Justiţie pe bune

de Ovidiu Pecican , 01 martie 2016 - stire actualizata la ora 22:07, 01 martie 2016
Justiţie pe bune

Lucrurile par destul de simple, chiar dacă doamna comisar Vera Jourova le exprimă cu gentilețea și cu delicatețea pe care orice diplomat autentic -le-ar pune în joc: Mecanismul de Cooperare și Verificare -rămâne pe mai departe – deocamdată – în funcțiune.

După ani de răbdătoare așteptare ca România să își autodenunțe și să își pedepsească hoțiile cinice și infrac-ționalitatea de vârf pe care obișnuim să le desemnăm sub termenul de corupție, Occidentul, în care țara noastră voise să fie primită cu acte în regulă, a luat notă de zădărnicia acestor așteptări.

Lucrurile fuseseră bine ticluite, iar genetica lor se lasă descifrată de oricine. Foștii activiști comuniști și foștii mahări ai serviciului secret ceaușist s-au convertit cu succes în capitaliști întreprinzători, energici, autosituați la butoanele de comandă ale societății. În această calitate s-au autodistribuit în felurite partide, prin instituțiile noului stat, în economie, asociindu-se după interese personale și de grup și intrând în competiție cu alții de-ai lor. Frumusețea procesului a fost însă că, în loc să se întreacă pe bune, într-un joc capitalist în care competențele să domine, ei au falsificat constant și metodic regulile jocului, făcând legi care să îi favorizeze când pe unii, când pe alții (în funcție de influența politică mai mare a unei găști în raport cu alta), transformând competiția politică dintre partidele democrate într-un teatru de umbre, în spatele paravanului căruia înțelegerile și alianțele se făceau transpartinic, jefuind sistematic resursele și populația.

Uniunea Europeană și SUA aveau nevoie de România, țară cu potențial, tot pe cât avea nevoie și România de ele, spre a consolida situația civilizației occidentale obstaculate, vreme de jumătate de secol, de Războiul Rece dintre blocurile politico-militare. Asta nu însemna însă că puterile occidentale erau gata să accepte în rețeaua lor de state și de alianțe un stat infracțional, cu o populație redusă la sărăcie și frustrare, de astă dată nu în numele totalitarismului, ci într-al economiei de piață și al democrației. Și pentru că justiția, așa cum exista ea până atunci, părea anesteziată și timidă, neluând măsuri împotriva „rechinilor” (care o manipulau și o „clonau” după plac), a fost sprijinită înființarea unui nou instrument. Indiferent de numele pe care el le-a purtat, caracteristică i-a rămas bătălia împotriva corupției.

O vreme, acțiunile contra marilor corupți au fost mai degrabă timide, ezitante. Dar apoi au luat o anume anvergură. A fost -arestat un ex-premier, apoi un fost ministru, pe urmă a fost adus în fața procurorilor un ministru în exercițiu. Și tot așa. De câțiva – puțini – ani, marile anchete și cererile adresate Parlamentului de aprobare a anchetelor împotriva unor reprezentanți „imuni” ai poporului curg gârlă.

Liderii români au capitalizat iute noul prestigiu achiziționat, arătând că despre țărișoară nu se mai poate spune că este opacă la actul de împărțire a dreptății printre cei mari și sus-puși. -S-ar fi sperat ca, pe această bază, să obținem statutul unei țări Schengen, devenind astfel, încă un pic, asemenea celorlalte membre ale UE (obiectivul intrării în zona euro a trebuit postpus, deocamdată). „ N-am dat dovadă de zel în arestarea, -judecarea și condamnarea împri-cinaților microbieni?!”, -s-au întrebat, retoric, ba Băsescu, ba, mai recent, premierul Cioloș, în fața înalților demnitari de la Bruxelles. „Atunci?!... Cât să mai așteptăm?” Jean-Claude Juncker a promis sporirea încrederii față de sistemul românesc, prin ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Până la Schengen însă... mai va.

Și iată că vine la noi comisarul Vera Jourova și declară: „România a făcut progrese impresionante, dar mai sunt lucruri de făcut, care sunt trecute în mare parte în raportul MCV din 2016, care a fost publicat recent. Știu că mai mulți reprezentanți români, inclusiv premierul, au vorbit cu Jean-Claude Juncker și cu Frans Timmermans, care sunt responsabili de asta. Știu că prim-ministrul și alți reprezentanți au propus o ieșire”, a declarat. O ieșire de sub zodia MCV, desigur. Și totuși... Și totuși...

Indiferent ce spune doamna Jourova, fiecare român poate cădea pe gânduri în căutarea unui răspuns chibzuit. Ce a schimbat fundamental șirul arestărilor de personaje ilustre? Unii rechini au rămas după gratii, și asta creează pentru românul anonim un orizont al speranței. Dar deocamdată numai atât. Este destul? E chiar ceea ce se spera? S-au confiscat marile averi ale găinarilor ultranesimțiți care jumuleau masiv România? Se simte asta undeva, la un nivel oarecare, în viața economică ori în situația socială a celorlalți români? S-a modificat cumva calitatea mediului nostru politic și investițional? Există acum o majoritate a oamenilor politici și de afaceri onești? A scăzut entuziasmul românesc la fraudare?

