La începutul acestei săptămâni, președintele Chinei, Xi Jinping, s-a aflat pentru două zile la Praga. Este prima sa deplasare din acest an în Europa Centrală. În anii precedenți, a vizitat Marea Britanie, Germania, Franța, Olanda, Belgia și sediul UE din Bruxelles. Deși Praga și Beijingul întrețin relații diplomatice din 1949, nici un alt președinte chinez nu s-a deplasat vreodată în capitala Republicii Cehe. De aici, Xi Jinping a decolat spre Washington DC, unde, în marja Summit-ului securității nucleare, are programată o întâlnire bilaterală cu liderul de la Casa Albă.
Înscrierea Cehiei pe agenda externă a Beijingului a fost obținută după mai mulți ani de eforturi ale președintelui Milos Zeman, un adept vocal al orientării spre Est. De la instalarea în funcție, Zeman a făcut patru vizite în China, ultima dintre ele în septembrie 2015, ca singur participant occidental la ceremonia dedicată victoriei poporului chinez în războiul de rezistență împotriva agresiunii japoneze. Președintele ceh a declarat că „nu vine în China să dea lecții de democrație, ci să învețe cum să obțină creștere economică și stabilitate în propria sa țară“. El n-a ezitat să pluseze, precizând că „în trecut relațiile dintre Republica Cehă și China au fost supuse unor presiuni din partea Statelor Unite și a… Uniunii Europene“, dar că, acum, „Praga își poate urmări propriile interese în plan economic“.
Relațiile UE-China au fost mulți ani afectate de disputele privind drepturile omului și politicile comerciale. Unle capitale vestice au încă dificultăți în armonizarea principiilor ideologice și a obiectivelor de piață impuse de procesul globalizării, deși admit că și China s-a schimbat în felul ei. Președintele Germaniei, Joachim Gauck, le-a vorbit, de exemplu, studenților chinezi, la ei acasă, despre abuzurile regimului comunist din fosta Germanie de Est, menționând că „marea majoritate a populației nu se simțea atunci nici fericită, nici liberă, iar cultura suspiciunii reciproce între guvernanți și guvernați era cea dintâi consecință a sistemului nedemocratic“. Oficialii de la Beijing s-au străduit să ignore opiniile președintelui german, preferând explicațiile celor convinși că fostul disident nu exprimă poziția Guvernului Merkel, ci mai degrabă propriile principii morale.
Pe măsură ce interesele economice ale occidentalilor în raport cu China sunt tot mai pronunțate, scade apetitul pentru criticism la niveluri executive. Până și Elveția, al cărei președinte va vizita în curând Beijingul, consideră că e necesară o schimbare de atitudine față de regimul chinez. „Europa nu înțelege prea bine China“ – afirma, într-un interviu recent, ambasadorul Elveției la Beijing – „și tinde să se complacă într-o abordare critic catastrofistă față de modelul chinez. Cred că știu de unde vine respingerea acestui model și instinctul meu îmi spune să reacționez altfel“.
Cehia are avantajul de a-și fi exprimat constant, încă din 2013, admirația pentru China, semnalând că a trecut vremea când fostul lider anticomunist Vaclav Havel se întâlnea cu Dalai Lama, spre iritarea puterii de la Beijing. Cu toate acestea, odată ajuns la Praga, președintele Xi Jinping nu a fost scutit de protestele opoziției cehe. Manifestanții au înlocuit steagul Chinei cu cel Tibetului, iar poliția i-a arestat pe 12 dintre ei. Cooperarea dintre cele două state e însă una solidă, încărcată de simbolism și orientată spre interese pragmatice.
China este cel de-al treilea partener comercial al Republicii Cehe, nivelul schimburilor comerciale ridicându-se la 21 miliarde de dolari. Anul trecut, Grupul CEFC China Energy a preluat o parte din acțiunile J&T Finance Group, care deține mai multe bănci în Cehia și Slovacia. CEFC a cumpărat un trust media și un club de fotbal la Praga, dar și acțiuni la firma Travel Service și la compania producătoare de bere Lobkowicz. Presa pragheză invocă surse care susțin că același holding chinez este interesat să-și adjudece una din băncile recent puse în vânzare, GE Money Bank. Co-președintele CEFC, Ye Jianming, este consilier al președintelui Milos Zeman, având în fișa postului promovarea relațiilor sino-cehe.
