15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialRomânia fraudelor

România fraudelor

Este curios cum procesul de integrare europeană efectivă a României clarifică aspecte neașteptate ale istoriei noastre foarte contemporane, ale istoriei imediate, cum i se mai spune. Există valori estimabile cu aproximație, în urma unor analize complexe, multe dintre acestea presupunând o explorare de natură calitativă și conducând la diagnostice asupra cărora pot plana unele îndoieli. Dar sunt și altele, foarte concret și punctual contabilizabile, care nu lasă loc de vreun dubiu și care clasează țara noastră – și pe noi, o dată cu ea – într-un loc foarte precis pe harta europeană.

Din rândul acelor fapte care se pretează la analize foarte precise fac parte și fraudele înregistrate în absorbția fondurilor europene de către țara de la Carpați, Dunăre și Marea Neagră. Ele sunt grăitoare de la sine din simplul motiv că, dincolo de fornăiala declarațiilor politice și dincoace de entuziasmul sau scepticismul clamate de populație în legătură cu apartenența la Europa comunitară, se ițesc capetele factorilor economici – persoane juridice și fizice, deopotrivă –, poate cei mai dinamici dintre actorii vieții de zi cu zi și cei care produc și circulă valorile materiale curente. Din acest punct de vedere, se poate spune că una dintre direcțiile în care merge țara este tocmai cea pe care acești factori economici o imprimă. Ei ne fac să avansăm către prosperitate ori ne țin pe loc și chiar ne prăbușesc extenuați la marginea drumului. Indiferent, uneori, de ce decid cancelariile interne și cele externe, ceea ce produc ca efect factorii economici înscrie țara pe orbită sau o scoate de pe ea. De aceea, este foarte important să știm cum stăm pe acest plan, în raport cu visele înaripate anunțate de la cele mai înalte tribune ale statului și cu multitudinea de aspirații și de tentative, nu neapărat convergente, de la baza edificiului României de azi.

Desigur, raportarea referitoare la fraudele din absorbția fondurilor europene nu trebuie confundată cu o evaluare globală a dezvoltării economice. Dar ea reprezintă un sondaj util și grăitor pentru înțelegerea unei stări de fapt. Ce face aplicantul român cu banii solicitați de la UE pentru diversele sale nevoi de relevanță națională și europeană ne interesează pe toți, din varii motive. Or, iată ce face: în 2012, România a suferit corecții financiare de 139 milioane de euro. Asta înseamnă că suma respectivă, care a necesitat corecțiile despre care vine aici vorba, a fost „drenată“, furată, fraudată. Este adevărat că acești bani au dispărut pe fundalul unei absorbții mai scăzute de bani europeni, căci suma totală atrasă atunci în țară a fost de numai 3,4 miliarde euro. Cum, conform regulilor, în 2012 noi am contribuit la bugetul UE cu 1,3 miliarde euro, soldul pozitiv realizat de România a fost de 2,1 miliarde euro. Prin urmare, în 2012, corecțiile financiare asupra României au fost de 6,6%.

În anul 2013, România s-a evidențiat la același capitol cu rezultate… superioare. Este vorba despre o superioritate amară, căci ea se referă doar la sume și la numărul de nereguli. Cele 109 nereguli frauduloase s-au ordonat categorial după cum urmează: 60 la agricultură, 23 la politica de coeziune și 26 la cele de preaderare. Fraudele raportate de țara noastră se ridică la 36,5 milioane de euro. Cele mai mari sume implicate în nereguli frauduloase sunt la politica de coeziune – circa 23 milioane de euro. În clasamentul european al anului 2013, la această categorie, România se situează pe locul al doilea în UE la fraudele raportate. Pe primul loc este Italia – 302, pe locul al treilea este Bulgaria – 97, iar Polonia înregistrează 91.

În 2013, România a absorbit fonduri europene de peste 5,5 miliarde euro. Contribuind la bugetul UE cu 1,5 miliarde euro, a rămas pe seama țării un sold pozitiv de 4 miliarde euro, potrivit Programului de convergență al Guvernului. În raport cu acest sold, corecțiile financiare reprezintă circa 7,1%, în creștere față de anul precedent (ca, de altfel, și suma globală atrasă). Astfel, după cum s-a observat deja, „evoluția corecțiilor financiare asupra României înregistrează o creștere în ultimii 3 ani, având în vedere că în 2011 nivelul a fost de 53 milioane de euro, însă și absorbția fondurilor europene era mult mai redusă atunci“. Cât despre antecedente, corecțiile financiare pe care România trebuie să le suporte pentru nereguli din perioada 2008-2011 sunt de peste 1 miliard de euro.

Nu este de mirare că aceste abateri sunt în creștere. Comisia Europeană i-a atras României atenția că este ultima țară din UE la absorbția procentuală a fondurilor europene în perioada 2007-2013. Aparent, la noi se fură pentru că ne lipsește competența de a obține banii de care avem nevoie. Dar numai aparent. Căci se fură din banii pe care competența, multă sau puțină, câtă e, i-a adus deja, ceea ce răstoarnă concluziile și indică precis faptul că, pe lângă lipsa de competență superioară în atragerea și cheltuirea judicioasă de fonduri europene, în folosul întregii țări și a populației sale, chiar și bruma de competență dovedită prin obținerea propriu-zisă de bani este dublată, într-o anumită măsură (6 procente în 2012, 7 în 2013), de incorectitudine, de necinste, de abordări neomologabile în cadrul regulilor jocului.

Își închipuie oare managerii noștri de proiecte pe banii UE că vor mai putea reprezenta în viitor un mediu demn de încredere în relațiile intraeuropene? Sau că, astfel, contribuie la îmbunătățirea imaginii externe a României și a românilor, deteriorată oricum de vagabondajul și de cerșetoria practicate pe mapamond de unii dintre concetățenii noștri?

În condițiile date, să nu ne mirăm de cele mai sumbre prejudecăți în virtutea cărora suntem analizați și catalogați. Există, după cum se vede, argumente clare, greu de combătut altfel decât prin corectarea grabnică a stării de fapt.

Ovidiu Pecican este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai

Cele mai citite

Președintele argentinian, Javier Milei, l-a numit „ asasin” și „ terorist” pe omologul columbian, Gustavo Petro

Diplomații argentinieni vor fi expulzați din Columbia după o serie de insulte din partea preşedintelui argentinian, Javier Milei, care l-a numit "asasin" şi "terorist"...

Coreea de Nord l-a primit pe șeful spionajului rus

O delegație a Biroului de Informații Externe al Rusiei a vizitat capitala nord-coreeană Phenian între luni și miercuri și a discutat despre stimularea cooperării...

Te confrunți cu durere la nivelul genunchiului? Cum recunoști ruptura de menisc și ce poți face pentru a o trata

Durerile articulare pot apărea foarte frecvent ca urmare a unei serii largi de cauze și factori de risc, ceea ce înseamnă că pentru a...
Ultima oră
Pe aceeași temă