sa evite pericolul. In plus, oferirea de indicii poate fi utila in cadrul strategiilor de marketing. Cu toate acestea, cei care critica astfel de experimente sustin ca nu exista probe care sa ateste ca mesajele subliminale ar functiona si in afara laboratoarelor.

In 1957, un cercetator in domeniul marketing-ului, James Vicary, sustinea ca un mesaj transmis repetitiv pe un ecran de cinema din New Jersey i-a determinat pe spectatori sa achizitioneze mai multa mancare si bautura, apreciind ca este vorba de "publicitate subliminala". Un an mai tarziu, Marea Britanie, Statele Unite si Australia au interzis publicitatea subliminala si, in 1962, Vicary a recunoscut ca a falsificat rezultatele testului.

In 1974, desi nu existau indicii ca mesajele subliminale ar fi fost utilizate, ONU a apreciat ca acestea reprezinta o amenintare la adresa drepturilor omului. In 1985, Joe Stuessy a declarat in fata Senatului SUA ca trebuie facute cercetari amanuntite in ceea ce priveste mesajele transmise prin intermediul muzicii heavy metal. Cinci ani mai tarziu, formatia Judas Priest este data in judecata de parintii unui baiat care s-a sinucis dupa ce a ascultat melodiile formatiei. La momentul respectiv, membrii Judas Priest au declarat ca, daca ar vrea sa faca uz de mesaje subliminale, le-ar cere tinerilor sa achizitioneze mai multe discuri.

In cadrul testelor recente, la care au participat 50 de subiecti, profesorul Nilli Lavie, de la University College Londra, le-a aratat acestora o serie de cuvinte pe un monitor de computer. Fiecare cuvant aparea pe ecran pentru doar o fractiune de secunda, timp insuficient pentru ca acesta sa fie citit in mod constient. Cuvintele erau fie pozitive, cum ar fi "bucuros", "floare" sau "pace", fie negative ("agonie", "disperare", "crima"), fie neutre ("cutie", "ceainic", "ureche"). Dupa fiecare cuvant, participantii urmau sa aleaga in care categorie se incadra acesta si sa mentioneze cat de convinsi sunt de alegerea facuta.

Cercetatorii au descoperit ca participantii au raspuns cu o mai mare acuratete atunci cand a fost vorba de cuvintele negative, chiar si atunci cand nu erau extrem de convinsi de alegerea facuta. Astfel, ei au incadrat in categoria corecta 66% dintre cuvintele negative si 50% dintre cele pozitive. "Am demonstrat ca oamenii pot percepe valoarea emotionala a mesajelor subliminale si am demonstrat ca oamenii sunt mai influentati de cuvintele cu sens negativ", a spus Lavie. "In mod clar, exista o serie de avantaje evolutionare in reactia rapida la informatiile emotionale", a adaugat ea. "Nu putem astepta sa intervina constiinta cand vedem pe cineva alergand cu un cutit in mana spre noi sau cand conducem prin ploaie si ceata si vedem un semn de pericol", a adaugat cercetatoarea.

Levie spune ca studiile sale ar putea fi aplicate si in campaniile de marketing. "Cuvintele negative au un impact mai rapid, astfel incat formulari de tipul «Kill Your Speed» ("elimina viteza" - n.r.) ar putea fi mai eficiente decat «Slow Down» ("incetineste" - n.r.)", a adaugat ea. Realizarea studiului a fost finantata de Wellcome Trust.