Locuitorii din Transnistria, regiune separatistă a Republicii Moldova, îşi aleg din nou așa-zisul președinte, iar în cursa electorală sunt șase candidați, explică o analiză publicată de Deutsche Welle.
Conform ultimelor sondaje, cele mai mari șanse le-ar avea actualul lider Evghenii Șevciuk și Vadim Krasnoselschii, în spatele căruia ar sta concernul „Sheriff”, precizează articolul semnat de Simion Ciochină.
Alegeri vechi și noi în Transnistria
Locuitorii Transnistriei îşi aleg din nou președintele. La cinci ani de la ultimul scrutin, duminica viitoare vor vota pentru unul din cei şase candidaţi rămaşi în cursă.
Conform ultimelor sondaje, cele mai mari șanse le-ar avea actualul lider Evghenii Șevciuk și Vadim Krasnoselschii, în spatele căruia ar sta concernul „Sheriff”.
Răul cel mic sau răul cel mare al alegerilor din Trasnistria
După ce localitățile din partea dreaptă a Nistrului au scăpat de panourile electorale cu promisiuni, a venit rândul regiunii din stânga Nistrului. Râbnița, un oraş industrial aflat la 130 km de Chișinău, are străzile principale pline de slogane, majoritatea în limba rusă. „Eu îl voi vota pe Șevciuk. El a promis, a făcut și va face multe”, ne spune o locuitoare a orașului, care se îndrepta la piață. „Nu, nu cred că are șanse. Toți spun că Krasnoselschii are mai multe șanse”, îi dă replică o altă doamnă.
Asemenea discuții pe un ton mai aprins sau mai calm sunt acum pe ordinea de zi a cetățenilor din regiune. După ce l-au votat pe Şevciuk la ultimul scrutin din 2011 şi acesta i-a dezamăgit în repetate ori, locuitorii Transnistriei au o doză de neîncredere. Elena, o tânără de 29 de ani din Tiraspol, consideră că, după observațiile ei, o mai mare șansă le-ar avea Krasnoselschii, cu toate că ar putea exista și alte surprize.
„Situația în societatea transnistreană este destul de tensionată. În ultimii cinci ani situația social-economică din regiune este destul de grea, iar oamenii speră la un trai mai bun. Pe de altă parte, în timpul campaniei au fost multe cazuri de dezinformare și propagandă, care au adus această doză de tensiune. Oamenii se ceartă pentru cine să voteze. Eu cred că o mare parte din populație încă nu s-a decis pentru cine să-și dea votul. Timp de cinci ani am avut de trecut prin mai multe dificultăți și cred că mai rău nu poate să fie. Noi credem în viitor. Programul fiecărui candidat este unul bun și se vede că ei cunosc problemele regiunii. Eu cred că dacă aceste promisiuni vor fi îndeplinite, viața de la noi se va îmbunătăți”, ne-a spus Elena.
Spre deosebire de alegerile din 2011, în această campanie candidații electorali de la Tiraspol au declanşat un adevărat război informațional. Posibil inspirați de exemplul politicienilor de la Chișinău, aceștia folosesc pe larg televiziunea pentru a se defăima reciproc și a descoperi părţile întunecate ale fiecăruia. Natalia Scurtul, o jurnalistă din Tiraspol, crede că aceste lupte televizate dintre Șevciuk și Krasnoselschii au polarizat și mai mult populația derutată a regiunii.
„Spre deosebire de alte scrutine, la aceste alegeri avem paradoxal de mulți candidați. Dacă la început 10 cetățeni și-au manifestat dorința de a deveni președinte, acum sunt șase, dintre care una este femeie, ceea ce tot reprezintă o premieră. Totodată, dacă e să facem o analiză, atunci putem spune că oamenii au văzut cum a fost cu președintele Șevciuk, iar eforturile lui nu au dat roade și oamenii au început să trăiască mai greu. De exemplu, pensionarilor, precum și celor din sectorul bugetar, li s-au tăiat 30% din veniturile lor. Acum toți speră că după alegeri viața se va îmbunătăți, dar noi înțelegem că într-o zi situația nu se poate schimba. Trebuie de făcut schimbări în sistem, precum în administrarea regiunii, așa și cazul businessului mic și mijlociu. Dacă viitorul președinte va crea condiții egale pentru o bună funcționare a acestuia, fără a face diferențe, atunci eu cred că mai aproape de 2020, regiunea transnistreană va ieși din această prăpastie economică în care se află acum”, a declarat jurnalista, în exclusivitate pentru DW.
Sheriff contra Șevciuk
În decembrie 2011, cetățenii regiunii transnistrene au ieșit la vot, alegându-l pe Evghenii Șevciuk, pe atunci un lider tânăr al opoziției. Acel scrutin a produs o mică surpriză, dar care s-a dovedit a fi în timp doar un balon de săpun. Șevciuk nu şi-a îndeplinit majoritatea promisiunilor electorale, înțelegând că din președinție poți scoate foloase nu numai politice, ci și economice. Încetul cu încetul, acesta a început să își construiască propriul imperiu financiar, folosind deseori resursele administrative și mai multe firme fantome. Anatolii Dirun, candidat în științe politice și directorul Școlii de cercetări politice de la Tiraspol, este de părere că perioada de guvernare de cinci ani a lui Șevciuk este una destul de controversată.
