Guvernul Ponta a pasat Parlamentului proiectul privind reducerea contribuţiilor sociale (CAS), deși avea alte variante, mai rapide, de implementare a măsurii. La rândul ei, opoziția țintește punctul cel mai sensibil al PSD: baronii și apărarea lor. Din păcate, nu este deloc exclus ca aceste teme importante să fie îngropate pe parcurs, o dată ce partidele își ating adevăratul scop: dezbatere, deci vizibilitate, contabilizată apoi în procente electorale.
La doar două zile după lansarea în dezbatere publică a proiectului de reducere a contribuţiilor sociale, Guvernul a aprobat, miercurea trecută, documentul și l-a transmis Parlamentului. Potrivit premierului Ponta, scăderea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, de la 1 octombrie, ar fi posibilă în 2014 cu încadrarea în obligațiile asumate, deoarece Guvernul a fost „mai bun gospodar“ și sunt „puși deoparte“ niște bani. Tot șeful Executivului a declarat că ar vrea ca Senatul să adopte proiectul „în procedura cea mai rapidă“, astfel încât să fie convocată o sesiune extraordinară, în luna iulie, la Camera Deputaților, iar legea să plece la promulgare. Reamintim că măsura nu are acordul FMI și este asumată de Guvernul Ponta, deși există mari semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea ei în anii următori (în 2015, ar fi necesară suma de 4,8 miliarde lei, pe care Executivul speră să o poată acoperi din controale la persoane fizice cu venituri mari și din recuperarea debitelor cu ajutorul noii legi a insolvenței).
Dincolo de necunoscutele legate de modul în care Executivul PSD-UNPR-PC-UDMR va reuși să atragă la buget banii necesari pentru a acoperi „gaura“ produsă de reducerea CAS, este discutabilă forma în care se vrea a fi adoptată măsura, deoarece premierul Ponta avea la îndemână și alte variante, mai rapide decât cea aleasă.
Guvernul putea reduce CAS prin ordonanță de urgență
Așa cum a făcut-o și cu alte ocazii, Guvernul condus de Victor Ponta putea să modifice Codul Fiscal prin ordonanță de urgență. Reducerea CAS la angajator ar fi putut, astfel, să fie aplicată chiar mai devreme de 1 octombrie (presupunând că Executivul a fost așa de bun gospodar și ar exista banii necesari).
Varianta modificării Codului Fiscal prin ordonanță de urgență a mai fost folosită de premierul PSD în alte nouă ocazii, din mai 2012 încoace (data instalării lui Victor Ponta la Palatul Victoria). Prin OUG a fost, de pildă, introdusă plata contribuției sociale la veniturile obținute din chirii, din activități agricole, silvicultură și piscicultură (OUG 88/2013). Tot prin OUG, Guvernul Ponta a introdus acciza suplimentară la combustibil și așa-numita taxă pe stâlp (OUG 102/2013). Ultima ordonanță de urgență de modificare a Codului Fiscal (OUG 19/2014) a stabilit scutirea de impozit a profitului reinvestit.
Prin urmare, atunci când a dorit cu adevărat să introducă o măsură, premierul Ponta și-a pus semnătura pe ordonanțe de urgență de modificare a Codului Fiscal.
Alternativa proiectului PDL
Presupunând, prin absurd, că șeful Executivului s-ar fi decis brusc să nu mai abuzeze de ordonanțe de urgență, majoritatea la putere mai avea o variantă: adoptarea în Parlament a proiectului depus de PDL încă de anul trecut, proiect care prevedea același lucru (reducerea CAS cu 5%) și care ajunsese la finalul parcursului parlamentar. Dacă era necesar, prin voința majorității textul putea fi modificat pe ici, pe colo, astfel încât să fie identic cu cel dorit de Guvern (inclusiv ca termen de aplicare), iar legea ar fi plecat deja spre promulgare. Răspunsul social-democraților a fost, însă, unul halucinant: este vorba de măsuri populiste în materie fiscală, iar proiectul nu a fost însoțit de o fișă fiscală, care să analizeze impactul reducerii CAS. În final, majoritatea USD-minorități s-a impus, înregistrându-se 286 de voturi pentru respingerea proiectului PDL, care prevedea inclusiv reducerea CAS.
Ce urmărește Ponta
Luând în considerare variantele expuse mai sus, apare inevitabil întrebarea: de ce a ținut premierul ca proiectul să ajungă în Parlament și să ia de la capăt parcursul parlamentar? Simplu, pentru imagine. Pe de o parte, mai multe săptămâni, poate chiar luni dacă se tărăgănează lucrurile, social-democrații vor putea spune, în Parlament și pe toate canalele, cum se luptă ei pentru binele mediului de afaceri. Pe de altă parte, premierul și ceilalți susținători ai săi vor putea arăta cu degetul spre opoziția care s-ar opune, chipurile, unei astfel de măsuri. Semnalul a fost dat deja de Victor Ponta. „Noi votăm reducerea CAS. Dacă PNL şi PDL votează împotrivă, cu atât mai bine, dar eu cred că nu o să-i bage în seamă pe domnul Predoiu şi domnul Iohannis, care sincer chiar nu au habar despre ceea ce înseamnă CAS şi ce se întâmplă în Parlament“, spunea șeful PSD săptămâna trecută. Tot Ponta susținea că reducerea CAS este o măsură propusă de USL și că „ar fi culmea“ ca opoziția, care a depus moțiune de cenzură pe această temă, să voteze împotrivă.
