Jurnalistul Christoph Hasselbach a afirmat, într-un comentariu pentru publicația Deutsche Welle, că președintele ales al Franței, Emmanuel Macron are planuri mari cu Europa: mai multă comunitate, mai multă solidaritate, mai multe investiții pentru a ieși din criză.
Termenul New Deal se întoarce în timp până la președintele democrat al SUA, Franklin Delano Roosevelt. În anii '30 ai secolului trecut, în timpul gravei crize economice mondiale, Roosevelt a combătut șomajul ridicat și a stabilizat din nou situația, economic și politic, printr-un program amplu de investiții și reforme socio-economice. Pentru că și atunci exista, ca și azi, tentația de a recurge la extremism politic pentru a ieși din criză.
Situația din Franța de azi nu se compară totuși cu cea din America lui Roosevelt, dar țara se află într-o criză de durată. Șomajul este aproape dublu față de Germania vecină, competitivitatea Franței pe plan internațional este în regres iar creșterea economică este slabă de mulți ani, chiar dacă în ultimele luni și-a mai revenit.
Parisul nu a mai reușit de un deceniu să respecte criteriile europene privind nivelul deficitului de stat, în timp ce Germania înregistrează chiar plusuri la buget. Iar din punct de vedere politic, aproape 50% dintre francezi s-au pronunțat la primul tur al alegerilor prezidențiale pentru candidați cu vederi fățișe anti-globalizare și anti-UE. Tot așa, în turul doi, multă lume nu a votat neapărat pentru Macron și pentru programul său, ci împotriva doamnei Le Pen.
Macron vrea să reducă impozitele pentru companii și să liberalizeze piața franceză a muncii. Nu prea sunt măsuri care să se califice sub denumirea de New Deal. Acesta este însă al doilea său mare proiect, și anume un program de investiții pentru întreaga zonă Euro, care să fie finanțat dintr-un buget comun al statelor din uniunea monetară.
