11.3 C
București
vineri, 17 mai 2024
AcasăSpecialFirewall-ul de fier

Firewall-ul de fier

Scriam mai demult – anul trecut cred – despre tendinţa tot mai accentuată a guvernelor de a „prelua controlul“ asupra Internetului. În definitiv, este o tendinţă firească: statul trebuie să aibă de-a face cu tot ce are legătură cu cetăţenii săi; tot aşa, există o tendinţă la fel de firească a cetăţenilor de a nu-l lăsa să îşi bage nasul când este vorba de lucruri care nu-l privesc.

Ceea ce nu am anticipat anul trecut este amploarea pe care fenomenul tinde să o ia şi viteza cu care faptele se desfăşoară. Nu voi vorbi deloc despre ceea ce se întâmplă la noi; discuţia cu accesul SRI la datele instituţiilor mi se pare că este inutilă atât timp cât nu am nici o încredere că aceste date nu sunt deja în posesia a o grămadă de alte persoane, publice sau private. Am avut de-a lungul vremii de-a face cu diverse instituţii publice şi nu am văzut nicăieri vreo preocupare pentru securitatea datelor. Aceasta este o deficienţă oarecum structurală a administraţiei româneşti: toată informatizarea s-a construit pe baza fondurilor europene; lucrul este în sine foarte bun, dar există un revers: instituţiile respective nu dispuneau de (sau nu sunt obişnuite să aloce) fonduri proprii pentru întreţinerea acestora. Proiectele s-au construit pe baza fondurilor primite, nu pe baza posibilităţilor locale, aşa că avem clustere de servere Windows şi Microsoft Exchange la instituţii care au doi administratori de sistem debutanţi. Care, bineînţeles că sunt nevoiţi să apeleze la ajutor extern pentru majoritatea problemelor; acest ajutor a venit de la firma care a construit proiectul, după aceea poate de la o firmă apropiată partidului la putere în zonă sau poate chiar de la o firmă care a oferit în mod cinstit preţul cel mai mic… Dar, cum toate au avut probleme financiare şi de personal, numărul persoanelor care au avut acces pe acolo este destul de mare şi greu de urmărit. Cum deci doar cine nu vrea nu are acces, ar fi culmea ca SRI-ul să fie mai fraier…  Că e bine sau nu, asta e o discuţie pe care societatea noastră cred că nici măcar nu e pregătită să o poarte, mai ales că discuţia e politizată din cauza tensiunilor dintre servicii, vizibile cu ochiul liber.

Citiţi restul comentariului aici.

 

 

Cele mai citite

Misterul surdității lui Bethoven se dezvăluie

Se spune că marile genii ale umanității ard rapid! Creează opere monumentale și se sting devreme. Despre viața și simfoniile lui Beethoven s-au scris...

Impostura snoabă și propaganda veselă

Obsesia multor snobi care ce îmbogățesc peste măsură este să devină artiști prin intermediul banilor. Întâi își tot dichisesc și bibilesc casa de un...

Iohannis o poate acuza pe Andra că i-a furat opera “Pas cu pas”

Ilustrație: Laurențiu Mușoiu Dacă își tot vede năruit visul de a ajunge secretar general al Alianței Atlanticului de Nord (NATO), iar cu meditațiile nu...
Ultima oră
Pe aceeași temă