Pe lista neagră finală a tunului de la Roşia Montană sunt vreo 45 de nume de oameni politici. Unii dintre ei s-au lăsat, ca Adrian Severin, doar lobaţişi pe urmă şi-au exprimat părerea sinceră, au băgat sau scos amendamente, cum devine cazul. Diferenţa dintre ei şi Severin e că la acesta între doi lobbyişti pe bune s-a strecurat şi un agent provocator, altfel nu aflam că asta e, de fapt, infracţiune. Alţi oameni de pe lista neagră, de exemplu o trupă întreagă de pe la o agenţie a statului (de resurse minerale), s-au dus la Las Vegas pe banii lobbyiştilor (românul se vinde pe cele mai ciudate lucruri). Având în vedere că deplasarea a fost urmată de avize favorabile şi alte acte administrative, şi ea cade sub incidenţa legii. E o formă de mită. Alţii, şi mai muncitori, au dat la loc imediat toate avizele anulate de instanţe ca ilegale, asta la nivel judeţean şi local, în deplină ştiinţă a faptului că erau ilegale, ca să perpetueze deci o ilegalitate. Alţii au trecut decizii de concesionare fără procedură competitivă, au pierdut rapoarte, au falsificat procese-verbale, au luat bani pentru un grup de lobby comic numit „grupul independent“, au jucat roluri mai mari sau mici în tragicomedia cu personalul de pază al Gold făcând pe minerii şi şi-au adus mica lor contribuţie la oferirea aurului în proporţie de peste 80 la sută băieţilor de la Gabriel (la care primii angajaţi au fost chiar ai noştri funcţionari cu pontul, au trecut de la stat la privat cu arhive cu tot, inclusiv unul de pe la SRI) şi adjudecarea riscurilor în proporţie similară statului român. Unii, deşi aveau mama avocat la Gold, au trecut şi proiectele de lege scrise în cerneala beneficiarului, deşi colegi de-ai lor de cabinet tocmai fuseseră chemaţi la DNA pentru că făcuseră ceva foarte asemănător într-un guvern precedent. Pe scurt, lăsând la o parte vechiul dosar trimis la DNA – şi acolo îngropat – care privea doar prima concesiune şi pe primii implicaţi (miniştri, prim-miniştri, dar dinainte de 2000), recolta proaspătă e destulă să ţină ocupat un departament al DNA vreun an şi traversează cu brio toate partidele, într-un exemplu fără precedent de captură a statului.

Al doilea caz care merită atenţia noastră e cel publicat de Cătălin Tolontan privitor la Gala Bute ca schemă de fraudare a banilor europeni pentru a aduce bani de propagandă partidului. Schema e foarte simplă, a devenit chiar, în cazul Nelu Iordache, temeiul apărării omului în instanţă. Acuzat că a schimbat destinaţia banilor europeni luând un avion în loc să toarne asfalt la Arad, dl Iordache se apără spunând că nu erau bani europeni, ci cofinanţarea pentru autostradă a statului român. Cu aceia, mă înţelegeţi, totul e permis. La Gala Bute s-a procedat cam la fel, s-a justificat cheltuiala spunându-se că acoperă UE, UE a refuzat să ramburseze şi, în înghesuială, nu doar că am acoperit gaura cu bani din buget, dar un milion de euro a făcut şi picioare private, iar procurorii îl caută. 28 de milioane de euro au fost contractate pentru turism pe Bucureşti, inclusiv Gala Bute, în perioada 2007-2012, a calculat echipa lui Tolo, din care doar 1,4 milioane de euro au fost rambursate de către Comisia Europeană, restul au rămas ca pierdere netă în bugetul statului. Semnalarea folosirii cofinanţării ca instrument era deja în lucrarea SAR „Manual de fraudare a fondurilor europene“,care identifica 44 de metode de furat – înainte să se ajungă la Gala Bute. Inutil.

Al treilea megacaz, că se ţin lanţ, e pierderea de către Primăria Municipiului Bucureşti a celui mai important proces cu societatea civilă, o dublă victorie a ONG-urilor şi a judecătorilor. Practic, Curtea de Apel din Cluj a anulat Hotărârea 151/2006 a CGMB şi autorizaţia de construire 363/2009 care viza segmentele cuprinse între Piaţa Victoriei şi Str. Occidentului şi Dinicu Golescu-Calea Plevnei, realizate în prezent. Cele două acte fuseseră deja suspendate încă din aprilie 2011 şi Primăria Capitalei trebuia să sisteze lucrările, însă aceasta a dat alte autorizaţii de construire, deşi se ştia în ilegalitate, şi a continuat. Procuratura, sesizată şi penal, s-a ascuns după explicaţia că nu are Internet să cerceteze cazul şi i-a dat NUP lui Oprescu – iată că există o decizie finală acum asupra ilegalităţii. Cine plăteşte daunele pentru banul public şi pentru deranjul privat, s-au demolat monumente istorice fără autorizaţie, au fost evacuaţi oameni din casele lor, studenţii la Arhitectură au păzit casele noaptea şi au luat din feroneria istorică de la balcoane să o care în spate la Muzeul Bucureştiului. Firma Golden Blitz Euroconstruct a luat o sumă serioasă pentru a demola, pe o autorizaţie de construire ilegală, noi fundaţii solide pentru zgârie-norul lor, simbolic construit chiar în diagonală faţă de Palatul Cotroceni. Câte etaje poţi construi doar din borduri? Iată o serioasă întrebare la Radio Erevan.

