8.7 C
București
sâmbătă, 27 aprilie 2024
AcasăSpecialDecizii ambigue în Comisia pentru legile electorale

Decizii ambigue în Comisia pentru legile electorale

Comisia comunǎ a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale (lung titlu!) şi-a început lucrǎrile cu trei sǎptǎmâni în urmǎ. Un prim pas salutar a fost fǎcut prin extinderea mandatului Comisiei (iniţial viza doar modificarea legilor electorale) asupra amendǎrii Legii partidelor şi a finanţǎrii acestora. Acesta ar fi semnalul cǎ se doreşte o reformǎ realǎ, cǎci atunci când vorbim despre alegeri nu trebuie sǎ ne întrebǎm doar CUM alegem, ci şi CE alegem. S-a stabilit apoi ca obiectiv adoptarea modificǎrilor la legile alegerilor locale şi parlamentare, precum şi a legilor partidelor pânǎ la sfârşitul lui aprilie, astfel încât sǎ se încadreze în termenul de un an (stabilit printr-o decizie a CCR) care le-ar permite sǎ producǎ efecte la alegerile din 2016.

Mai departe, lucrurile nu au fost la fel de clare. Prin vot (doar reprezentanţii PNL au fost împotrivǎ), s-a stabilit ca primarii sǎ fie aleşi într-un singur tur. Acesta e, în opinia mea, primul semnal cǎ se doreşte conservarea actualelor structuri de putere.

Spun asta pentru cǎ acest sistem favorizeazǎ primarii în funcţie. În general, alegǎtorii dintr-o comunitate se împart în douǎ mari tabere: cei mulţumiţi de prestaţia primarului în funcţie şi opozanţii acestuia. La rândul lor, opozanţii îşi împart opţiunile între diferiţi contracandidaţi. Asta face ca, de obicei, primarul în funcţie sǎ se situeze pe primul loc, chiar dacǎ numǎrul nemulţumiţilor îl întrece pe cel al mulţumiţilor. În douǎ tururi, lucrurile se schimbǎ, cǎci existǎ şansa coalizǎrii contestatarilor în jurul celui mai bine plasat contracandidat.

Pentru preşedinţii consiliilor judeţene, întrucât nu se întrunise o majoritate de douǎ treimi pentru niciuna dintre variante, s-a adoptat un fel de judecatǎ solomonicǎ, revenindu-se la sistemul dinainte de 2004, adicǎ alegerea indirectǎ, de cǎtre consilieri, a preşedinţilor. Oarecum neaşteptat, 14 din 15 membri ai Comisiei au acceptat fǎrǎ comentarii aceastǎ decizie.

O altǎ decizie importantǎ a fost aceea de a se pǎstra actualul prag electoral de 5% pentru partide, atât la alegerile locale cât şi la cele parlamentare. Menţinerea acestui prag va acţiona, evident, în favoarea partidelor “mari” – adicǎ tocmai cele care fac acum aceastǎ lege. Dar sensul reformei legilor electorale, cel aşteptat de cǎtre societate, ar fi tocmai acela de a permite accesul unor noi actori pe scena politicǎ.

Sǎptǎmâna viitoare, Comisia va adopta deciziile strategice privind legile partidelor. Dupǎ este cunoscut, majoritatea partidelor au afirmat, în discuţiile cu organizaţiile membre ale campaniei Politicǎ fǎrǎ bariere, cǎ sunt de acord cu relaxarea condiţiilor de înregistrare a unui nou partid (acum, cele mai restrictive din Europa) şi cu renunţarea la prevederile care interzic partidele regionale sau locale (calificate de Comisia de la Veneţia drept o restrângere a dreptului de liberǎ asociere). Sperǎm cǎ vor vota în concordanţǎ cu promisiunile fǎcute.

Problema e cǎ, şi dacǎ se vor adopta modificǎrile solicitate de cǎtre organizaţiile societǎţii civile, menţionate şi în recentul discurs din Parlament al Preşedintelui Iohannis, reforma va rǎmâne şchioapǎ. Chiar dacǎ vor putea fi înregistrate partide noi, acestea vor rǎmâne în afara parlamentului şi a consiliilor judeţene, cǎci este greu de crezut cǎ ele vor putea obţine, fǎrǎ a beneficia de notorietatea formaţiunilor parlamentare, rezultate superioare pragului arbitrar impus.

Cred cǎ acum este momentul ca partidele parlamentare sǎ decidǎ dacǎ vor o adevǎratǎ reformǎ a legilor electorale (şi, implicit, a clasei politice) sau, dimpotrivǎ, doresc perpetuarea sistemului care obligǎ cetǎţenii, de douǎzeci de ani încoace, sǎ voteze aceleaşi personaje politice, machiate în diferite feluri. Dacǎ vor o reformǎ realǎ, trebuie sǎ dea reprezentanţilor lor în Comisia electoralǎ mandatul de a vota nu doar pentru apariţia unor figuri noi, ci şi pentru ca acestea sǎ se poatǎ manifesta efectiv pe scena politicǎ.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă