Ieșirea Marii Britanii din Europa se conturează drept o greșeală uriașă. Chiar dacă este, printre altele, şi o consecinţă a unei campanii murdare și mincinoase, până la urmă decizia de ieșire din Uniunea Europeană a fost posibilă prin votul a 52% din britanici. Eroarea a fost, deci, umană.
În acest context, două ziare occidentale se întreabă dacă votul direct mai poate fi considerat expresia democrației. Răspunsul apare ca negativ. Diferite sunt doar soluțiile propuse pentru evitarea pe viitor a unui vot în necunoștință de cauză, influențat de populism sau demagogie.
În articolul „Why Elections are Bad for Democracy“, publicat de cotidianul britanic „The Guardian“, jurnalistul David Van Reybrouck scrie că deciziile politice importante nu ar trebui luate printr-un referendum național, ci de un comitet format dintr-un număr limitat de cetățeni. Aceștia ar urma să fie extrem de bine informați asupra a ceea ce trebuie să voteze și, implicit, asupra consecințelor votului lor. Abia după ce ar cunoaște extrem de bine chestiunea în cauză, grupul restrâns de cetățeni va fi pus să delibereze prin vot.
Sistemul are un corespondent în procedura juridică americană, unde jurații aleși sunt chemați să judece un caz în deplină cunoștință de cauză după ce ascultă pledoarii, audiază martori și văd probele. „Brexit este un punct de cotitură în istoria democrației occidentale. Niciodată o asemenea decizie drastică nu a fost luată printr-o procedură atât de primitivă: un referendum într-un singur tur, bazat pe o majoritate simplă“, scrie autorul. Această procedură ultrasimplificată de decizie apare într-un moment în care doar 30% din cetățenii europeni cred în guvernele și în parlamentele naționale.
Dat fiind acest procent – cel mai mic din ultimele decade –, autorul sugerează că un euroscepticism sănătos se poate transforma oricând într-o aversiune fățișă față de forțele democratice conducătoare. „Într-un refe-rendum sau în orice formă de alegeri, alegătorii sunt întrebați direct ce cred despre un lucru asupra cărora ei s-au aplecat prea puțin… deși au fost supuși tuturor formelor de manipulare care pot fi închipuite în lunile de dinaintea votului“, spune jurnalistul, care crede că 2016 riscă să fie la fel de rău pentru democrație ca anul 1933.
„Refuzând să schimbăm procedurile de exprimare a votului, vom instaura haosul politic, iar instabilitatea ar urma să definească democrațiile occidentale.“ Acest lucru deja se întâmplă, exemplifică jurnalistul: Spania a avut două rânduri de alegeri generale, Austria a invalidat rezultatele alegerilor, dând o nouă șansă de a fi câștigate de candidatul de extremă dreapta, Olanda a respins prin referendum aprobarea acordului de asociere și liber schimb UE-Ucraina, iar Belgia a ajuns de râsul Europei după ce a stat 541 de zile fără să reușească numirea unui guvern.
Fiecare cetățean vrea ca vocea lui să se facă auzită. Dar – se întreabă autorul – care ar fi fost rezultatul votului din Marea Britanie dacă ar fi fost dat de un număr restrâns de cetățeni aleși, care ar fi avut șansa să cunoască efectele și implicațiile ambelor decizii de la experți și ascultând argumentele direct de la politicieni? „Un număr restrâns de oameni bine informați pot da un vot mult mai coerent decât o întreagă societate prost informată. Dacă un număr de state se bazează pe principiul alegerii juraților, de ce nu am aplica aceeași procedură în sistemul electoral“, susține jurnalistul.
În publicația germană „Der Spiegel“, editorialistul Michael Sauga notează că Brexit-ul a evidențiat limitele democrației directe. „În complexul secol XXI, nu aveam altă soluție decât să delegăm autoritatea în ceea ce privește luarea deciziilor către reprezentanții noștri aleși“, afirmă autorul. „Succesul obținut de un gambler ca Boris Johnson reprezintă o înfrângere nu doar pentru susținătorii UE, dar de asemenea pentru cei care cred în democrația directă… Există și în Germania credința că prin chemarea populației la vot nu doar că se exprimă cel mai corect preferințele electoratului, dar se realizează o clarificare în ches-tiuni delicate și se pun bazele unui consens social. Speranța e că mai multe voturi se traduc în mai multă democrație“, scrie editorialistul.
O judecată eronată, dat find că, în fond, votul din Marea Britanie nu a fost decis de argumentele aduse în favoarea sau pentru părăsirea UE, ci în urma unei cinice lupte politice pentru putere și „a unei campanii în care amploarea minciunii și cea a manipulării au fost uluitoare“. Apologeții democrației directe trebuie să înțeleagă că acest mod de exprimare este limitat. Pentru ca UE să își poată asuma o mai amplă decizie instituțiile trebuie reformate – este verdictul autorului.
