un cod portocaliu de inundaţii, valabil până la ora 23:00 pe râuri mici din judeţele Neamţ şi Iaşi.

Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundaţii locale şi creşteri importante de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale Cotelor de inundaţie pe râurile mici din bazinul hidrografic Albuia (afluent al râului Siret), judeţele Neamţ şi Iaşi.

Fenomenele se pot produce cu probabilitate mai mare şi pe unele râuri mici din bazinul hidrografic Stăniţa.

Pe de altă parte, până la ora 24:00, este Cod galben de inundaţii pe râurile din bazinele hidrografice: Vaslui (afluent al râului Bârlad) – bazin amonte Ac. Soleşti, judeţele Vaslui şi Iaşi, Bârsa (afluent al râului Olt) – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, judeţul Braşov şi Bârlad – bazin monte S.H. Băceşti şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Băceşti – amonte S.H. Vaslui, judeţele Neamţ, Vaslui şi Iaşi.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Bodyguardul al lui Drake, rănit într-un schimb de focuri în fața vilei rapperului

Un agent de pază a fost grav rănit într-un schimb de focuri de armă la reședința din Toronto a rapperului canadian Drake, marți dimineață, a anunțat poliția, fără a confirma dacă vedeta se afla acasă în momentul incidentului, notează Reuters.

Poliția a fost chemată pentru un schimb de focuri de armă la locuința lui Drake în jurul orei 02.00 (06.00 GMT) și, când au ajuns la reședință, ofițerii au găsit un bărbat care a fost rănit prin împușcare, a declarat inspectorul Paul Krawczyk.

„Nu pot confirma dacă Drake era acasă în momentul în care a avut loc incidentul, dar vă pot spune că suntem în contact cu echipa sa și că aceștia cooperează”, a declarat Krawczyk.

Presupusul trăgător a fost văzut și a fugit cu un vehicul, a precizat Krawczyk, adăugând că poliția investighează incidentul și că nu a identificat încă un motiv.

Bărbatul rănit, un agent de securitate care se afla în fața porților conacului, se afla încă la spital în stare gravă, a precizat Krawczyk.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Halterofilul ucrainean Oleksandr Pielieşenko a fost ucis pe front

Halterofilul ucrainean Oleksandr Pielieşenko, dublu campion european şi participant la Jocurile Olimpice de la Rio, a fost ucis pe front.

Anunțul a fost făcut luni de Federaţia ucraineană de haltere. Pielieşenko, care a murit la vârsta de 30 de ani, a fost dublu campion european, în 2016 şi 2017.

La Jocurile Olimpice de la Rio, în 2016, a ocupat locul al patrulea la categoria 85 kg (la care românul Gabriel Sîncrăian a obţinut iniţial medalia de bronz, dar a fost ulterior descalificat pentru dopaj).

„Cu mare tristeţe vă informăm că inima marelui sportiv ucrainean Oleksandr Pielieşenko a încetat să bată”, a scris Federaţia de la Kiev într-un comunicat.

Oleksandr Pielieşenko s-a alăturat forţelor armate ucrainene la începutul ofensive ruse, în februarie 2022.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

VIDEO. A câștigat primul titlu de campion mondial la snooker. Englezul Kyren Wilson l-a învins pe Jak Jones

Kyren Wilson a obținut primul său titlu de campion mondial la snooker, după ce l-a învins în finală, cu scorul de 18-14, pe galezul Jak Jones. Meciul a avut loc la Crucible Theatre din Sheffield. Wilson, în vârstă de 31 de ani, a triumfat în fața unui adversar care a trebuit să treacă prin calificările pentru a ajunge în această competiție, și l-a dominat pe tot parcursul celor trei sesiuni ale finalei, potrivit Agerpres.

Al doilea an în care Wilson a ajuns în finala Campionatului Mondial de snooker

Acesta a fost al doilea an în care Wilson a ajuns în finala Campionatului Mondial de snooker, prima finală pierdută fiind în 2020 în fața legendarului Ronnie O’Sullivan, un alt jucător britanic.

Pentru victoria sa, Kyren Wilson a primit un cec impresionant în valoare de 500.000 de lire sterline (echivalentul a aproximativ 628.000 de dolari), în timp ce Jak Jones a fost recompensat cu suma de 200.000 de lire sterline pentru performanța sa în turneu.

