Dupa o indelungata tacere, institutele de cercetare a opiniei publice au oferit saptamana aceasta presei (si, implicit, publicului) o bogata recolta de sondaje referitoare la alegerile pentru Primaria Capitalei.

Unele dintre ele sunt din cale afara de ciudate – si ma refer indeosebi la cel realizat la comanda Fundatiei Millennium for Human Rights. Cel mai dubios lucru este ca din "caseta tehnica" oferita de catre comanditar lipseste tocmai... numele institutului care a realizat sondajul, practica total inacceptabila din punctul de vedere al standardelor profesionale. Daca adaugam ca fundatia cu pricina are, conform site-ului propriu, 30 de departamente, gazduite intr-un apartament de bloc, semnele de intrebare se inmultesc. Ne mai luminam cand aflam, dintr-un comunicat mai vechi al fundatiei, ca aceasta renunta, in urma cu un an, la colaborarea cu Partidul Conservator, in urma inlaturarii din partid a lui Codrin stefanescu (ulterior omul a revenit). Cand citim scorul astronomic cu care este creditat in sondaj candidatul cu acelasi nume – 9% –, lucrurile devin limpezi de-a binelea. Asadar dam la o parte aceasta manipulare ordinara si trecem mai departe.

Miercuri au fost publicate alte doua sondaje: unul realizat de Liga pentru Apararea Drepturilor si Libertatii Politice si D&D Research, altul  de catre Gallup. Cele doua firme asociate la primul sondaj sunt relativ nou-aparute pe piata sondajelor politice (a doua are o activitate mai veche, dar in alte domenii ale cercetarii de piata). Profesional, mi se pare discutabila publicarea unor rezultate pe sectoare, atat timp cat esantionul total a fost de 914 persoane, adica aproximativ 150 in fiecare sector. Despre prestigiul lui The Gallup Organization nu stiu decat lucruri bune, singura rezerva fiind data de faptul ca sondajul a fost realizat telefonic, ceea ce ar putea induce unele distorsiuni (exista un segment din populatia orasului care nu are telefon fix). A mai aparut, joi, un sondaj realizat de catre CCSB, un nume despre care marturisesc ca nu stiu mare lucru, in afara faptului ca, anul trecut, a realizat sondaje comandate de catre Antena 1.

Rezultatele celor doua sondaje aflate in discutie sunt extrem de diferite, dupa cum rezulta din tabelul de mai jos:

                                  LADLP      GALLUP      CCSB
                                  mai (*)    7-10 mai    6-12 mai
Sorin Oprescu               40%           49%         38%
Vasile Blaga                  13%           24%         19%
Ludovic Orban               12%           12%          8%
Cozmin Gusa                 14%            6%           5%
Cristian Diaconescu         12%           6%           11%
Aurelian Pavelescu           6%            1%
Codrin stefanescu             4%           1%

 (*) Cifrele au fost recalculate pentru a le face comparabile prin excluderea nehotaratilor si a celor care nu merg la vot.

Singurul element comun il constituie prezenta independentului Oprescu, detasat, in fruntea tuturor clasamentelor. Daca PSD a dorit sa utilizeze strategia deja testata (in 2004, la Sectorul 5) a lansarii unui candidat fara sanse, pentru a-si proteja adevaratul candidat, prezentat oficial drept "independent", de atractivitatea redusa a partidului fata de electoratul bucurestean, se pare ca, cel putin in prima faza a campaniei, a reusit.
Mai jos de primul loc, comparatia celor doua serii de rezultate este pur si simplu naucitoare: celalalt cvasiindependent, Cozmin Gusa, apare pe locul al doilea la LADLP si abia pe locul al patrulea la Gallup. Vasile Blaga inregistreaza un scor aproape dublu la Gallup fata de LADLP, in timp ce la Cristian Diaconescu situatia e inversa.

Ce trebuie sa intelegem din aceasta avalansa de sondaje? In primul rand, ceea ce anticipam acum doua luni in aceasta pagina, anume ca, in absenta sondajelor finantate si realizate transparent, candidatii vor folosi in scop manipulator date apocrife, se confirma pe deplin. Pe acest fond, nu este zi in care sa nu aflam, din gura fiecarui candidat, pe rand, ca el cunoaste rezultatele adevarate si ca, evident, aceste rezultate il situeaza pe primul loc. Practica finantarii sondajelor prin intermediul a tot felul de fundatii despre care nu se stie mai nimic este, pe de alta parte, o metoda de a ocoli legislatia privind finantarea campaniilor electorale: in loc sa includa cheltuielile cu sondajele in propria nota de plata, partidele si candidatii le ascund in spatele finantatorilor asa-zis "civici".

In al doilea rand ca, la inceputul campaniei, exista o extrem de mare volatilitate a intentiilor de vot. Ea poate fi explicata prin scaderea increderii generale in partide, mai ales in legatura cu administratia locala, de unde scorurile semnificative cu care sunt cotati independentul Oprescu si cvasiindependentul Gusa. Daca adaugam prezumtia unei prezente la vot scazute, rezulta ca deocamdata nu putem anticipa nici macar cine se va califica in turul al doilea (desi o infruntare Oprescu-Blaga pare foarte probabila), batalia decisiva urmand a se purta in ultima parte a campaniei.