„La prima etapă a acestuia i-a fost acordată o încredere destul de mare din partea societății, din cauza că el a fost al doilea președinte al regiunii după o conducere de 20 de ani a lui Smirnov. Un al doilea moment este legat de dezamăgirea societății de actualul președinte. Nu e nimic de mirare, deoarece întotdeauna așteptările mari generează dezamăgiri mari. Acestea sunt legate de politica de cadre, de colaborarea cu Sovietul Suprem al regiunii, de problemele în mass-media și libertatea de exprimare. Totuși, cu adevărat noi vom putea analiza perioada lui Șevciuk, după 3-4 ani, deoarece actualmente acestea poartă un caracter mai mult emoțional. Spun acestea pentru că în ultimii ani s-au făcut și multe lucruri bune, cum ar fi reconstrucția școlilor și a grădinițelor, a drumurilor. De aceea eu numesc această perioadă una controversată”, a explicat politologul pentru DW.
Astfel, în scurt timp Șevciuk intră în dizgrație și conflict cu controversatul concern monopolist din regiune „Sheriff”. Acesta a fost creat îndată după încetarea conflictului de pe Nistru și s-a bucurat mult timp de protecție din partea fostului lider de la Tiraspol, Igor Smirnov. Potrivit mai multor studii și analize, compania „Sheriff” deține controlul asupra mai multor afaceri de profit din regiune, cum ar fi rețeaua de supermarketuri, bănci și benzinării, precum și un club de fotbal cu bugete impresionante. Conflictul dintre Sheriff și Șevciuk s-a intensificat, odată ce așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol a trecut sub controlul din umbră a liderilor companiei monopoliste. Alexandru Corinenco, Președintele Ascociației Tinerilor Experți de la Chișinău, consideră că actualmente lupta pentru fotoliul de președinte a nerecunoscutei regiuni este mai mult una bazată pe luptele clanurilor economice de la Tiraspol, iar „Sheriff” luptă pentru controlul asupra puterilor din stat.
„Este vorba de un război al oamenilor de afaceri. Krasnoselschii este un fost top-manager al ‚Sheriff’, cu toate că el neagă aceasta. Șevciuk, de asemenea, este un discipol al acestei companii și când a venit la conducere a lăsat sistemul pe care l-a creat fostul lider Smirnov. Pe lângă resursele administrative, acesta își aduce oamenii lui în business și creează o altă rețea de magazine „Veteran”. Sigur că aceasta a lovit dur în Sheriff, care avea mai multe preferințe economice moștenite din timpul lui Smirnov. Astăzi, Șevciuk zice că monopolistul trebuie să-şi împartă veniturile pentru dezvoltarea regiunii. Astfel, dacă nu va câștiga candidatul Krasnoselschii, care este susținut de „Sheriff”, acesta va continua lupta până nu va scoate compania din regiune. În aceleași timp, Șevciuk are creată deja o alternativă pentru a prelua locul monopolistului. Interesele aici sunt foarte mari, iar lupta se duce pe viață și pe moarte”, susține analistul de la Chișinău.
Indiferența Moscovei și integritatea Moldovei
Spre deosebire de campania electorală din 2011, de această dată Federația Rusă a preferat să nu susțină deschis pe nici unul dintre candidați. Dacă cu cinci ani în urmă, pe străzile din stânga Nistrului puteai vedea panouri pe care apărea liderul de la Kremlin, astăzi liderii ruși nu au acordat încredere deschisă vreunui candidat. Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău, de asemenea, nu au făcut declarații, ignorând pe cât posibil scrutinul de duminică.
„Rusia susține Transnistria. Cu toate acestea, procesele electorale sunt doar o chestiune internă a regiunii. În pofida discuțiilor, eu cred că relația și suportul Federației Ruse vor continua, la fel cum a fost și după 2011. Ce ține de dialogul între Chișinău și Tiraspol. S-au acumulat foarte multe întrebări în acest proces și ele nu vor putea fi soluționate într-un singur moment. Este un drum foarte lung de discuții, compromisuri, negocieri, care va depinde de ambele părți. Totuși, eu aș fi puțin reticent în ceea ce privește schimbările majore pe termen lung și scurt”, a comentat pentru DW, Anatolii Dirun.
Indiferent de poziția cetățenilor din regiune, Chișinăul va trebui să meargă la negocieri cu viitorul președinte al Transnistriei, deoarece conflictul rămâne nesoluționat, iar cetățenii de pe ambele maluri au cel mai mult de suferit. Rezultatul acestui dialog va depinde și de poziția Federației Ruse, precum și a implicării statelor din Occident, în special a UE care are nevoie de liniște la frontiera de Est.
Alexandru Corinenco: “Aceste decizii se iau numai la Moscova, iar așa-zișii președinți doar execută.”
„Moscova a luat o poziție neutră deoarece toți candidații sunt pro-ruși. Aceasta s-a întâmplat după ce la alegerile trecute, Moscova a susținut un candidat care nu a câștigat alegerile. Atunci, Rusia a fost într-o situație penibilă și ei au decis acum să nu mai facă această greșeală. După alegeri, situația nu se va schimba. Aceasta le convine perfect celor ce vor câștiga alegerile. Ei mereu au nevoie de un dușman, iar acesta este Chișinăul, care, conform spuselor celor de la Tiraspol, permanent îi presează. ‚De aceea noi trăim așa de greu’ – este scuza permanentă a acestor lideri. Ce ține de reintegrarea țării. În cazul în care va câștiga Krasnoselschii situația poate deveni mult mai dificilă, deoarece ‚Sheriful’ va deține monopolul politic, iar pe partea economică Chișinăul va trebui să negocieze cu liderii de la ‚Sheriff’. Dacă va câștiga Șevciuk, atunci se vor putea utiliza luptele dintre clanuri. Cu toate acestea, nici unul dintre aceștia doi nu vor putea decide statutul politic al regiunii. Aceste decizii se iau numai la Moscova, iar așa-zișii președinți doar execută”, a conchis pentru DW, Alexandru Corinenco.