YouTube video

“Vă vine să credeți sau nu, eu sunt un jucător natural”

“Mi-am modelat jocul în ultimii doi ani pentru a ajunge unde sunt acum. Vă vine să credeți sau nu, eu sunt un jucător natural, am învățat din nou că trebuie să profit de acest lucru.

Inițial, voiam să atac orice bilă, ca Ronnie (n.r. Osullivan), dar nu îmi prea reușea acest lucru. Ulterior, mi-am schimbat stilul, dar acum am învățat din nou să mă bucur de snooker”, a declarat Kyren Wilson.

“Atunci am avut emoții mari în prima sesiune (n.r. în finala din 2020) și mă simțeam distrus și din punct de vedere fizic, pentru că e un turneu lung și obositor, te seacă.

Acum am altă experiență, mă simt mult mai proaspăt. Nu pot spune că știu foarte multe în termeni de cum trebuie tratată o finală de Mondial, dar am experiența din 2020. Plus, am încercat să învăț de la cei cu mai multă experiență cum trebuie pregătite astfel de meciuri, sunt convins că voi arăta altfel de această dată”, a mai declarat englezul înaintea acestei finale.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Manchester United, „pulverizată” în Premier League! Crystal Palace le-a umplut poarta „diavolilor”

Manchester United a fost învinsă fără drept de apel de Crystal Palace, în deplasare, cu scorul de 4-0, în ultimul meci al etapei a 36-a din Premier League.

Cristal Palace, ocupanta locului 14 în Premier League, s-a impus prin golurile marcate de Michael Olise (13, 67), Jean-Philippe Mateta (39) şi Tyrick Mitchell (58).

Manchester United, care a obţinut o singură victorie în ultimele şapte meciuri disputate, se află pe poziţia a opta în clasament, la egalitate de puncte cu Chelsea Londra (locul 7).

După 35 de meciuri disputate în acest sezon, United a suferit 13 înfrângeri, cel mai slab bilanţ al său în era Premier League, având un golaveraj negativ (-3).

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

ANPC, amenzi de 4 milioane de lei pentru comercianții de fructe și legume

Inspectorii de la Protecția Consumatorului au dat amenzi de aproape patru milioane de lei în urma controalelor făcute în prima jumătate a lunii trecute, în ce privește modul de comercializare a legumelor și fructelor proaspete.

Au fost verificate magazine alimentare, hipermarketuri și supermarketuri, piețe agroalimentare, depozite și piețe angro.

Au fost constatate nereguli la aproape 980 de firme din cele peste 1.000 verificate. Au fost oprite definitiv și retrase de la comercializare peste 7 tone de fructe și legume improprii consumului uman.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

CFR Călători a primit, în acest an, cu 47% mai puţine fonduri faţă de necesarul prevăzut în buget

CFR Călători a primit, în acest an, cu 47% mai puţine fonduri faţă de necesarul prevăzut în buget, ceea ce duce la o neacoperire a cheltuielilor privind activitatea curentă de exploatare, informează compania.

Astfel, pentru anul 2024, cuantumul compensaţiei alocate, în sumă de 1,11 miliarde de lei se află sub necesarul fundamentat, de 2,38 miliarde de lei.

“Asta duce la o neacoperire a cheltuielilor privind activitatea curentă de exploatare. Astfel, s-a creat un dezechilibru în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al CFR Călători. CFR Călători operează trenuri de călători în conformitate cu obligaţiile din contractul de servicii publice încheiat între Autoritatea pentru Reformă Feroviară şi companie, prin care ARF se obligă să achite compensaţia în conformitate cu termenii şi condiţiile CSP 2022 – 2032”, notează sursa citată.

Conform operatorului naţional de transport feroviar de călători, pierderea brută prognozată pentru anul în curs, în sumă de 1,026 miliarde de lei, are drept cauză nealocarea compensaţiei bugetare la nivelul necesarului, astfel încât să acopere diferenţa dintre costurile de operare şi veniturile proprii ale companiei, pentru a fi respectate prevederile Regulamentului CE nr. 1370/2007.

De asemenea, în 2024 s-a alocat o compensaţie mai mică cu 468 milioane de lei în comparaţie cu anul 2023, iar majorarea cheltuielilor totale a fost de 21% faţă de preliminatul anului anterior, determinată de creşterea cu 36%, respectiv cu suma de 475 milioane de lei, a cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestor cheltuieli pentru întreg anul 2024, ca urmare a aplicării HG nr. 900/2023 a Statutului Personalului feroviar începând cu luna iulie 2023, respectiv a aplicării în luna decembrie a Contractului Colectiv de Muncă pe anii 2023-2024.

