Boala identitară

de Ovidiu Pecican , 22 martie 2016 - stire actualizata la ora 21:34, 22 martie 2016
Boala identitară


Pe 7 iulie 1979, aflat în sejurul lui anual în Europa, Mircea Eliade îi scria o epistolă vizionară criticului literar Matei Călinescu, în care nota: „S-ar putea ca într-o sută, două sute de ani regimul Ceaușescu să fie ridicat în slavă tocmai pentru ferecarea granițelor pe care a instaurat-o (uitându-se, evident, că psihoza plecării este rezultatul direct al dictaturii lui personale...)“.

Observația lui mergea și mai departe căci, adăuga savantul, „Acum, deschiderea granițelor ar fi o adevărată catastrofă. Dacă rușii ar vrea să colonizeze România, cel mai simplu mijloc ar fi să-l oblige pe Ceaușescu să elibereze un milion, două de pașapoarte...“. Observația istoricului religiilor era cât se poate de judicioasă. Astăzi, după douăzeci și cinci de ani de exod continuu românesc pe la feluritele curți ale lumii, când cele douăzeci și vreo două de milioane de români din perimetrul țării noastre s-au împuținat cu vreo trei-patru milioane, observăm cu ochiul liber efectele devastatoare ale acestui proces de alimentare a Occidentului – și nu numai – cu energie proaspătă și cu minți bine mobilate. Și chiar când nici energia nu dă pe dinafară, motorul plecării fiind pura disperare sau dorul de altceva, ori când performanțele minții nu sunt cele mai proeminente, tot rămâne imboldul de a munci nebunește pe unde se poate, cu speranța unor vieți mai bine mobilate, mai demne, mai puțin lipsite de speranță.

Dar tocmai efectele disperării îl frământă pe Eliade. „Ce mă deprimă este dorința (nemărturisită) a fugarilor virtuali de a-și «uita» identitatea. Nu mă gândesc, desigur, la schimbarea cetățeniei, ci la voința de a se lepăda de tot ce este «românesc» și a se integra într-o altă etnie (nu o altă cultură)“. Autorul „Istoriei credințelor și ideilor religioase“ avea și argumente istorice, de fapt de pură actualitate politică: „Fanfaronada patriotică a lui N[icolae] Ceaușescu a obținut ceea ce n-a putut reuși stalinismul: un fel de alergie la tot ce e tradițional, românesc, folcloric, «patriotic». Când aud de «daci», voievozi, «vitejia străbunilor» și chiar când ascultă muzică populară (și chiar Imnul Regal!) – mi se spune că majoritatea celor din țară înjură, scuipă printre dinți sau... pleacă“.

Eliade, care niciodată nu se entuziasmase de autopersiflarea românească, nici măcar atunci când ea răsărea de sub scăpărătoarea pană de umorist a lui Caragiale, mărturisea: „Această ură și revoltă împotriva memoriei etnice și istorice mi se pare foarte gravă (și nedreaptă!). În fond, singura justificare (și, poate, răscumpărare) a milioanelor de daco-romani și români care de cincisprezece veacuri s-au jertfit ca să-și apere teritoriul și identitatea ar fi fost crearea unei culturi (să-i zicem) «majore»; în orice caz, a unor valori culturale de tip universal. Dacă în spațiul în care am trăit (i.e. suferit), dar au și creat autorii marilor balade – Eminescu, Iorga, Blaga și toți ceilalți – se vor statornici coloniștii din U.R.S.S. și țiganii (singurii, se pare, care vor să rămână pe loc), atunci destinul României va fi mai tragic decât cel imaginat de Cioran...“

Să trecem, dacă se poate, peste incorectitudinea politică a finalului acestui fragment, recompensată de nota, până la urmă, bună acordată voinței romilor de a se crampona de locul nașterii lor. Să nu insistăm nici asupra inexactității acestei observații, contrazise de evidența că, alături de români și maghiari, care s-au alăturat abia prin 1990 exodului anterior al evreilor și al germanilor din România, și romii au ales, de nenumărate ori, calea pribegiei.

