Jurnalistul RFI Constantin Rudniţchi face o analiză a motiveor pentru care preţul energiei electrice a crescut spectaculos. ”Concret, anul acesta, tariful energiei a crescut de aproape 10 ori. De la o medie a tarifului de 33 euro pentru un MWh, anul acesta preţul a ajuns să fluctueze între 300 şi 400 de euro pe Mwh”, explică jurnalistul RFI.
Analiza explică mecanismele prin care s-a ajuns ca piața de energie electrică să fie dată peste cap, ajungându-se la situația în care s-au plătit prețuri și de 10 ori mai mari decât acum câteva luni.
”Desigur, cea mai simplă explicaţie a creşterii preţului este cea a creşterii substanţiale a cererii. Este clar că vremea rece a majorat cererea de energie atât din partea consumatorilor casnici, cât şi de la companii. Dar, un salt atât de mare al preţului poate avea şi o explicaţie mai profundă decât cea vizibilă a creşterii cererii de curent electric”, explică jurnalistul RFI.
Constantin Rudniţchi spune că modul cum funcționează piața energiei trebuie atent analizat pentru a înțelege sursa fenomenului pe care l-am constatat zilele acestea.
”Este vorba despre felul în care funcţionează piaţa energiei. În urmă cu câţiva ani, a început liberalizarea pieţei de energie electrică. Pentru companii, procesul a fost finalizat, pentru consumatorii casnici a fost amânat, fiind eşalonat în mai multe etape. Prin procesul de liberalizare, companiile au putut să îşi negocieze cu distribuitorii de energie cantităţile şi preţurile de furnizare pe o perioadă mai lungă de timp. Rezultatul a fost o scădere a preţului energiei, oarecum neaşteptat, dacă avem în vedere că la începutul procesului de liberalizare se anticipa o creştere a preţului. A fost exact invers, dar la scăderea preţului a contribuit şi situaţia economiei româneşti, adică scăderea consumului”, a explicat Constantin Rudniţchi.
Jurnalistul a punctat și situațiile diferite în care sunt consumatorii casnici și companiile care cmpără energie. Populația este protejată, teoretic, printr-un tarif controlat.
”Cazul consumatorilor casnici este deosebit de cel al companiilor. Populaţia are un tarif controlat şi un coş de aprovizionare strict reglementat. Dincolo, însă, de procesul de liberalizare, separat pentru firme şi pentru companii, la fel de important este felul în care funcţionează piaţa de energie. În primul rând, piaţa se bazează pe aşa-numitele contracte bilaterale. Adică, acele contracte încheiate între consumatori şi distribuitori sau intermediari, aşa-numiţii furnizori. Un instrument care a oferit predicitibilitate pieţei. Dar contractele bilaterale acoperă numai 50% din întregul consum. Restul cererii de energie este alimentat din piaţa spot, adică piaţa pentru ziua următoare. Piaţa spot are, în principiu, rolul de a completa cererile urgente de energie. Cu un amendament: piaţa pentru ziua următoare are o pondere prea mare, de aproximativ jumătate din totalul pieţei de energie”, a mai spus Constantin Rudniţchi.
Analiza RFI explică și situația unor furnizori care au intrat în insolvență și astfe s-au provocat alte efecte în piață.
Chiar acest lucru, respectiv funcţionarea pieţei, a fost punctul sensibil al acestui început de an. Trebuie spus că situaţia a fost una excepţională, prima de acest fel din România. Mecanismul a fost următorul. Cererea crescută de energie a crescut, iar preţurile au explodat. Efectele au fost devastatoare pentru unele companii.
Astfel, un furnizor nu şi-a mai putut îndeplini clauzele din contractele bilaterale şi a intrat direct în insolvenţă. Alţi furnizori au refuzat pur şi simplu să mai onoreze contractele bilaterale încercând ca profite de moment şi de preţurile record.
Practic, piaţa a fost dată peste cap. Marea întrebare este dacă efectul de creştere a preţului vine de la creşterea cererii de energie sau este urmarea unei manipulări de piaţă?