Pentru acest an, CFR Călători preconizează o creştere a volumului de activitate concretizată prin mărirea numărului de tren-km efectuaţi.

Totodată, majorarea salariului minim brut pe economie, în octombrie 2023, cât şi perspectiva unei noi majorări în anul 2024 a determinat creşteri de tarife şi la alte servicii cu un impact asupra cheltuielilor totale ale societăţii în anul 2024.

Reprezentanţii companiei subliniază că, în Mersul de Tren anual 2023/2024, este planificat un număr de 414.815 de trenuri pe 307 rute. În acest sens, CFR Călători va opera: InterCity (5.936 de trenuri pe opt rute), InterRegio (53.356 de trenuri pe 63 de rute) şi Regio (355.523 de trenuri pe 236 de rute).

Numărul de călători transportaţi de companie, în anul 2024, este estimat la 60 de milioane de persoane, în creştere faţă de anul precedent, când au călătorit cu CFR Călători 57 de milioane de persoane.

Cristos a înviat! Cîrstoiu, nu!


IlustrațieȘ Marian Avramescu

Cristos a înviat! Despre Cîrstoiu, acum puțin timp, candidatul comun pentru funcția de primar general al Capitalei din partea coaliției formate de Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), nu se poate spune în niciun caz acest lucru, în perspectivă politică.

Aceasta, cu toate că lui Cătălin Cîrstoiu i s-a acordat o perioadă semnificativ mai mare pentru a învia, fiind îngropat de liderii PSD și PNL, Marcel…



Source link

Cutremur în România, cu magnitudinea 4,1 

Un cutremur de intensitate medie, având magnitudinea de 4,1 pe scara Richter, a avut loc marți după-amiază, la ora 18:32, în județul Buzău, conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Evenimentul seismic a fost resimțit în zona respectivă și a provocat o anumită îngrijorare printre locuitori. Magnitudinea de 4,1 îl încadrează în categoria cutremurelor de intensitate medie, care pot genera vibrații semnificative și pot determina pagube minore la clădiri slab construite sau afectate de alte factori.

Seismul a avut loc la adâncimea de 140 kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 44 km vest de Focşani, 51 km nord de Buzău, 72 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 80 km est de Braşov şi 86 km nord-est de Ploieşti, notează Agerpres.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Un fost antrenor de la Manchester United îl critică pe Erik Ten Hag: “Nu are niciun sens!”

Fostul antrenor de dezvoltare a abilităților tehnice al primei echipe a lui Manchester United, Rene Meulensteen, critică tactica lui Erik ten Hag, după ce clubul a suferit o nouă înfrângere usturătoare, scor 4-0 cu Crystal Palace, în runda cu numărul 36 din Premier League.

Meulensteen, care a fost prezent pe Old Trafford timp de cinci ani sub comanda lui Sir Alex Ferguson, a descris tacticile lui Ten Hag ca fiind „de neînțeles” și consideră că nu mai există optimism pentru United, scrie goal.com.

“Diavolii Roșii” au suferit luni a 13-a înfrângere din Premier League, fiind învinși cu 4-0 de Crystal Palace pe Selhurst Park. United a încasat acum 55 de goluri în campionat și are o diferență de goluri negativă, coborând pe poziția a opta în clasament.

“Este cu adevărat de neînțeles”

Vorbind pentru NOS, fostul antrenor al lui United a spus: “Este cu adevărat de neînțeles ceea ce se întâmplă acum. Pur și simplu nu există niciun fel de progres. Știți, în calitate de antrenor nou, întotdeauna trebuie să te confrunți cu o selecție de care nu ești responsabil. Așadar, este nevoie de câteva perioade de transferuri înainte de a obține jucătorii pe care îi dorești. Întotdeauna am spus: un antrenor are nevoie de optsprezece luni pentru a face lucrurile cum trebuie, pentru a pune echipa pe drumul cel bun.”

“Acum nu mai există niciunul din acest optimism. Nu există un stil de joc, o cultură de club sau o filozofie. Dacă te uiți la statistici… nu are niciun sens”, a mai spus Meulenstenn.

Echipa lui Ten Hag va reveni în acțiune duminică în Premier League, când va primi pe Old Trafford pe Arsenal, o aspirantă la titlu. Se așteaptă ca echipa să nu ia o decizie privind viitorul olandezului până la finalul sezonului, urmând ca până atunci să aibă loc finala Cupei Angliei împotriva lui Manchester City.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

România – Cehia. Declarațiile selecționerului George Buricea înaintea barajului pentru Cupa Mondială

George Buricea, selecţionerul echipei naţionale de handbal masculin a României, spune că barajul cu Cehia, contând pentru calificarea la Campionatul Mondial din 2025, se va decide la 1-2 goluri şi că micile detalii vor face diferenţa.

„Suntem conştienţi toţi că este un meci important pentru istoria noastră viitoare, dacă pot să spun aşa. Pentru că noi cu cât vom reuşi să legăm mai repede calificările, cu atât e mai bine. Din punct de vedere medical, sigur că suntem pe final de sezon şi există mici probleme, dar nimic foarte serios. Nici nu mai are sens să ne plângem de aşa ceva. Trebuie să uităm şi să dăm absolut tot ce avem mai bun în noi dacă vrem să reuşim ceva frumos şi măreţ. Din punctul meu de vedere, micile detalii vor face diferenţa cu Cehia. Aşa că va conta absolut fiecare gol. Pentru că se poate întâmpla orice într-o dublă de nivelul ăsta”, a afirmat tehnicianul înaintea manşei tur cu Cehia, programată, miercuri, la Baia Mare.

Selecționerul a menţionat că aportul publicului băimărean va conta enorm în ecuaţia calificării echipei naţionale a României.

„Va fi un meci foarte greu, Cehia este o echipă foarte bună, condusă de un antrenor experimentat. E clar că avem şansa noastră. Va fi cu siguranţă un meci foarte spectaculos. Avem nevoie de susţinerea publicului băimărean, din acest motiv am ales să jucăm aici. Pentru că este un public cunoscător al acestui sport, aşa că avem nevoie de suportul acestui public din minutul 1 până în minutul 60. Suporterii băimăreni sunt un element foarte important în ecuaţia acestei calificări. Publicul în general contează enorm, te poate ridica din cele mai grele momente. Pentru că poate pune presiune pe adversar, pe arbitri… deci contează enorm aportul fanilo”, a precizat George Buricea.

România întâlneşte Cehia, miercuri, de la ora 17:30, în Sala Polivalentă Lascăr Pană din Baia Mare, în prima manşă a barajului de calificare la Campionatul Mondial din 2025. Meciul retur cu Cehia va avea loc în 12 mai, la Brno.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Portul Constanța, victima perfectă a managementului defectuos al statului!



Portul Constanța se află în primele 20 de porturi europene ca volum de mărfuri manipulate, dar activitatea sa este ”afectată semnificativ de acțiunea/inacțiunea instituțiilor statului”, se arată într-un raport al Curții de Conturi.

 

Portul Constanța, unul dintre cei mai importanți actori din economia maritimă a României, se confruntă cu numeroase provocări și deficiențe, conform unui raport recent emis de Curtea de Conturi. Auditul efectuat în perioada…



Source link

România are nevoie de o nouă generație de lideri politici, educați pe modelul occidental, consideră rectorul SNSPA

România trebuie “să investească încredere într-o nouă generație de lideri politici, educați și formați pe modelul occidental”, consideră profesorul Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

Rectorul SNSPA prezintă acest punct de vedere într-un mesaj transmis la data de 7 mai 2024, mesaj în care salută ideea decernării premiului “Distinguished International Leadership Award”, pe anul 2024, către președintele României, Klaus Iohannis. Premiul îi va fi oferit președintelui Iohannis la Washington, în cadrul galei Atlantic Council – acesta fiind un partener instituțional al SNSPA.

Atlantic Council este una dintre cele mai influente organizații de tip „think thank” din lume iar premiul pe care îl oferă anual este denumit, informal, „Oscarul Politic”. Ceremonia în care președintele Iohannis își va primi premiul este programată în ziua de 8 mai 2024, la Washington. La ceremonie sunt așteptați peste 600 de invitați din 60 de țări.

