statul, in medie, un milion de euro.

» Pentru anul 2009 au fost alocate 10 milioane de lei pentru finantarea lucrarilor de refacere a blocurilor incadrate in clasa I de risc seismic.

Cutremurele puternice i-au speriat de fiecare data pe oameni, dar nu au reusit sa mobilizeze autoritatile pentru a impulsiona programul de consolidari. De fiecare data s-au gasit motive pentru a explica faptul ca au ramas sute de blocuri neconsolidate care pun in pericol viata a mii de oameni. Recent, expertii seismologi japonezi de la Japan International Cooperation Agency (JICA) au atras atentia ca Romania este o tara foarte expusa la cutremure, iar Bucurestiul ocupa prima pozitie intr-un clasament al oraselor cel mai puternic afectate in caz de seism.

3.600 de imobile expertizate
Pana in prezent au fost expertizate tehnic 3.600 de cladiri din toata tara, din care majoritatea se afla in Bucuresti. In clasa I de risc seismic au intrat 630 de cladiri de locuit, dintre care 392 din Bucuresti. Acestea prezinta cel mai mare risc in caz de cutremur si sunt, in general, cladiri foarte vechi, care au mai prins si alte seisme puternice.    Programul prioritar de consolidari al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei cuprinde 147 de cladiri de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic si care sunt pericol public, din care 127 in Capitala. Termenul de finalizare a fost estimat spre sfarsitul anului 2012.

Diferente in statistici
Evidenta cladirilor incadrate in clasa I de risc seismic din Capitala difera la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei fata de Primaria Generala. In timp ce ministerul spune ca exista 392 de cladiri in clasa I, municipalitatea recunoaste doar 372. La fel se intampla si in cazul imobilelor consolidate. In timp ce ministerul trece pe lista doar 14 imobile finalizate in intreaga tara, Primaria Capitalei se lauda cu 16 consolidate.

Cu viteza melcului
Consolidarile s-au finalizat, pana acum, la nivelul intregii tari, la 14 cladiri, alte sapte fiind in curs de executie, iar la 13 imobile se elaboreaza proiectele. De asemenea, urmeaza sa mai fie contractate lucrarile la 19 cladiri, iar la alte 18 va incepe proiectarea. Viteza de melc este explicata de autoritati prin faptul ca locatarii nu vor sa se mute din case pe perioada santierului. "Ritmul scazut al contractarii si finalizarii lucrarilor de consolidare se datoreaza, in principal, realizarii interventiilor in spatii locuite, care impun masuri speciale din punct de vedere tehnic si organizatoric, precum si dificultatilor de obtinere a acordurilor coproprietarilor pentru efectuarea lucrarilor de interventie. Spre deosebire de interventiile pentru consolidarea unor cladiri evacuate, interventiile cu mentinerea functionalitatii cladirilor implica prelungirea excesiva a duratei de executie si majorarea cu circa 50% a costului lucrarilor  de consolidare", au declarat reprezentantii Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei.

Un milion de euro blocul
Pentru consolidarile efectuate pana in prezent, s-au cheltuit 47 milioane de lei, ceea ce inseamna aproape un milion de euro pentru fiecare dintre cele 14 cladiri terminate. Pentru anul 2009 este prevazuta suma de 10 milioane de lei pentru finantarea lucrarilor de consolidare a cladirilor de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public.

Primariile stau sa cada
Doua dintre sediile primariilor din Capitala sunt in pericol de prabusire in caz de cutremur. Situatia cladirii care gazduieste Primaria Generala (construita in 1910) este cunoscuta de ani de zile, iar edilii au promis marea cu sarea in privinta consolidarii, insa nu au realizat nimic. Fostul primar general Videanu a anuntat ca va face consolidarea dupa o metoda foarte moderna, care nu va impune mutarea salariatilor pe perioada santierului. Pana sa se apuce de treaba, au venit alegerile, iar la carma Bucurestiului s-a instalat Oprescu, care nu a mai fost de acord cu proiectul lui Videanu. Totusi, actualul primar general a anuntat ca va fi consolidata cladirea, iar activitatea se va muta in alt imobil, tinut secret, undeva in zona Grozavesti. Toate acestea sunt planuri de viitor, pentru ca inca nu s-a facut nimic. Ceva mai rapizi au fost edilii de la sectorul 1, care deja au mutat primaria in alt sediu, iar cel din Banu Manta a intrat in consolidare.

