7.6 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSpecialCum se otrăvesc limba şi spaţiul public | OPINIE

Cum se otrăvesc limba şi spaţiul public | OPINIE

Îl invocăm pe Mihai Emi­nescu pe 15 ianuarie şi de ziua limbii române. În rest, trivializăm limba, o desţelenim din firescul ei lumesc, fără a şti cine a spus „graiul este măsurariul civilizaţiunii unui popor“.

Cât de civilizaţi suntem astăzi, când insulta şi injuria fac parte din carnavalul deschis la ore de vârf şi de maximă audienţă? Numele şi prenumele personajelor scenei politice sunt înlocuite cu stigmate şi afurisiri pu­blice: „criminalul“, „penalul“, „răvăşitoarea“, „puşcăriabilul“, „vândutul“, „sorosistul“, atribute sau locuţiuni folosite ca tămâia pe creanga ciorilor, cu rare verbe copulative în loc de substantive nume proprii, ţin loc de execuţii, nu de vendete cavalereşti. Folosite în avalanşe, pierd, prin tocire, orice urmă de accent predicativ, ajungând să exprime numai o circumstanţă adverbială, de dragul tăvălirii celui cu altfel de opinii în băltirea cotidiană. „Cine nu bea cu noi bea împotriva noastră“ este deviza suporterilor unui club de fotbal. 

Oare pulsul presei zilelor noastre şi proteza sa, internetul, nu par ale unui orga­nism în derivă, turbat sau căzut într-o metastază, cauzatoare de moarte? Ni s-a spus că suntem un popor vegetal, dar spasmele verbale şi tri­vialitatea scrisului, batjocura şi acuza par să-l transforme pe fiecare interlocutor într-un procuror al cauzelor de nimeni ştiute sau înţelese. Aşa poate înţelegem de ce într-un clasament pe bază de algoritmi matematici ai Google suntem pe ultimele locuri în clasamentele pri­vind conţinutul de valoare.

Prin desacralizare, spun ecumeniştii, limbajul grosier decalcifează comunitatea stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică, într-un singur cuvânt numită naţiune.

Există o diferenţă între citit şi lectură. Întotdeauna scrisul a dat tihna necesară hi­dratării creierului, rela­xării şi tonifierii. Când intri în leprozeria sintactică şi morfo­logica tactică a defăimării îţi pierzi apetitul pentru lectură şi devii parte dintr-o mulţime psihologică, gândeşti cu mi­ntea colectivă şi astfel te depersonalizezi. Acum înţeleg de ce mulţi intelectuali au coborât periscopul şi refuză până şi gadget-urile care le-ar simplifica viaţa.

Victor Ciorbea era făcut „heteropteră – acel parazit greţos, plat, cu înveliş chitinos, ce atacă în general culturile agricole şi care, atunci când este strivit, emană un miros extrem de neplăcut“, nu de către vreun internaut scăpat din menajeria balamucului, ci de către un scriitor: Florin Toma, în „Evenimentul zilei“. De la autorul „Oraşului jumătăţilor de înger“ ne-am fi aşteptat, poate, la mai multă smerenie, nu la o insultă grosieră şi un carnagiu întins pe o foaie de ziar, de altfel considerat quality.

Îmi amintesc că în presa anilor ’90 maximum de afront era să-i scriem numele lui Ceauşescu Nicolae cu literă mică şi să nu-l domnim pe Ion Iliescu.

Nu i-am spus, darmite scris, Ninei niciodată „răvăşitoarea“. Ştiam de la bunici că sudalma e apanajul căruţaşilor şi al hingherilor, nu al oamenilor civilizaţi. Ei ne-au zis că vin moşierii, ne-au adus minerii în redacţii, dar le-am replicat cu pana fină a argumentului. Şi asta i-a durut prea tare. Până la urmă, ideile noastre au triumfat.

Citind cum au reapărut procurorii sovietici, cum să nu-i înţelegi pe mai tinerii compatrioţi care se rezumă în emoticoane, în loc de dialog verbalizat, de teama opresiunilor părinteşti? Am auzit de prea multe ori că romengleza reprezintă un atac internautic asupra firii şi a limbii. Dar ce modele oferă azi presa şi televiziunile?

Dacă ar coborî vreun pustnic din smerenia chiliei în lumea tembelizoarelor, ar intra în disonanţă cognitivă, asemenea unui soldat „virgin“ sub aspectul comiterii crimei, puternic frustrat când este pus să ucidă. S-ar reîntoarce la psalmi şi la rugăciune. Pentru noi şi pentru cei pierduţi în duh şi spirit.

Există o limită a decenţei, cum există o infinită răbdare a românului. Dar când vede cum i se predică apo­calipsa, cum apar muscalii dintre zoaie şi se pretind profeţi, cum interjecţiile şi defăimările iau loc de cuvinte, nu i se sparie gândul?

Dintr-o anumită dependen­ţă de cinetica lecturii, citesc presa română de peste Prut. Cât de vioaie poate fi limba şi cât de argumentat scriu colegii noştri în „Contrafort“, „Moldova literară“.

Vitalie Ciobanu este cel mai prestigios analist al vie­ţii politice de la Chişinău. Se remarcă prin analiză lucidă, fără partizanat.

Critic acerb al demagogiei lui Igor Dodon, explică pe blog, în revista „Contrafort“ efectele rusificării forţate şi latenţa evoluţiilor pro-europene ale partidelor nereformate, dependente de anumite forţe clientelare, prin forţa argumentului, nu prin trosnitul barosului de cuvinte.

Încă de la primul număr, editorii „Revistei literare“, apărută recent la Chişinău, au transmis mesaje de unitate în diversitatea de idei, într-o curată limbă română. Coperta e o replică a „Quinzaine litteraire“, celebrul bimensual francez apărut în 1966 prin grija lui Maurice Nadeau şi François Erval. Numele care semnează în „Revista literară“ sunt, în bună parte, cele din „Contrafort“: Eugen Lungu, Grigore Chiper, Mircea V. Ciobanu, Leo Butnaru. Scriu într-o preţioasă limbă, nu într-o dilematică praştie de cuvinte.

Cine mai poate cântări măsura „civilizaţiunii acestui popor“?   

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Mai mulți palestinieni au murit în încercarea de a ajunge la ajutoarele parașutate

Ajutoarele aruncate din avion au căzut în apă. Biroul de presă al guvernului din Gaza, condus de Hamas, susţine că 18 palestinieni au murit...

În atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene rușii au cheltuit sute de milioane de dolari

În atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina ruşii au schimbat tactica, explică analiştii militari, potrivit tvrinfo.ro. Trimit asupra unei ţinte sute de rachete şi drone...

Traficul rutier restricționat în Pasajul Unirii din Capitală. Un motociclist a intrat în peretele pasajului

Traficul rutier este restricţionat marţi seară în Pasajul Unirii din Capitală, pe sensul de mers către bd. Mărăşeşti, după ce un motociclist a intrat...
Ultima oră
Pe aceeași temă