“Consider că acest eveniment, alături de întrevederea Președintelui Iohannis cu Președintele Biden, la Casa Albă, și de întâlnirea cu Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, reprezintă unul dintre cele mai importante momente politice ale României, din acest an. Dincolo de agenda oficială, există și o dimensiune simbolică aparte, cu implicații semnificative pentru țara noastră. România este în mijlocul unor fenomene geopolitice majore, iar pozițiile ferme, dar neprovocatoare, față de războiul declanșat de Rusia în Ucraina sau față de derapajele politice, inclusiv din unele state europene, au făcut ca țara noastră să contribuie decisiv la garantarea securității în regiune, la menținerea dialogului și a unității în interiorul Uniunii Europene și al NATO. România a reușit să reconfirme, de fiecare dată, atașamentul față de valorile democratice, să izoleze tendințele extremiste și să construiască o platformă de stabilitate politică, pentru vremuri de furtună”, subliniază mesajul transmis de rectorul SNSPA, Remus Pricopie.

După cum se știe, în anul 2024 în România se vor desfășura toate cele patru tipuri de alegeri. Primele vor fi alegerile locale și cele europarlamentare, care sunt programate simultan, la data de 9 iunie 2024. În toamna anului 2024 se vor desfășura alegerile parlamentare și cele prezidențiale. Actualul președinte, Klaus Iohannis, aflat la finalul celui de-al doilea mandat de șef de stat, candidează acum la funcția de secretar general al NATO. “Atributele de lider” ale președintelui Iohannis “trebuie să fie valorificate, la nivel euro-atlantic, și după finalizarea celui de-al doilea mandat în fruntea Statului Român”, consideră rectorul SNSPA.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Un semifinalist de Cupa UEFA va antrena la turneul final al Cupei Satelor

Vasilică Cristocea, fotbalist care în sezonul 2005-2006 a ajuns cu Steaua până în semifinalele Cupei UEFA, este unul dintre antrenorii de la turneul final al Cupei Satelor, programat în perioada 9-12 mai, la Sărata Monteoru, județul Buzău, informează Federația Română de Fotbal (FRF).

În faza regională a competiției, formația din Cumpăna (Constanța), antrenată de Cristocea, a trecut de reprezentantele din Buzău (comuna Luciu), scor 2-1, Tulcea (comuna Mihail Kogălniceanu), 5-0, și Galați (comuna Piscu), 2-0.

„O astfel de competiție organizată în mediul rural dă o șansă în plus copiilor de a îndrăgi fotbalul. Și se pot descoperi noi talente care pot face pasul spre fotbalul de performanță”, spune Vasilică Cristocea.

Echipa din Cumpăna se află în fața celei de-a patra participări la turneul final Cupa Satelor, fiind nelipsită din această fază încă de la prima ediție. „Copiii sunt familiarizați cu competiția și nu mai au aceleași emoții ca la început”, spune Cristocea, care și-a stabilit și un obiectiv: „Clasarea pe podium. Mă bazez pe calitățile jucătorilor mei, pe disciplina și seriozitatea de care dau dovadă atât la antrenamente, cât și la meciuri. Formăm un grup unit care se ajută mereu la nevoie”.

Fostul fotbalist în vârstă de 43 de ani are peste 200 de meciuri în prima ligă din România pentru Farul Constanța, Steaua, Ceahlăul, Viitorul Constanța și Universitatea Cluj. A reușit să câștige, în 2006, campionatul și Supercupa României, când evolua în tricoul Stelei.

Turneul final al Cupei Satelor, ediția 2023-2024, se va disputa, în perioada 9-12 mai, la Sărata Monteoru, județul Buzău. Competiția națională U13, aflată la a patra ediție, este organizată de Federația Română de Fotbal și dedicată tinerilor practicanți ai fotbalului din mediul rural. Echipele participante reprezintă satele și comunele din România.

Echipele calificate la turneul final sunt: UAT Miroslava (Iași), UAT Cumpăna (Constanța), UAT Ulmeni (Călărași), UAT Târgșoru Vechi (Prahova), UAT Șelimbăr (Sibiu), UAT Mârșani (Dolj), UAT Dumbrăvița (Timiș), UAT Monor (Bistrița-Năsăud).

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Ciucă știe calitățile pe care le așteaptă românii de la viitorul președinte

Președintele Senatului și al PNL, Nicolae Ciucă, apare într-un clip video în care anunță ce calități ar trebui să aibă un candidat la funcția de președinte al României.

Mesajul video cu această declarație a lui Nicolae Ciucă a apărut pe facebook în ziua de 7 mai 2024.