16 cladiri consolidate in Capitala
Autoritatile au reusit sa consolideze doar 16 imobile din cele 712 incadrate intr-una dintre clasele de risc seismic, conform tabelelor facute publice de edili. In urma expertizelor tehnice efectuate pana in prezent, 115 cladiri au fost incadrate in clasa I de risc seismic si prezinta pericol public, alte 257 de imobile au intrat la clasa I de risc seismic, 283 in clasa a II-a, 55 in clasa a III-a si doua in clasa a IV-a. In afara de acestea, inca 1.908 constructii au fost cuprinse in diferite categorii de urgente, fara a fi incadrate intr-o clasa de risc seismic. Anul acesta au fost alocate 2,9 milioane lei de la bugetul local pentru consolidarea cladirilor.

"Gargara multa, treaba putina"
Reprezentantii asociatiilor de proprietari sunt nemultumiti de viteza cu care inainteaza lucrarile de consolidare si dau vina pe autoritati, care nu au fost in stare sa le impulsioneze. "Gargara multa, treaba putina – asa a fost pana acum. Responsabilitatea consolidarilor a fost aruncata de la cetateni la autoritati si invers, in timp ce o parte din banii alocati in acest scop s-au intors inapoi, pentru ca nu au fost cheltuiti. Acum s-au creat servicii care se ocupa de consolidare in Capitala, la nivelul primariilor de sector, si speram sa mearga treaba mai bine, dupa ce va incepe o inventariere serioasa a cladirilor construite inainte de 1978", a declarat Mihai Mereuta, presedintele Ligii Asociatiilor de Proprietari Habitat. Acesta a atras atentia asupra faptului ca edilii nu au facut nici macar instructajul populatiei in caz de cutremur. Oamenii ar fi trebuit informati cum sa procedeze pentru a evita accidentele. De exemplu, locatarii trebuie instruiti cum sa-si aranjeze mobila in casa pentru ca aceasta sa nu devina un pericol pentru viata si sanatatea lor in caz de seism puternic.

Mutarea locatarilor, o mare problema
Unul dintre motivele invocate de edili pentru a justifica ritmul scazut in care se fac consolidarile este lipsa spatiilor in care sa fie cazate persoanele din imobilele unde trebuie incepute lucrarile. Asa s-a intamplat si in cazul cladirii din Calea Victoriei nr. 128A, unde lucrarile au inceput in urma cu aproape trei ani si nu s-au finalizat nici pana in prezent. "Am primit o somatie in 2007 sa permit accesul muncitorilor in locuinta, dar acest lucru nu a fost posibil, pentru ca locuim patru persoane intr-o camera de 14 metri patrati. Am cerut sa-mi asigure un loc unde sa ma pot muta, dar m-au plimbat de la Primaria Capitalei la Primaria Sectorului 1 si inapoi.

Nici una nu-mi putea oferi o locuinta, deoarece au spus ca nu au disponibile", ne-a povestit Gelu Feraru, unul dintre locatarii din blocul de pe Calea Victoriei nr. 128A. In urma cu aproape doua luni, municipalitatea i-a oferit un apartament in unul dintre blocurile cunoscute sub denumirea de "Gemenii". De atunci, Gelu Feraru nu a reusit sa se mute, intrucat angajatii din primarie nu au pus la punct actele necesare si au promis ca il vor anunta telefonic cand totul va fi gata, lucru care inca nu s-a intamplat.