Reprezentanții PDL și PNL au atras atenția, în schimb, că Executivul nu a prezentat (publicului și delegației FMI) o analiză serioasă cu privire la modalitățile prin care își propune să acopere „gaura“ produsă de reducerea CAS. Prin vocea președintelui Vasile Blaga, democrat-liberalii s-au declarat împotriva introducerii de noi taxe și impozite, dar și a tăierii în continuare a investițiilor. La rândul său, președintele intermediar al PNL, Klaus Iohannis, a vorbit despre reducerea temporară a CAS (în eventualitatea în care măsura nu poate fi susținută și în 2015 și după aceea), care ar fi o „electorată“ pentru mediul de afaceri, iar premierul Ponta ar viza doar „câștigul electoral“.
Contraatacul PDL și PNL: imunitatea aleșilor
La o temă de campanie de un așa impact precum reducerea CAS, la care se adaugă o sumedenie de alte promisiuni guvernamentele, cu bătaie pe anul 2015 și mai departe (majorarea salariilor bugetarilor, creșterea pensiei sociale și a indemnizației pentru creșterea copilului), opoziția contrapune o temă importantă și cu ecouri peste hotare: imunitatea aleșilor. Democrat-liberalii spun că au întocmit deja proiectul de modificare a Regulamentelor Senatului și Camerei Deputaților și că îl vor depune săptămâna aceasta, după ce va primi semnăturile tuturor parlamentarilor PDL și PNL. Opoziția preconizează modificări pe mai multe paliere. Unul ar fi ca votul în cazul cererilor care vizează imunitatea aleșilor (inclusiv a miniștrilor-parlamentari) să fie electronic, deci deschis. În acest fel, grupurile parlamentare nu se vor mai putea ascunde în spatele votului și se va vedea cine este împotriva arestării vreunui senator sau deputat ori împotriva începerii urmăririi penale a unui ministru-parlamentar. Alte modificări ar urma să impună termene precise de dezbatere și votare a cererilor venite din partea procurorilor. „Biroul Permanent al Camerei din care face parte cel vizat se va convoca de îndată, iar cererea va fi repartizată Comisiei juridice. Comisia va trebui să se pronunțe în 24 de ore. Apoi, în alte 24 de ore, va trebui dat votul în plen“, a explicat, pentru „România liberă“, liderul deputaților PDL, Gheorghe Tinel. Potrivit acestuia, atât în Comisia juridică, cât și în plen nu se va mai pune în discuție oportunitatea măsurii avansate de procurori, ci se va vedea doar dacă există indicii privind comiterea faptelor invocate.
Proiectul vine ca urmare a semnării de către președintele PDL, Vasile Blaga, a inițiativei Coaliției românilor pentru combaterea corupției de a fi transparentizată procedura ridicării imunității parlamentare și de a fi sprijinite justiția și lupta împotriva corupției. „PDL este partidul care nu a protejat niciodată parlamentarii sau demnitarii cu probleme în justiție şi consideră că legea trebuie să fie egală pentru toți românii“, arătau democrat-liberalii în comunicatul emis cu prilejul semnării. Evident, pedeliștii au uitat că, atunci când erau la putere, nici ei nu erau tocmai dornici să avizeze cererile DNA (vezi doar cazul ex-ministrului Monica Iacob Ridzi, condamnată între timp, în prima instanță, la cinci ani de închisoare cu executare).
Totuși, un astfel de proiect precum cel al PDL și PNL va ridica serioase probleme PSD, cunoscut ca un partid al baronilor și un apărător al celor cercetați de procurori. Nu în ultimul rând, după cum recunosc off the record democrat-liberalii, proiectul va testa și „loialitatea în declarații și decizii a PNL“, în condițiile în care liberalii și-au apărat și ei aleșii vizați de procurori (cazurile Varujan Vosganian și Daniel Chițoiu sunt doar cele mai recente).
Oricum, proiectul opoziției va fi dezbătut în toamnă sau, în cel mai bun caz, într-o sesiune extraordinară. Până atunci, liber la declarații politice și la atacuri la partidele de la putere. „Nu cred că există dorință din partea actualei majorități PSD-PC-UNPR-UDMR de a modifica Regulamentul astfel încât să nu fie niciodată vreo acțiune de blocare a funcționării instituțiilor statului“, spunea, acum câteva zile, deputatul PNL Eugen Nicolăescu.
O altă temă de atac a opoziției o constituie refuzul puterii de a respinge proiectul privind amnistia și grațierea. Liberalii au solicitat ca proiectul să fie pus pe ordinea de zi pentru a fi respins, dar Biroul Permanent al Camerei a decis păstrarea acestuia în dezbatere publică până la toamnă. Cu alte cuvinte, la momentul oportun, controversatul proiect (criticat atât de societatea civilă și presă, cât și de reprezentanții ambasadelor occidentale la București) va fi scos din sertar și pus pe ordinea de zi. În plus, a fost depus în Parlament și proiectul „micii grațieri“, inițiat de senatorul PC Cristiana Anghel, proiect care va stârni, de asemenea, polemici aprinse.
