12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialIslamismul militant și teama de vaccinuri

Islamismul militant și teama de vaccinuri

Știm cum să eradicăm poliomielita. Din anii 1980, un efort internațional de vaccinare, susținut de Organizația Mondială a Sănătății, a împins virusul aproape de extincție.

O boală care a ucis ori paralizat câte jumătate de milion de oameni în fiecare an, mai infectează acum doar câteva sute.

Ceea ce stă în calea eradicării virusului nu sunt constrângeri medicale sau de ordin tehnic, ci rezistența politică la eforturile de vaccinare. Cele câteva zone unde virusul continuă să existe prezintă similitudini îngrijorătoare. Din 2012, 95% din cazurile de poliomielită au avut loc în cinci țări – Afganistan, Pakistan, Nigeria, Somalia și Siria – toate afectate de insurgenții islamiști.

Pentru a eradica poliomielita, trebuie să înțelegem legătura.

Se consideră adesea că opoziția islamistă la programele de vaccinare vine din credința că vaccinurile fac parte dintr-o conspirație a Vestului care vrea să-i rănească pe musulmani, pentru că vaccinurile sterilizează copiii, sunt infectate cu HIV sau conțin urme de carne de porc.

Dar jihadiștii din Siria și Afganistan au susținut pe scară largă campaniile de vaccinare antipoliomielită. Dacă dorim ca virusul să fie învins, trebuie să trecem dincolo de caricaturizarea islamiștilor ca fanatici violenți aflați în opoziție cu știința vestică și să privim mai atenți la contextele politice specifice zonelor în care eforturile de eradicare au fost, până acum, fără succes.

În Nigeria, de exemplu, antipatia grupului extremist Boko Haram față de campaniile de vaccinare pornește dintr-un conflict intra-musulman cu rădăcini în era colonială, când Marea Britanie conducea nordul Nigeriei indirect, prin intermediul unei elite indigene pro-britanice. Urmașii acelei elite coloniale continuă să domine guvernele regiunii, responsabile pentru implementarea programelor de vaccinare. Opoziția Boko Haram la acest efort reflectă antipatia sa mai largă față de ceea ce percepe ca pe o clasă politică coruptă și occidentalizată.

Similar, în sudul Somaliei, încercările unor străini să impună un guvern centralizat stabil au generat resentimente față de programele de vaccinare antipoliomielită. Încă de la începutul anilor 1990, intervențiile Națiunilor Unite și ale Uniunii Africane în Somalia au inclus trupe ale Statelor Unite și ale vecinilor predominant creștini ai țării, Kenya și Etiopia. Acest fapt a determinat o nemulțumire extinsă și a alimentat susținerea pentru militanții islamiști, pe care mulți somalezi i-au văzut ca principalul bastion împotriva intervenției străine. În ultimii ani, militanții al-Shabaab au atacat cadrele medicale, ceea ce a făcut foarte dificilă implementarea programelor de sănătate publică în zonele controlate de insurgenți. Medici fără Frontiere, de exemplu, a trebuit să își închidă programul din Somalia în 2013.

În Pakistan, opoziția la eforturile de vaccinare își are rădăcinile  în rezistența comunităților paștuni în fața guvernului național. Generalizând, putem afirma că talibanii pakistanezi sunt o mișcare paștuni concentrată în semiautonomele zone tribale administrate la nivel federal în nord-vestul țării. Această regiune montană nu a fost niciodată condusă direct de britanici și paștunii au rezistat cu îndârjire încercărilor statului pakistanez de a-și extinde puterea.

Astfel, intervențiile externe precum programele de vaccinare sunt privite ca un cal troian pentru o mai profundă avansare a guvernului în zonele paștuni.

Ostilitatea talibanilor pakistanezi a fost sporită și mai mult de intervenția SUA în această țară, inclusiv prin folosirea unei false campanii de vaccinare împotriva hepatitei pentru a obține AND de la rudele lui Osama Bin Laden, anterior asasinării lui. Pentru militanții islamiști, aceasta a fost o confirmare a faptului că eforturile de imunizare împotriva poliomielitei sunt o acoperire pentru adunarea de informații menite a identifica ținte pentru atacurile cu drone.

Importanța politicilor locale – și nu a ideologiei religioase – poate fi văzută în reacțiile la programele de vaccinare antipoliomielită de pe cealaltă parte a liniei Durand. În Afganistan, talibanii reprezintă, de asemenea, o largă mișcare paștuni, dar atitudinea lor față de eforturile de eradicare a poliomielitei este cu mult diferită. Când talibanii au condus Afganistanul, din 1996 până în 2001, au susținut eforturile de vaccinare și continuă să o facă și în prezent. O declarație recentă a talibanilor i-a îndemnat pe mujahedinii săi să ofere cadrelor medicale “tot suportul necesar”.

Această diferență reflectă poziția politică a paștunilor din cele două țări. În Afganistan sunt majoritari și, ca rezultat, au o mai mare influență în politicile naționale decât omologii lor din Pakistan. Prin urmare, privesc statul cu mult mai puțină suspiciune.

În Siria, cel mai mare obstacol în calea efortului de vaccinare a fost chiar Guvernul central.

Refuzul regimului președintelui Bashar-al-Assad de a permite OMS să continue programele de vaccinare în zonele controlate de insurgenți a avut ca rezultat direct o epidemie de poliomielită în 2013.

Grupurile opoziției moderate, precum Armata Siriană de Eliberare, cu ajutorul autorităților turce și organizațiilor locale non-guvernamentale, au organizat propriile programe de vaccinare în zonele din afara controlului guvernului sirian. Militanții islamiști, inclusiv Statul Islamic și Frontul al-Nursa, au permis de asemenea acestor programe de imunizare să opereze în zonele aflate sub controlul lor, deoarece nu sunt asociate cu regimul Assad.

Poziția pe care insurgenții islamiși o au față de campaniile de vaccinare are mai puțin de a face cu fanatismul anti-occidental și mai mult cu dinamicile specifice ale conflictelor în care sunt implicați. Acest fapt are implicații importante pentru politicile de sănătate publice. Doar prin înțelegerea contextelor politice în care operează programele de vaccinare se va reuși eradicarea poliomielitei.

Jonathan Kennedy
Jonathan Kennedyhttp://jonathan-kennedy
Jonathan Kennedy predă la Școala de Politici Publice a UCL și este cercetător asociat în Departamentul de Sociologie al Universității din Cambridge.
Cele mai citite

Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024: Conferința „ 26 Martie – 143 de ani de la proclamarea Regatului României. „75 ani de...

COMUNICAT DE PRESĂConferințele „ Tinerii și Monarhia” Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, Asociația Eurospirit, Primăria Municipiului Ploiești și Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului...

Coreea de Nord l-a primit pe șeful spionajului rus

O delegație a Biroului de Informații Externe al Rusiei a vizitat capitala nord-coreeană Phenian între luni și miercuri și a discutat despre stimularea cooperării...

Lufthansa a evitat o grevă a salariaților chiar de Paște

Compania aeriană germană Lufthansa şi un sindicat care reprezintă personalul de la sol au anunţat miercuri că au ajuns la un acord privind salariile...
Ultima oră
Pe aceeași temă