“Românii ar alege pe cineva pentru funcția de președinte dacă îndeplinește cel puțin următoarele criterii – își iubește țara, a fost în slujba oamenilor și nu uită care este misiunea lui în acea funcție”, declară Nicolae Ciucă.

Liderul PNL, în prezent președinte al Senatului, ar urma să fie candidatul PNL la funcția de președinte al României, la alegerile de la finalul anului 2024.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Jaqueline Cristian a fost învinsă de franţuzoaica de origine rusă Varvara Gracheva

Jucătoarea română de tenis Jaqueline Cristian a suferit o înfrângere în runda finală a calificărilor pentru tabloul principal de simplu al turneului WTA 1.000 de la Roma. Într-un meci disputat marți, Cristian s-a confruntat cu Varvara Gracheva, o jucătoare de origine rusă reprezentând Franța. Partida s-a desfășurat pe parcursul a trei seturi tensionate, iar rezultatul final a fost 3-6, 6-2, 6-3 în favoarea lui Gracheva.

Turneul de la Roma este unul de prestigiu în lumea tenisului feminin, fiind clasificat ca un eveniment WTA 1.000 și având premii totale în valoare de 4.791.105 euro. Pentru jucătoarele din calificări, este o oportunitate de a se alătura celor mai bune din lume în tabloul principal și de a-și demonstra talentul și abilitățile în fața unui public internațional.

Deși Jaqueline Cristian a luptat din greu și a reușit să câștige primul set al meciului, Varvara Gracheva a revenit puternic în următoarele două seturi, reușind să obțină victoria în cele din urmă.

Oponenta sa, Varvara Gracheva, în vârstă de 23 de ani și clasată pe locul 88 în clasamentul mondial WTA, a obținut victoria, demonstrându-și supremația și înfrângând-o pe Jaqueline Cristian pentru a treia oară. Cele două jucătoare s-au mai întâlnit anterior în 2019, în finala de la Chiasso, unde Gracheva s-a impus cu scorul de 6-4, 6-2, și în 2023, în primul tur la Bad Homburg, unde a învins-o pe Cristian cu un scor categoric de 6-2, 6-1.

Deși Jaqueline Cristian a fost învinsă în această partidă, ea nu a plecat cu mâinile goale. Pentru participarea sa la turneu și pentru efortul depus în meciul respectiv, Cristian a primit un cec în valoare de 8.030 de euro și 20 de puncte în clasamentul mondial WTA.

Bătălia îndârjită a durat două ore și 31 de minute.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

“Festival cu droguri”. Un traficant a fost prins după ce a încercat să introducă ciuperici, amfetamină la un festival

Într-o acțiune desfășurată în data de 06.05.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au efectuat o reținere în cazul unui individ suspectat de trafic de droguri de risc și de mare risc. Acesta a fost surprins în flagrant în proximitatea zonei de acces către perimetrul unde se desfășura un festival de muzică organizat în Stațiunea Mamaia.

Potrivit informațiilor obținute, în momentul reținerii, individul deținea cantități semnificative de substanțe interzise. Printre acestea se numără aproximativ 10 grame de ciuperci care conțin Psilocine, 3 grame de pulbere de amfetamină și cofeină, 3 grame de pulbere MDMA, 40 de capsule cu 2C-I, 40 de capsule cu methoxetamine, 20 de capsule cu 2C-B, 3 grame de pulbere de ketamină, 2 grame de rezină de canabis și 10 grame de canabis. Toate aceste substanțe erau porționate și ambalate în scopul comercializării.

Comunicatul DIICOT

În ziua de 06.05.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus reținerea unui inculpat, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de  risc și de mare risc.

Acesta a fost prins în flagrant, la aceeași dată,  în proximitatea zonei de acces către perimetrul de desfășurare a unui festival de muzică  organizat în  Stațiunea Mamaia, în  timp ce deținea cantitățile de aproximativ 10 grame ciuperci care conțin Psilocine, 3 grame pulbere de amfetamină și cofeină, 3 grame pulbere MDMA, 40 capsule având ca substanță activă  2C-I,  40 capsule care conțin  methoxetamine, 20 capsule având în compoziție ca substanță activă  2C-B,  3 grame pulbere ketamină, 2 grame rezină de canabis și  10 grame canabis, toate porționate și ambalate în scopul comercializării.

La data de 07.05.2024, a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Constanța cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile. 
Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța. 

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!