Jurnalistul Constantin Rudniţchi a realizat, pentru RFI, o analiză în care arată care sunt tipurile de efecte asupra bugetului. Unele care duc la creșterea cheltuielilor bugetare, altele care reduc veniturile. Conjugate, cele două efecte generează un impact bugetar negativ de aproximativ 9 miliarde de lei, adică 1,1% din Produsul Intern Brut.
Măsurile care produc cele mai importante efecte asupra bugetului sunt: creșterea punctului de pensie la 1.000 lei, prevăzută a se aplica începând cu data de 1 iulie, măsură care va crește cheltuielile bugetare cu 2,6 miliarde lei. Apoi, mărirea pensiei minime la 520 lei, aplicabilă de la 1 martie, va duce la cheltuieli mai mari cu un miliard de lei. De asemenea, creșterea salariilor în administrație decisă de la 1 februarie va genera un spor al cheltuielilor de 2,5 miliarde lei.
Desigur, această creștere a cheltuielilor bugetare într-un ritm susținut riscă să creeze mari probleme exercițiilor bugetare viitoare în contextul în care toți specialiștii sunt de acord că România nu va mai atinge creșterea economică de anul trecut, ci va avea în față o încetinire a creșterii. În total, raportul Consiliului fiscal arată că anul acesta va exista o creștere a cheltuielilor bugetare cu 5,7 miliarde lei.
În materie de venituri bugetare, două măsuri au un efect pozitiv: creșterea salariului minim, care va aduce un plus de 1,5 miliarde lei, și eliminarea plafonării contribuțiilor de asigurări, care generează venituri mai mari cu 600 milioane de lei. În rest, minus pe toată linia. Eliminarea impozitului pe venit pentru pensii mai mici de 2.000 lei și eliminarea contribuției de sănătate pentru pensii aduc, împreună, un minus bugetar de 2,2 miliarde lei. În fine, ridicarea pragului pentru microîntreprinderi de la 100.000 la 500.000 euro reduce veniturile bugetare cu un miliard de lei. În total, măsurile care vor intra în vigoare de la 1 februarie scad veniturile bugetare cu 3,1 miliarde lei.
Să adăugăm că măsurile intrate in vigoare de la 1 ianuarie, eliminarea supraccizei la carburanți, eliminarea impozitului pe construcții speciale, scăderea TVA de la 20% la 19% și creșterea salariilor în educație și sănătate au un impact bugetar negativ de 9,3 miliarde lei.
Așadar, cifrele au fost puse pe masă. Consiliul fiscal a făcut calculele și ele nu arată prea bine pentru proiectul de buget. Depășirea deficitului este de aproximativ 2,2% din PIB.
Este ușor de anticipat ce se va spune în apărarea programului de guvernare. Că toate aceste cifre arată o abordare simplistă, a unor contabili cu mânecuțe care stau în birou și adună cifre fără a ține cont de efectele economice pozitive.
Din păcate, există și alte două vești. Și amândouă rele. Prima este aceea că nivelul creșterii economice nu s-a simțit în buget. Deficitul a crescut, încasările din TVA au scăzut, iar investițiile au avut cote modeste. Există riscul ca și anul acesta să se repete situația. A doua veste rea este aceea că exact ieri Banca Mondială a făcut publică prognoza de creștere a economiei românești pentru următorii trei ani. Iar cifra pe anul acesta este de 3,7%. Între creșterea economică luată în calcul la construirea proiectului de buget este, dacă putem spune așa, o gaură de 1,8%. Adică, proiectul de buget miza pe o creștere economică de 5,5%. Diferența de 1,8 puncte procentuale și impactul calculat al măsurilor din programul de guvernare ar trebui să-i pună serios pe gânduri pe membrii guvernului Grindeanu.
