inalt nivel la Bucuresti, suveranul belgian se va deplasa si la Sibiu, orasul care in 2007 a fost capitala culturala europeana. Romania libera i-a cerut ambasadorului tarii noastre pe langa Regatul Belgiei, Ovidiu Dranga, amanunte in legatura cu vizita.

» R.l.: Romania nu are obisnuinta vizitei capetelor incoronate. Exista probleme potentiale de protocol? Ne amintim, de pilda, de sotia presedintelui american, Obama, punand mana pe umarul Reginei Angliei, sau felul in care Sarkozy si Berlusconi au obiceiul de a-si imbratisa si pupa vizitatorii, gesturi total interzise

in protocolul curtilor regale...
D.: Nu, Regele Albert va avea un protocol foarte minimalist. Casa Regala belgiana este una dintre cele mai moderne din Europa. Nu se impune vreun cod vestimentar deosebit de cele potrivite unei asemenea ocazii. Oricum, se doreste ca vizita suveranului belgian sa nu aiba un caracter exclusiv protocolar, ci sa se acorde mai multa importanta continutului ei.

» R.l.: Care este acel continut?
D.: Semnificatia acestei vizite e dubla: ea reprezinta un moment de varf al relatiei bilaterale dintre tarile noastre; este prima vizita a unui suveran belgian dupa mai bine de 70 de ani. Vizita are insa si o dimensiune europeana. Are loc cu un an inainte de preluarea presedintiei UE de catre Belgia si se inscrie in seria vizitelor pe care suveranul belgian le efectueaza in tarile est-europene intrate de curand in Uniune. Regele se va intalni cu presedintele, cu primul-ministru si cu presedintii celor doua Camere ale Parlamentului. In paralel, vor avea loc consultari la nivelul ministrilor de Externe. Vizita are, apoi, o puternica componenta economica: suveranul este insotit de o foarte importanta delegatie compusa din oameni de afaceri, printre care presedintele Federatiei Patronale din Belgia. si are, de asemenea, si o componenta academica. Regele soseste insotit de un numar important de rectori ai principalelor universitati din Belgia, care sunt interesati de o colaborare academica cu tara noastra.

» R.l.: O vizita relativ neobisnuita, asadar, desi, cum spuneti, se pastreaza un protocol "minimalist"?
D.: Vizitele regale sunt evenimente speciale in peisajul politic romanesc, iar in cazul acesta precis, vizita, cum v-am spus, va combina dimensiunea politica cu una economica si una academica. Se stimuleaza un demers integrator, in care isi gasesc locul atat viziunea autoritatilor publice, cat si cea a mediilor academice si a antreprenorilor. Nu ar fi o surpriza daca aceasta vizita si intalnirile din cadrul ei
s-ar solda cu unele platforme comune de studiu, de cercetare si de actiune antreprenoriala romano-belgiene.

» R.l.: Ce anume aveti in vedere?
D.: Am in vedere transferul de expertiza belgiana in materie de clustere, de pilda. Cateva universitati belgiene au dezvoltat acest concept de parteneriat academic-public-privat, care scurteaza semnificativ drumul de la cercetarea aplicata pana la patente si produsele finale. Belgia poseda expertiza in materie de energie regenerabila, cercetare spatiala, transport intermodal si logistica, transferabila in Romania. De altfel, in domeniul energiei regenerabile, cum ar fi energia eoliana, firmele belgiene sunt deja bine reprezentate in Romania si nu vad de ce n-ar sprijini initiativa privind un Forum al Marii Negre pentru Energie Regenerabila.

» R.l.: La ce fel de energii regenerabile va referiti?
D.: Ah, va inteleg nedumerirea. Nu este un subiect care pasioneaza la noi. In privinta Marii Negre, temele predominante sunt gazul si petrolul, in jurul carora s-a configurat de mai bine de un deceniu un joc geopolitic cu implicatii globale. Pe acest fond, energia regenerabila apare ca o curiozitate. Ea este insa o alternativa viabila din punct de vedere economic. Se discuta chiar in acest moment despre eforturi corelate ale statelor riverane pentru a introduce subiectul energiei regenerabile pe agenda publica, in concordanta cu prioritatile UE in materie.

» R.l.: Care ar putea fi pentru Romania efectul politic al acestei vizite?
D.: Romania si Belgia sunt tari de talie medie in UE. Impreuna isi pot promova mai bine interesele, dupa cum tot impreuna pot servi mai bine consolidarea proiectului european. Romanii si belgienii sunt printre cei mai entuziasti sustinatori ai integrarii europene.
De altfel, aceasta similitudine in perceptie si actiune are un fundament istoric: prima Constitutie a Romaniei, din secolul al XIX-lea, s-a inspirat din Constitutia Belgiei. Daca ne referim la istorie, in perioada interbelica familiile regale ale Romaniei si Belgiei au fost foarte apropiate. In acelasi timp, Romania poate sa se inspire din modelul belgian, in masura in care Belgia a avut abilitatea politica de a se plasa constant in coalitiile castigatoare.

REGELE ACCIDENTAL
Regele Albert al II-lea al Belgiei nu se astepta catusi de putin sa se aseze pe tronul tarii sale si ar fi continuat probabil sa se ocupe de Oficiul Belgian al Comertului Extern, al carui presedinte de onoare era, daca nu ar fi intervenit moartea neasteptata a fratelui sau, Regele Baudouin, in 1993. Baudouin nu lasase copii, iar Albert avea in acel moment aproape 60 de ani si nu dorea tronul, asa incat fiul sau, Printul Philippe, ar fi trebuit sa devina regele belgienilor. Clasa politica belgiana s-a panicat insa la ideea ca Philippe, ale carui capacitati erau puse la indoiala de toata lumea, ar fi putut urca pe tron. Albert a fost rugat insistent sa preia tronul, el devenind astfel cel mai in varsta rege al Belgiei in momentul incoronarii.

Odata rege, el s-a remarcat prin discretie si prin felul impaciuitor in care a stiut sa modereze tensiunile din ce in ce mai mari dintre flamanzi (majoritari si a caror clasa politica doreste scindarea tarii) si francofoni. Existenta monarhiei este considerata una dintre cele doua mari piedici in calea definitivarii destramarii Belgiei, cealalta piedica fiind chestiunea capitalei, Bruxelles, unde sunt instalate principalele institutii europene si euroatlantice (UE si NATO). Albert al II-lea a sarbatorit saptamana trecuta 50 de ani de casatorie cu Regina Paola, fosta Printesa Ruffo di Calabria.