» Noua conducere a tarii, reprezentata de presedintele Ion Iliescu si premierul Petre Roman,  precum si sefii noilor servicii de informatii – vreo sapte, infiintate in 1990 si populate tot cu ofiteri ai fostei Securitati – promiteau ca nimeni nu va mai fi inregistrat fara mandat emis de  procuror si ca interceptarile nu vor fi folosite ca arma politica, ci doar pentru apararea sigurantei nationale si a  cetateanului.

Dupa nici doi ani de la Revolutie, mai precis, in luna mai 1991, presa a  descoperit  la Berevoiesti o groapa plina de documente ale fostei Securitati si ale nou-infiintatului Serviciu Roman de Informatii din care rezulta ca se faceau interceptari ilegale. Au urmat apoi, in 1996, dezvaluirile capitanului SRI Bucur despre ascultarile ilegale ale convorbirilor ziaristilor si politicienilor opozitiei. Intr-un interviu acordat  Romaniei libere,  Bucur a declarat ca interceptarile ilegale se faceau la ordinul presedintelui Ion Iliescu si al directorului SRI Virgil Magureanu.

Exces de zel in slujba lui Iliescu
Fostul colonel de Securitate I.A., repartizat  din martie 1990 la SRI,  ne-a confirmat ca s-au facut interceptari. "Am facut interceptari si in zilele lui decembrie 1989 si chiar le-am intensificat,  incepand cu 12 ianuarie 1990, cand a fost un miting in Piata Victoriei, la sediul Guvernului, si s-a cerut scoaterea in afara legii a PCR. Eram la Diviziunea   A  a SRI.  Pana in 1989 eu am lucrat la Directia I a Securitatii, care facea politie politica, asa cum se spune astazi, iar la Diviziunea A a SRI faceam aceeasi munca. O perioada buna nu am mai patruns in case pentru a monta tehnica, dar am exploatat-o pe cea existenta. sefii nostrii, ai Securitatii, au vrut sa devina utili si indispensabili pentru a-si demonstra loialitatea fata de noua putere si a obtine functii.

 

In afara de interceptari faceam filaj umar la umar, ne contactam informatorii si ii plasam langa liderii partidelor istorice: langa Coposu, Ratiu, Cunescu, Campeanu. Pe cei care nu voiau sa ne sprijine  ii santajam cu notele lor informative din perioada comunista si ei ne serveau, ca erau vremuri tulburi si le era frica. Pe ai mei i-am folosit pana m-am pensionat", ne-a declarat I. A., care si-a pastrat anonimatul deoarece "la pensionare ni s-a atras atentia ca nu avem voie sa vorbim despre munca noastra pentru ca vom suporta consecintele". Ne-a dat si exemple de ofiteri pedepsiti de SRI  – Constantin Bucur si Adrian Radu – care s-au ales cu dosar penal pentru ca au dezvaluit presei practicile ilegale ale SRI.

Santaj economic practicat dupa 1993
Incepand cu anul 1993, convorbirile interceptate erau folosite si ca santaj economic, ne-a declarat colonelul A.G., un alt fost ofiter de Securitate si apoi de SRI, care ne-a facut dezvaluiri sub protectia anonimatului. "Diviziunea care se ocupa de protectia economiei nationale urmarea marile afaceri si marile tunuri.  Se faceau interceptari, filaje, filme si apoi se santaja: puscarie sau bani. In primii ani taxa de protectie se lua in special de la arabii pe care noi ii cunosteam inca dinainte de 1989, din perioada cand ei isi faceau studiile in Romania, care durau si cate 15 ani (acoperire pentru spionaj - n. red.). In general erau santajati cei care incalcau legea. Tot in acea perioada in Romania venisera sa spele bani mafioti din Cosa Nostra si gaseau protectie la SRI.

 

Eu am facut note informative despre grupul de firme C.R. E. E.R. , unde era implicat  un condamnat in Italia pentru aderare la structuri mafiote, spalare de bani si crime, pe care il chema Mauro Gueretta. Dupa 2001 a inceput si santajarea afaceristilor romani. Pentru cine nu dadea banul, se trimiteau notele informative la Parchet si i se puneau catusele.   De unde credeti ca generalii SRI si-au facut vilele, ca pana in 2003 salariile nu au fost chiar asa de mari? Acum nu stiu ce mai e prin SRI" ne-a declarat A.G. Intre anii 1997-2000, cand tara a fost guvernata de CDR "cei mai urmariti operativ-informativ erau taranistii si membrii familiei presedintelui Emil Constantinescu, chiar daca ei erau la guvernare" ne-a declarat colonelul V. P. De ce taranistii? "Pentru ca ei erau cei mai periculosi, pentru ca erau mai cinstiti si mai porniti impotriva Securitatii si PCR.  Ordinul a venit de la Iliescu si a fost transmis de ai nostri, din PDSR.