Ai zice, citind aceste dosare, care arată că instanţele fac ce pot în România, că organele de anchetă ar trebui să fie pe Udrea, Şova şi Oprescu, iar vastele lor familii, ca să dau doar trei nume, să afle de ce se joacă ei cu legea, că nu îi putem bănui doar de incompetenţă. Dar nu, organele de anchetă se ocupă cu anchetat manifestanţii, zeci dintre ei în toată ţara, pe baza aceleiaşi legi a Rodicăi Stănoiu pe care nici un guvern nu o schimbă că, la o adică, prinde bine să-i umfli cu duba pe manifestanţii antiguvernamentali. Fiind foarte ocupată cu carosabilul şi luneta Ministerului Culturii (restituită intactă MC de manifestanţi, deşi nu au spart-o ei, ci obişnuitul agent provocator), nu mai are timp biata Procuratură să fugărească şi miliardele astea din bugetul statului (mai ales dacă tot nu i-a pus Niţu Internet şi trebuie să stea pe smartphone toată ziua). Din nou bani aruncaţi, că şi aici instanţele s-au ocupat, au anulat amenzile date acum doi ani şi un an lui Nicuşor Dan sau Claudiu Crăciun pentru manifestaţii la Hala Matache sau Piaţa Universităţii. Pentru cine nu ştie, în România nu ai nevoie de nici o autorizaţie pentru a manifesta, e suficient să anunţi Primăria. În schimb, e ilegal să stai sau să circuli pe unde nu trebuie, motiv pentru care jandarmeria umfla la Hala Matache acum doi ani manifestanţi cu bannere pe care scria „Respectaţi legea!“ şi, complici cu primarul ilegalist Oprescu, îi ducea la secţie. Cum nu ai voie pe stradă, la gară, la gura de metrou, lângă nici o clădire publică şi aşa mai departe, orice jandarm are deci discreţia să dea amenzi după cum îi cere factorul politic, sprijinit din greu de pseudoopinia presei cumpărate de Gold. Propun dreptei, că tot caută disperată candidat la preşedinţie, să o ia pe Rodica Stănoiu, mama acestei legislaţii, că văd că băsiştii sunt brusc cei mai iubitori de carosabil. Stânga o poate lua pe mama lui Şova să o pună prim-ministru, că tot clienţii ei conduc actuala guvernare, ce să-l mai ţinem pe Victor Ponta de formă pe acolo?!

Partea cea mai de speriat în toate aceste cazuri este caracterul trans-partinic, care explică de ce e lumea în stradă, adică acea parte din lume capabilă să se mobilizeze pentru o cauză neegoistă, o fracţiune doar din poporul care s-a înghesuit să pupe moaştele Sfintei Paraschiva să ceară bani şi sănătate. Nu doar oamenii politici sunt implicaţi, ci şi funcţionarii şi tehnocraţii din fondurile europene. Soldaţii lui Udrea din Gala Bute lucrează acum tot la fonduri europene, dar sub Mănescu sau Dragnea. Nu există nici o răspundere administrativă la noi pentru lipsa de rambursare a banilor europeni; ca atare, de ce aceia cu tunurile să nu se ocupe tot ei în continuare? Asta şi fac.

Dar cum teama e mare, că porcăria e prea pe faţă, săptămâna asta a adus cea mai mare mizerie, anchetarea lui Crăciun şi a altor manifestanţi la cererea expresă a lui Barbu et comp. prin intermediul Antenei 3. Cum nu mai avem presă băsistă şi presă voiculesciană, ci doar presă coruptă de Gold, au fost aplauze la această acţiune halucinantă şi din start perdantă a poliţiei (dar are şi ea ordine, ce să-i faci). Dvs., dacă aţi avea de ales între partenerul de afaceri al premierului, favorita şefului statului şi un ecologist cu ochelari şi diplomă de la London School of Economics, pe cine aţi băga în dubă? Răspunsul e evident, dar greşit. Cu cât îl persecutaţi mai tare, cu atât ne faceţi promovarea lui ca lider mai uşoară. Vă mulţumim! Mai am o listă de lideri tineri clasa întâi, dar azi nu mai am spaţiu tipografic. Ne vedem săptămâna viitoare, desigur la manifestaţie, pe oriunde am fi.