Președintele Xi Jinping a pledat, într-un articol publicat la Praga, „pentru actualizarea relațiilor și stabilirea unei noi direcții de cooperare“. Sejurul său în capitala Cehiei i-a oferit prilejul participării la un forum de afaceri și semnarea unor contracte, inclusiv în sectorul energiei nucleare, finanțelor și aviației. China se angajează să consolideze cooperarea cu Cehia, plecând de la premisa că e necesară o corelare a strategiilor de dezvoltare pe termen lung. În domenii precum industria manufacturieră și aerospațială, dar și în sănătate, agricultură, cercetare științifică, turism și cultură, au fost demarate noi proiecte de interes comun.
Praga speră să devină nu doar centrul european al instituțiilor financiare chineze, ci și nodul pentru transporturile de marfă ale Chinei în regiune. Autoritățile cehe și-au asumat rolul de promotor al marilor investiții în infrastructură ale Chinei în Europa, iar Beijingul țintește accesul către piețele occidentale și obținerea contractelor necesare pentru materializarea Drumului Mătăsii. În noiembrie 2015, Republica Cehă a fost prima țară central-europeană care a semnat un Memorandum de Înțelegere pentru construcția comună, pe uscat și pe mare, a Drumurilor Mătăsii pentru secolul 21. În consecință, China a ales Praga pentru a-și reafirma deschiderea spre UE, iar starea de derivă în care se află instituțiile comunitare ar putea confirma deopotrivă opțiunile președintelui Zeman și pariul omologului său chinez.
Pe agenda discuțiilor Zeman-Xi Jinping s-a aflat și dosarul investițiilor Chinei în construcția Canalului Dunăre-Oder-Elba, estimate, pentru o primă fază, la 1 miliard de dolari. E vorba de o construcție strategică, menită să facă legătura cu Marea Nordului la Hamburg, cu Marea Neagră la Constanța și cu Marea Baltică prin portul polonez Szczecin. Pe traseul european, navele chineze vor acosta în Portugalia, Germania și Grecia. China are în vedere, de asemenea, mai multe proiecte de infrastructură rutieră în Europa Centrală și de Est, inclusiv o cale ferată pentru trenuri de mare viteză pe ruta Belgrad-Budapesta. Vasta rețea feroviară spre Europa, inițiată de Beijing, include deja Spania. Odată finalizată, această rețea va face legătura cu portul Pireu, pe coridorul comercial Asia-Europa. În felul acesta se realizează joncțiunea între rutele maritime și cele terestre, conform proiectului One Belt, One Road (OBOR), structurat pe vechea idee a Drumului Mătăsii. Conectarea țărilor continentale și a marilor porturi va garanta ancorarea economiilor europene la OBOR, iar Berlinul, Parisul și Londra au îmbrățișat deja acest plan. Oficialii de la Bruxelles rămân însă la părerea că, în pofida atractivității și a sprijinului de care OBOR se bucură deja, e nevoie de mai multă claritate privind prioritățile Chinei, de o mai mare deschidere a Beijingului pentru implicarea firmelor străine și de stabilirea unor cadre comune în materie de securitate.
Xi Jinping a precizat că dorește înregistrarea unor progrese în cooperarea China–UE și că Cehia, prin poziția sa geografică și bogăția culturală, este o locație ideală, nu doar pentru dialog, ci și pentru proiecte de infrastructură. Având în vedere că președintele Zeman a curtat sistematic, în ultimii ani, atât Rusia, cât și China, distanțându-se critic de aliații euro-atlantici, Cehia are toate șansele să obțină oficial rolul de punte de legătură între Eurasia și Europa Occidentală. De partea cealaltă, cu Statele Unite mai puțin ostile și mai degrabă deschise spre cooperare, cu o Rusie slăbită de sancțiuni și conflicte și cu o Uniune Europeană măcinată de crize, dar avidă de investiții, China beneficiază de condiții optime pentru a-și avansa în mod decisiv pilonii Drumului Mătăsii.
Aceste opinii aparțin autoarei și nu implică reponsabilitatea MAE.
