Dupa alegerile locale, partidele parlamentare sunt cuprinse de betia majoritara si de dorinta de revansa. Turmentate de "victorie", cele patru formatiuni politice importante – PSD, PLD, PNL si UDMR – au cazut in mrejele "uninominalului". Confundand sistemul majoritar absolut, folosit la alegerea primarilor, sau pe cel majoritar, relativ improvizat pentru alegerea presedintilor, cu sistemul proportional ce urmeaza sa fie aplicat in colegii uninominale la alegerile parlamentare din toamna, unii reprezentanti ai partidelor, si nu dintre cei nesemnificativi, au fost coplesiti de iluzia majoritara: ca reprezentarea parlamentara ar depinde de modul in care se traseaza noile unitati electorale.

De aici si incrancenarea cu care s-au concentrat in ultimele saptamani doar asupra decuparii colegiilor uninominale.
Orbiti de "ura de partid si de stat", unii lideri judeteni ai partidelor coalitiei antiprezidentiale, mai ales din zona PSD, au incercat, si partial au reusit, sa-si "convinga" sefii lor nationali ca utilizarea gerrymanderingului va reduce la maximum reprezentarea PD-L in viitorul Parlament. Legea insa presupune o distributie proportionala a locurilor, ceea ce va face ca, indiferent de modul de decupare al colegiilor partidele sa primeasca un numar de mandate echivalent cu proportia voturilor obtinute. Dar, sub pretextul luptei impotriva PD-L se ascunde de fapt temerea multora dintre "vechii" politicieni, cu notorietate negativa, ca vor cadea victime.

Caci locurile ce revin proportional fiecarui partid se vor distribui in functie de ierarhia rezultatelor individuale. si, ca efect al noului sistem, s-ar putea ca un politician mai putin cunoscut, deci si mai putin controversat, sa obtina mai multe voturi decat un veteran. Deja in 2004, la alegerile primare din UDMR realizate in "scaune" uninominale, Marton Arpad, reprezentantul formatiunii maghiare in Comisia de cod electoral, a facut aceasta experienta, fiind surclasat de mai tanarul Antal Arpad – trimis in 2008 sa concureze la primaria din Sfantu Gheorghe, unde a si fost ales –, si si-a ocupat, nu fara emotii, locul in Camera abia in urma redistributiei resturilor la nivel national.

Iar in privinta comportamentului electoratului, alegerile parlamentare, desi s-au desfasurat dupa un sistem proportional, au fost afectate de un puternic efect majoritar imprimat de alegerea simultana a presedintelui. E de presupus ca simultaneitatea alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare a avut un rezultat asemanator celui pe care, la toamna, il vor induce colegiile uninominale.

Desi teoretic "uninominalul" nu mai poate fi oprit, unii "veterani" inca mai spera ca alegerile din toamna sa se desfasoare dupa vechiul sistem. Atacul impotriva "uninominalului" este asteptat din partea celor ce nu mai au nimic de pierdut, cum sunt peremistii. Acestia ar putea ataca in contenciosul administrativ decuparea colegiilor uninominale, blocand astfel aplicarea legii. Pana atunci, dateline-ul pentru definitivarea parlamentara a colegiilor uninominale e 19 iulie. Dupa aceasta data, Guvernul va deveni responsabil pentru orice intarziere. Preferinta partidelor din coalitia antiprezidentiala pentru impunerea colegiilor prin forta majoritatilor parlamentare va contribui si mai mult la delegitimarea reformei electorale.