 

Ori ii terminam noi, ori la viitoarea guvernare, daca ar fi iesit tot ei,  am fi fost dati afara, marginalizati. Sigur, aveam foarte multi fosti informatori si ofiteri in PNTCD, pe care ii exploatam. Cautam orice element pe care il puteam apoi folosi pentru actiunile noastre de discreditare. Au fost cazuri cand veneau la taranisti si tineri care n-au mai fost la noi in supraveghere, dar le-am montat si lor tehnica", a mai afirmat V.P. Dupa cum se stie,  fostul presedinte Emil Constan-tinescu si membrii familiei sale au fost tintele preferate ale atacurilor mediatice. Fraza "Securitatea m-a invins", rostita de Constantinescu in momentul "abdicarii" sale (a renuntat sa mai candideze pentru al doilea mandat de presedinte), a devenit celebra.  

Colonelul SRI Bucur: "Ii interceptam pe ziaristi si pe taranisti"
Cel care a demonstrat, dupa 1990, cu probe indubitabile (casete audio)  faptul ca SRI a interceptat ilegal convorbiri telefonice a fost capitanul Constantin Bucur.  El a fost pedepsit pentru curajul sau cu o condamnare la doi ani de inchisoare cu suspendare.

» Rep.: Cum se faceau interceptarile dupa  revolutia din decembrie 1989?
Constantin Bucur: Imediat dupa 1990, eu  nu am fost pus sa fac interceptari, ci monitorizam posturile de televiziune si ziarele. In primii doi ani, centrala  mare de interceptari,  situata in spatele sediului IGP, era sigilata. La acea centrala  puteau fi interceptate  simultan cam  1.000 de posturi telefonice.  Insa celelate centrale de sector sau microcentralele erau folosite in continuare de noile structuri ale sigurantei publice, adica de cele ale SRI si cele ale Ministerului de Interne.  Eu am inceput sa ascult telefoanele, la ordin, incepand parca din 1993, cand politia politica a inflorit la ordinele lui Ion Iliescu si Virgil Magureanu.

» Rep.: Cine dadea ordinele de interceptare?
Bucur: Ordinul era dat de presedintele Ion Iliescu si de seful SRI Virgil Magureanu. Interceptarile se faceau la gramada.

» Rep.: Ati primit ordine direct de la ei?
Bucur: Ordinul lor imi era transmis de seful meu direct, colonelul Ion Vrejoiu.
Eu i-am spus ca e ilegal, dar el mi-a spus ca raspund sefii nostri. Primeam ordin sa-i inregistram in prinicpal pe taranisti si pe ziaristi.
Ordinele veneau la gramada, fara inregistrare oficiala, fara mandat de la procuror. Spre exemplu, daca un jurnalist publica ceva impotriva unui serviciu secret, primeam ordin sa interceptam convorbirile, cum a fost cu Sorin Rosca Stanescu de la Ziua, dupa ce a publicat scandalul  "Terasa Anda" (filaj deconspirat de jurnalisti – n.red.). Veneau la gramada.
La ziarul Ziua am interceptat cinci posturi de telefoane:  de la sediul  ziarul interceptam patru posturi  precum si telefonul lui Rosca.

» Rep.: Cum le-ati interceptat? Prin centrala telefonica sau microfonul din perete?
Bucur: Prin centrala telefonica unde erau facute legaturile cu noi inca de pe vremea Securitatii.

» Rep.: Cate interceptari ilegale se faceau?
Bucur: Nici nu se mai stie cate se faceau. Spre exemplu, la bilantul activitatii SRI pe anul 1996, s-au raportat 500 de interceptari, dar Nicolae Ulieru, purtatorul de cuvant al SRI,  a  vorbit de  700 de interceptari,  iar un parlamentar din Comisia de control a SRI spunea  de 800. Nimeni nu a sesizat ca nu exista o cifra exacta a interceptarilor.

» Rep.: Ce convorbiri ati mai ascultat la ordinul sefilor?
Bucur: Ii interceptam nu numai pe ziaristi, ci si pe Simina Mezincescu (cunoscuta monarhista), Dinu Patriciu, pe revolutionarul Nicolae Dide, pe taranisti Ticu Dumitrescu si  pe Corneliu Coposu.