Dacă mâine se va ridica -MCV-ul fără a se crea anticorpi stabili și solizi în justiția, în administrația și în politica românească, ce garanții vor exista că situația dinainte, banditismul fără omenie și fără limite, nu se va perpetua? Vor trebui crezuți pe cuvânt marii actori ai scenei noastre publice că își procură moșii și obiective economice valoroase pe baza salariilor lor muncite?

Este, de fapt, în folosul real al țării să scăpăm de MCV sau de oricare alt mecanism menit să verifice integritatea persoanelor de relief public de pe la noi? Ori s-a întărit între timp aparatul nostru de stat în așa măsură încât va reacționa cu o sensibilitate acută față de orice suspiciune de -nereguli ale cutărui sau cutărui ins? S-a terminat cu găștile imunde, nesătule, cu asocierile dincolo de orice principiu ori scrupul de corectitudine? Mă tem că, dacă lumea ar citi mai frecvent, cu mai multă ușurință și atenție Istoria -ieroglifică, romanul scris acum trei secole de -Dimitrie Cantemir, ar recunoaște aceeași trăsătură -sordidă a moralității protagoniștilor din teatrul nostru național de zi cu zi.

Aș fi primul care să se mândrească în cazul unei resurecții a demnității, a simțului onoarei și a cinstei grangurilor din România. Asta ar însemna că situația noastră internă se îndreaptă către o stabilitate și o punere în ordine. Nu cred însă că mai sunt doar câteva lucruri, ici și colo, de făcut, așa cum pare să reiasă din declarația complezentă a comisarei Jourova. Greul abia urmează, mai cu seamă că actul de justiție s-ar cuveni să devină mai puțin paradă mediatizată și mai mult faptă cu urmări benefice pentru societate. Or, ăsta e un drum destul de lung și de întortocheat, deocamdată...    

Comentarii

  • Dan Plesoianu

    02 martie 2016 12:46

    Ridicarea MCV a devenit stindardul filfiit de securistii reciclati deveniti astfel patrioti cu diploma si doctorate de prin PNL, presedintie, SRI. Dorinta conducerii din umbra a Romaniei de a scapa de MCV este identica cu dorinta lui Voiculescu de a iesi din inchisoare. Trebuie sa ne gindim cui i-ar folosi acum iesirea Romaniei de sub MCV ? Numai borfasilor cu staif... Cine cere cel mai tare iesirea din MCV ? Tariceanu, stilpul democratiei securistice, si, relativ voalat, Iohannis "sase case", Melcul de la Cotroceni.Iesirea de sub MCV ar trebui sa se petreaca numai atunci cind ONG-urile anticoruptie si societatea cu adevarat civila vor considera ca se poate face fara ca justitia din Romania sa o ia razna din nou situatie de care nu este foarte departe. Iesirea de sub MCV trebuie sa se faca doar atunci cind Parlamentul nu va chema Prim-Ministrul la raport pentru a explica de ce trebuie sa se aplice o procedura "banala", perfect legala, chiar aminata ilegal timp de aproape 2 ani. Iesirea din MCV trebuie sa se produca atunci cind puscariasii vor sta la puscarie, nu la domiciliu. Iesirea din MCV trebuie sa se petreaca atunci cin Voiculescu va fi anchetat si pentru proveninta restului sutelor de milioane, si pentru organizarea restului conspiratiei care a racolat aproape toata agricultura si terenurile din Romania.Si, in principiu, doar cine se stie cu musca pe caciula vrea sa scape de sub control. Unui om cinstit nu ii pasa de control, de MCV. Trebuie sa ne dam seama ca Ciolos a fost trimis intr-o misiune de tip securistic la Bruxelles unde a fost infiltrat cu multi ani in urma pentru a cersi anularea MCV. Aceasta metoda, de a cersi anularea MCV, coboara Romania pe scara demnitatii internationale, in loc de a-i creste nivelul acestei demnitati, cum cred nesimtitii care conduc acum si de 26 de ani incoace - cu notabile exceptii tara. O tara demna si-ar rezolva singura problemele sau chiar cu ajutorul grupului din care a vrut atit de mult sa faca parte si ar astepta ca MCV sa fie ridicat de la sine. Nimeni nu ne nedreptateste astia sintem, dar nu ne place. Daca nu ne place, trebuie sa ne schimbam, nu sa ii obligam pe altii sa ne accepte comportamentul nesimtit.

    raspunde comentariului
  • Nicolaie

    01 martie 2016 23:09

    Absolut de acord.Dorinta unora,de a se ridica MCV,nu e chiar rea.Insa si ei stiu motivele,pentru care nu se face.E mult de lucru,la nivel de mentalitate a romanului.Mai ales,a celui care alege.Nu realizeaza ca,votand coruptii,sa-l reprezinte de fiecare data,isi taie craca de sub picioare.O mobilizare serioasa a oamenilor,care inteleg ca,nepasarea nu creeaza decat posibilitatea ca tot hotii,sa fie alesi,ar fi benefica.Prezenta la vot,in numar cat mai mare,a lor,va invinge.Trebuie doar,Sa Vrem !

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook