23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialCu ochii pe Educație. O nouă Lege a educației nu este neapărat...

Cu ochii pe Educație. O nouă Lege a educației nu este neapărat o lege mai bună | OPINIE

Premierul Sorin Grindeanu a anunțat că noul ministru al Educației va prezenta în viitorul apropiat un nou proiect de lege al educației. Pavel Năstase, ministrul Educației, a declarat că legea 1 din 2011 a fost dată prin asumare și vrea acum elaborarea unei legi care să fie interpretată în mod unitar.

„Am vorbit de ceea ce își dorește domnul ministru și anume ca în viitorul apropiat să vină cu un proiect de lege nou al educației”, a declarat prim-ministrul, în urma discuției purtate cu ministrul educației. 

Și președintele Klaus Iohannis dorește elaborarea unei noi legi a educației. În viziunea președintelui consultarea pentru elaborarea noii legi ar trebui să se desfășoare pe parcursul a doi ani, cu consultarea opiniei publice prin reprezentanții exponențiali, ONG-uri, profesori, părinți, elevi și experți în domeniul educației. Administraţia Prezidenţială consideră că la finalul acestui demers învățământul românesc trebuie să aibă o nouă lege sau modificările aduse actualei legi a educației să corespundă nevoilor actuale.

Sindicatele și-au exprimat și ele punctul de vedere, prin reprezentanții săi: „Avem nevoie de o lege a educaţiei, avem nevoie de un statut al cadrelor didactice, exact aşa cum a existat iniţial, când aveam Legea învăţământului şi statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar. În momentul de faţă, avem o lege care nu este rezultatul unor dezbateri publice, o lege care a suportat zeci de modificări de la apariţia ei, o lege care a fost asumată. Deci, o lege care, clar, nu este ceea ce aştepta sistemul” a declarat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spira Haret “.

Legea Educației Naționale, în vigoare din anul 2011, este opera a doi foști miniștri, Daniel Funeriu și Mircea Miclea. Se dorea ca această lege să reprezinte temelia unei reforme profunde în sistemul de învățământ. După aproape 6 ani nu putem evalua corect această lege, nu ne putem pronunța total asupra eficienței ei, deoarece multe prevederi nu s-au aplicat iar guvernele politice, ce s-au succedat în această perioadă, au aplicat atât de multe modificări încât inițiatorii ei aproape că și-au pierdut dreptul de… autor.

Din 1990 până în prezent, fiecare dintre cei 23 de miniștri ai educației au căutat soluții pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ. S-au produs multe schimbări dar oare, toate au fost eficiente?!…

Ministrul Pavel Năstase a declarat că a avut o primă discuție cu membrii Comisiei de Educație din Senat cărora le-a prezentat intenția de a elabora un proiect de lege al educației. 

În anul 2015 PSD avea pregătit un astfel de proiect pentru o nouă lege a educației care a fost transmis de comisia de învățământ a Senatului, condusă de Ecaterina Andronescu către sindicate, rectori, asociații de elevi și părinți. Este posibil ca proiectul ministrului Pavel Năstase să fie contopit cu vechiul proiect sau pur și simplu să fie scos din sertar, mai ales că la conducerea comisiei de învățământ a Senatului este tot doamna Andronescu. Unele dintre prevederile acestui proiect nu au avut girul ministrului educației de la acea vreme, Sorin Cîmpeanu. De exemplu, ministrul nu era de acord cu textul care muta clasa pregătitoare la grădiniță și nici cu susținerea a două examene la finalul clase a VIII-a, Evaluare Națională și Admitere, dar lua în considerare posibilitatea unei evaluări a elevilor la finalul clasei a X-a. Totodată, ministrul spunea că se gândește la introducerea Bacalaureatului profesional, susținut puternic de Ecaterina Andronescu. 

O altă posibilă modificare a legii învățământului este legată de o iniţiativă legislativă a unui senator PSD care prevede ca directorii şi directorii adjuncţi din învăţământul preuniversitar să fie aleşi prin votul membrilor corpului profesoral al respectivei unităţi de învăţământ, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit, astfel încât un director ar putea rămâne în funcție oricât, fără nicio limită .

Alegerile ar urma să fie organizate de către unitatea de învăţământ preuniversitar, prin inspectoratul şcolar.

În actuala lege a educației naționale articolul 257 prevede că funcţia de director şi director adjunct se ocupă prin concurs public, de către cadrele didactice titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management.

Potrivit iniţiatorului, nelimitarea numărului de mandate asigură posibilitatea rămânerii pe posturi a unor manageri care au avut rezultate bune.

Această măsură este total nepotrivită, deoarece un manager nu trebuie ales după un criteriu ce ține de popularitate. Corpul profesoral nu poate să substituie o comisie de evaluare ce ar trebui formată din profesioniști. Competențele manageriale trebuie dovedite printr-un examen care să ateste pregătirea specifică pentru o funcție de conducere. Retoric, mă întreb, de ce într-o instituție privată angajații nu au dreptul de a-și alege managerul?!…

Este nevoie de multă responsabilitate în luarea unei decizii, deoarece educația nu mai acceptă experimente. Sistemul de învățământ reprezintă un obiectiv strategic pentru dezvoltarea normală a oricărei societăți. Așa cum a demonstrat, națiunea nu mai acceptă compromisuri. Dacă schimbările nu vor fi adaptate corect nevoilor noii generații, prevăd că oameni frumoși și copiii lor vor ieși din nou în stradă și vor protesta, pentru că sunt… #cuochiipeeducație.

Cele mai citite

Mesajul premierului Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea României la NATO

În cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei, respectându-şi angajamentele...

Peste 6000 de elevi s-au înscris la finala națională a concursului european de educație financiară European Money Quiz

Peste 6.260 de elevi, cu vârsta între 13-15 ani, din 390 de școli, licee și colegii de la nivel național s-au înscris la ediția...

Mesajul premierului Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea României la NATO

În cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei, respectându-şi angajamentele...
Ultima oră
Pe aceeași temă