» Rep.: Din care centrala a Securitatii faceati interceptarile?
Bucur: Din centrala de langa  IGP, intr-o camera de 30-40 de metri patrati. Dar se faceau interceptari din mai multe camere.

» Rep.: De cine erau impuse aceste operatiuni?
Bucur:  Erau impuse de presedintele tarii, cat am fost eu in SRI pana  in 1996, si de seful institutiei Virgil Magureanu. Eu nu am mai vrut sa incalc legea si am anuntat presa, motiv pentru care am fost condamnat la inchisoare. In 1997, Emil Constantinescu mi-a spus  ca am fost un erou si ca va avea grija de mine, dar pe urma m-a uitat. Mai mult, am fost trimis in judecata si condamnat.

Interceptarile se faceau in functie de interese
» Rep.: Cum erau folosite interceptarile ilegale ?
Bucur: Interceptarea se facea in functie de interesele lui Iliescu, ale lui Magureanu,  cat a fost sef la SRI. Pe Patriciu l-au ascultat ca sa-l santajeze. Uitati-va la generalul Dumitru Zamfir (nr. fost prim adjunct al directorului SRI):  a lucrat ca si mine la SRI la transmisiuni si a adunat atata avere. De unde? Cred ca se facea asa: se luau casetele, se  mergea la cel vizat si i se spunea uite stiu asta, cat dai? Ce zici daca dau asta la presa? Cam asa se spunea.

» Rep.: Aveti probe materiale in acest sens?
Bucur: Nu am dovezi materiale ca inregistrarile au fost folosite ca santaj, insa pot depune oricand marturie.

Convorbirile telefonice ale ministrului Nicolae Noica au fost ascultate dupa 1997
Colonelul de Securitate Dumitru Prichici – al carui prim interviu a fost publicat in Romania libera in urma cu doua zile -  ne-a relatat ca interceptarile ilegale au continuat si dupa 1997, cand la putere au venit CDR si presedintele Emil Constantinescu.

» Rep.: Dupa 1990 erati pensionar, dar ati auzit de interceptari ilegale de  la fostii dvs. subordonati care erau activi?
Colonelul Dumitru Prichici: Da, si am si probe. Proba cea mai clara si care nu ma implica pe mine este din timpul guvernarii CDR. Eu eram la taranisti inca din 1990 si eram consultat de multe ori chiar de catre Corneliu Coposu sau Ion Diaconescu. Mai eram chemat sa depistez tehnica. Va dau si un exemplu concret: am gasit parazitata centrala ministrului Nicolae Noica de la Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. El mi-a spus ca i se blocheaza toate proiectele, ca tot ce planuieste este rasturnat inca dinainte de a le organiza si ca suspecteaza ca ii sunt interceptate convorbirile. Am cautat si am gasit firul de interceptari conectat la centrala telefonica a ministerului. Un alt exemplu de interceptare sunt chiar eu.  Am simtit-o pe propria piele. M-au supravegheat ilegal chiar din prima parte a anului 1990, fiind urmarit sub numele de cod "Petre".

» Rep.: Cand v-ati dat seama ca sunteti urmarit?
Prichici:  In ianuarie 1990, cand  generalul Radu Gheorghe, comandantul unitatii cifrului de stat de la Securitate, m-a chemat la el acasa si m-a avertizat ca voi fi pedepsit pentru ca am stricat jocurile din decembrie 1989, cand am blocat centrala de interceptari a Securitatii, precum si jocurile de la TVR.

» Rep.: Care erau acele jocuri?
Prichici: Preluarea TVR de catre activistul PCR Mihalache in  seara de 23 decembrie si punerea TVR la dispozitia lui Ceausescu sa intre in direct si sa preia conducerea Armatei si a Securitatii. In acel moment Ceausescu   era deja capturat la Targoviste si se tot uita la ceas pentru a intra in direct. I se pregatise preluarea  comenzii Armatei si a Securitatii, dar planul a cazut pentru ca  Mihalache a fost obligat sa fuga de prezenta mea, altfel risca sa fie linsat.

» Rep.: Aveti documente care sa ateste ca dupa 1990 ati fost supravegheat/interceptat  ilegal de SRI?
Prichici: Da, am gasit documentul oficial chiar in dosarul meu penal, deschis pe 4 septembrie 1996 de Parchetul General. In acel act de inculpare din dosar  se invocau  niste mandate de interceptare a telefonului meu pentru incalcarea Legii Sigurantei Nationale, mandate pe care insa Parchetul si SRI nu mi le-au pus la dosar si nu le-a trimis nici la CEDO, unde se judeca acum procesul meu (Prichici a fost condamnat la doi ani inchisoare cu suspendare pentru incalcarea Legii Sigurantei Nationale – n. red.). Nu mi le-au trimis la proces pentru ca fizic mandatele si motivele nu existau. Ca sa se emita un mandat de interceptare trebuia sa exite si motive scrise.  Eu aveam o firma autorizata de justitie sa faca cer-cetare, proiectare, productie si comercializare de  aparatura tehnica operativa pentru interceptare si protectie a informatiilor (aparate de cifrat si descifrat mesaje) care mergea destul de bine. Pentru ca eram la taranisti si il consiliam pe Corneliu Coposu in domeniul serviciilor de informatii,  SRI m-a interceptat ilegal, mi-a gasit nod in papura si mi-a platit si politele din decembrie 1989.

» Rep.: De ce credeti ca s-a continuat ascultarea ilegala a telefoanelor?
Prichici:  Mai putin pentru interesele natiunii si mai mult pentru interesele politice si economice de grup, cautandu-se doar materiale compromitatoare pentru adversarii politici, pentru concurentii economici si chiar pentru mentinerea unei stari de spirit deprimante a unor posibili adversari sau concurenti. Numai unii nu erau interceptati, pe criteriul clientelismului  politic si economic, in functie de interesele conducatorilor  SRI si ale celorlalte servicii de informatii  sau la ordinele politice ale conducatorilor tarii si ale unor parlamentari care se ocupa de trafic de influenta.

Scopul fostilor securisti: compromiterea lui Emil Constantinescu
» Rep.: Ce probe materiale aveti in acest sens?
Prichici: Exemplul TEPRO Iasi, care a fost cumparat de un ceh pe vremea guvernarii cederiste. Conducerea SRI infestata de securistii pro-Iliescu nu  numai ca nu s-a implicat in prevenirea asasinarii liderului de sindicat de acolo si distrugerea fabricii, dar l-a si pedepsit pe ofiterul  de obiectiv care a facut un raport in acest sens si l-a inaintat superiorilor.  stiu acest lucru chiar de la ofiterul de caz. El stia ca eu sunt la taranisti si mi-a spus asta. Scopul distrugerii TEPRO si al uciderii presedintelui de sindicat a fost compromiterea taranistilor si a presedintelui Emil Constantinescu.

» Rep.: In cartea dvs. "Condamnati la tacere" l-ati acuzat si pe Emil Constantinescu. De ce?
Prichici: Pentru ca a tolerat atentatele la siguranta nationala prin neimplicarea lui in calitate de comandant suprem si presedinte al CSAT.

» Groapa cu documentele Securitatii si ale SRI
Primul mare scandal de politie politica de dupa 1990 a fost provocat de descoperirea unei cantitati uriase de documente ale fostei Securitati si ale SRI, ce urmau a fi distruse fiind considerate compromitatoare.
Printre dosarele gasite in groapa de la Berevoiesti in 1991, jurnalistii Romaniei libere au descoperit  documente care probau ca in cursul anului 1990 au fost urmariti lideri ai partidelor istorice  si ai mitingului maraton din Piata Universitatii, miscare inabusita in sange intre 13 si 15 iunie 1990 de Ion Iliescu cu ajutorul minerilor. Printre cei urmariti informativ de SRI s-au aflat Ticu Dumitrescu, Corneliu Coposu, Ion Puiu,  Simina Mezincescu, Petre Mihai Bacanu, Ana Blandiana, Florin Iaru, Stelian Tanase. Atunci SRI, prin vocea directorului Virgil Magureanu a negat ca ar fi facut politie politica. In anul 2007 insa, acelasi Virgil Magureanu  ne-a confirmat ca in 1990  ofiterii SRI au monitorizat mitingul - maraton din Piata Universitatii si pe liderii acestuia.

 

 

Securitatea putea asculta simultan 47.000 de persoane

 

Constantin Bucur: "Cico Dumitrescu, prins ca vindea secrete KGB-ului"

 

Ati avut microfoane montate in casa inainte de 1989?

 

Fosti securisti dezvaluie secretele microfoanelor din casele noastre

 

Elena Ceausescu avea o unitate speciala pentru interceptari