Să comparăm, mai bine, ce spune Eliade cu ce trăim noi. Dacă rușii nu au putut marca atunci, cu trei decenii și jumătate în urmă, datorită propriilor impasuri, ce i-ar putea împiedica să o facă în alte circumstanțe, mai favorabile regrupării lor? Alergia la tot ce este național nu mai pare azi atât de răspândită în straturile indistincte ale populației, cât poate fi constatată la nivelul politicilor statului. Nu rușii mențin școlile românești în condiții de precaritate și nu ei au tăiat salariile profesorilor care abia în timp, treptat, s-au mai ameliorat, fără a atinge, cu toate acestea, nivelul de la care să poți face pe dascălii națiunii să privească demn în jur.

Nu Putin a redus drastic orele de istorie și de latină din instituțiile patronate de Ministerul Educației, și nu el menține sistemul medical într-un suspans interminabil, cu sufletul la gură. Cine alimentează, atunci, erodarea memoriei naționale și cine o promovează cu adevărat? S-a făcut atâta caz de demitizările trecutului încât s-a uitat mereu că, preocupați să aprofundeze cunoașterea adevărului vremurilor de odinioară, chiar și atunci când au dislocat anumite clișee socotite sacrosancte, istoricii demistificatori au menținut atenția opiniei publice trează cu privire la istoria românească. În loc să fie diabolizați istoricii, nu ar fi mai oportun să se scuture anumiți membri ai administrației și unii lideri politici ai națiunii pentru a se trezi din „somnul cel de moarte“?

Pe lângă toate celelalte, în întrecerea cotidiană a demografiei noastre, nu se nasc atâția copii câți maturi și vârstnici apucă să plece dintre noi. O fi asta o tendință mai generală decât una pur națională, dar poate că ea exprimă și ceva din disperarea precoce care, latini fiind prin genealogie și opțiunile culturale, ne cuprinde din cale afară de repede și, uneori, chiar iremediabil. Ai zice că nu mai știm lupta pentru ce iubim, la noi acasă...

Ce poate astăzi menține vie speranța în mai bine a românilor de aici și ce îi poate determina pe cei plecați să revină la ai lor? Sunt de acord cu Mircea Eliade: atenția față de cultura care, în chiar acești ani, face cinste prezentului, pregătește viitorul și, adăugându-i puțin mai mult ajutor, ne va propulsa în universalitatea visată.

Cărți, tablouri, muzică și sculpturi, arhitectură și film românesc de calitate nu se pot face la infinit în condiții de subfinanțare și ignorare. Când națiunea, prin reprezentanții ei, ca și prin fiecare ins care îi aparține, își iubește artiștii și cărturarii, înconjurându-i cu atenție afectivă și efectivă, saltul în istorie se produce mai iute decât s-ar crede, iar luminițele scapără din nou în privirile copiilor. 

Comentarii

  • observator

    23 martie 2016 16:39

    Se adauga si marginalizarea lui Eliade si a intelectualilor cu ajutorul Legii 217 ! Lege impusa de straini !

    raspunde comentariului
  • Teoria modelelor lumii

    23 martie 2016 7:50

    Explicatia este in cultura care construieste modele ale lumii in fiecare grup social. Exista mai multe niveluri de modele de realitate, care corespund mai mult sau mai putin adevarului. Civilizatiile cu modele mai profunde, majoritatea obtinute prin traditie istorica si o elita care se intretine in timp, au modele profunde si activitati eficiente,care cuceresc teritoriii noi in cunoastere. Aici elitele sunt putine dar atrag elitele din toata lumea, fiind in top. Civilizatiile cu modele mai superficiale, se bucura de activitati lucrative si au elite eficiente la un grad de intelegere superficiala, dar cu raspandire si acceptare in numar de populatie mai mare. Acestea se straduiesc sa atinga eficienta celor din top si unele isi construiesc elite profunde. Civilizatiile cu modele ale lumii precare nu au explicatii rationale si nici nu au nevoie de ele, modelele lor sunt expresive si usor de acceptat la o intelegere emotionala, acceptate intr-o populatie care urmeaza usor idoli falsi, mesia de ocazie, explicatii rapide ale propriei vieti. Stratificarea asta exista si in fiecare civilizatie,care nu sta pe loc, isi modifica si ea consistenta cu fiecare generatie si val de refugiati plecati sau sositi, cu fiecare tehnologie distribuita tuturor. Religiile, ideologiile precare sunt usor de inteles la un nivel precar de model al lumii si votul "democratic" le poate valida temporar in realitati care ulterior se revolta. Revoltele de catifea repara, celelalte produc falii. Stabilitatea traditiilor ofera acceptarea in timp a modelelor valide si civilizatiile stabile au motive de succes mai mari decat civilizatiile cosmopolite. Cu cat ai mai multa traditie, cu atat ai un model mai bine validat de istorie si ai mai mult succes in a-ti stabili mereu un model si mai coerent al lumii. Cel mai periculoase sunt civilizatiile care si-au facut o traditie din pastrarea modelelor care nu s-au perfectionat, aceste civilizatii au traditii in modele false, pe care se incapataneaza sa le pastreze in ciuda evidientelor neconcordante ale modelelor lor la realitate. Comunismul este pe dos, o ideologie falsa, o erezie, un model prea rapid acceptat prin explicatii facile usor de inteles la nivel precar, dar care a dat temporare sperante de succes pe cai neconforme, ducand la masive derapaje de valoare si la obisnuinte improprii progresului, sfarsind tot prin acceptarea si intepenirea conventionala tacita in fals model, de frica unor consecinte evidente dar nedorite ale schimbarii.

    raspunde comentariului
  • Sud-Estul sălbatik

    23 martie 2016 1:28

    Rromînika Marre... Ce "cultură" ? ...câteva reușite, și atât. Oamenii de cultură adevărați au fost permanent tratați - "dupe" moda balkanikă - ka niște animale bune de înhămat, și - iar - atât. Invidiați, bîrfiți, loviți administrativ, jigniți, etc. Tradiția miticească a celor care ajung șăfi e că "ei știe mai bine"... De-aia sunt acum doftori, toți, că au ajuns să-și impună modelul. Iar Transilvania a fost lovită și vînată cu predilecție, că - pe lângă că era greco-catolică - era central-europeană, iar asta trebuia șters din memoria colectivă... Vezi chiar și pe Băse', cu a lui mizerabilă miticească "re-organizare administrativ-teritorială", cu scopuri clare împotriva culturii de tradiție transilvăneană...

    raspunde comentariului
  • Joaquin Murieta

    22 martie 2016 22:49

    O tara care nu e in stare sa produca propriile avione, calculatoare, masini proiectate in Romania, TV, etc. dar jinduieste tamp dupa cele occidentale nu merita sa mai existe si nu va mai exista. O tara in care presedintele calatoreste in Mercedes va fi desigur parasita de celalti locuitori numiti de el "popor de mana a doua".

    raspunde comentariului
  • mina

    22 martie 2016 21:56

    Venituri imediate, din prima luna! 100-285 de euro lunar! Va oferim o posibilitate de a colabora cu noi si de a lucra part-time sau full-time, in asa fel incat sa puteti castiga imediat bani, 100 de euro lunar part-time sau 285 euro lunar full-time, din prima luna. Activitatea este usoara si placuta. Cerem seriozitate maxima! Cand doriti mai multe informatii, contactati unul dintre membrii echipei noastre, la una dintre adresele noastre de email projectminna70gmail.com

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook