Marile ziare europene îi fac portretul, la Bruxelles o cunoaște toată lumea, la Chișinău oamenii o știu ca pe cineva care îi ajută, iar la Tiraspol românii vorbesc despre ea ca despre una de-a lor. În România, propaganda puterii o înfierează că-și vinde țara Uniunii Europene, premierul o face „fascistă“, iar președintele încearcă să-i reducă din merite.
Face parte din tradiția autohtonă să-i izgonim pe merituoși, să-i vorbim de rău, să le facem șicane, să-i enervăm până când își iau lumea în cap și ne lasă în dezordinea noastră balcanică să ne bucurăm de nepotisme și bacșișuri, fără de care nu ne mai putem descurca.
Monica Macovei a fost împinsă de Traian Băsescu pe scenă pentru că avea toate calitățile necesare pentru a rezista în fața politicienilor români unși cu toate alifiile. A adus-o ministru al Justiției în vremurile tulburi dinaintea aderării la UE, când propriul său partid se bătea să obțină acest post, și a sprijinit-o apoi să ajungă în Parlamentul European. Fără Traian Băsescu, Monica Macovei ar fi fost poate în continuare o activă militantă pentru drepturile omului.
Reforma Justiției din România concepută de Macovei a fost pusă în practică tot cu sprijinul și forța lui Băsescu, dar apoi în Parlamentul European Monica Macovei și-a făcut singură drumul. Aici și-a exersat capacitatea de negociere și a dovedit că poate prin propriile forțe. A făcut singură 40 de legi ca raportor al Parlamentului European, plus 52 ca raportor al Partidului Popular European. Aproape 100 de legi negociate și adoptate de Legislativul european, de câteva ori mai mult decât au făcut împreună toți ceilalți eurodeputați români. Lucrează la standarde anticorupție comune pentru toată Uniunea Europeană, dar piedicile sunt multe și greu de trecut, fiindcă și în capitalele mai civilizate corupția este apărată de politică, nu atât de direct și, firește, cu metode mai sofisticate decât la București.
Cel mai mare succes al Monicăi Macovei a fost trecerea prin Parlamentul European a Legii confiscării averilor infractorilor, pe baza căreia se vor putea confisca bunurile și banii care depășesc venitul legal al persoanei condamnate și care nu poate fi justificat. O astfel de lege ar fi letală pentru îmbogățiții tranziției care primesc condamnări și ar aduce suficienți bani la bugetul de stat pentru a termina autostrăzile începute și pentru a moderniza universitățile. Statele Unite și Marea Britanie folosesc de mult metoda confiscării extinse, dar europenii s-au ferit până acum să o aplice.
În vreme ce ideile Monicăi Macovei prind contur la Bruxelles, la București este atacată nu doar de adversari, ci și de prieteni și foști aliați. Traian Băsescu nu uită și nu o iartă că l-a criticat atunci când împreună cu Victor Ponta au stabilit prin negociere directă posturile pentru procurorii-șefi. Președintele s-a simțit trădat, fiindcă i s-a părut că era singura modalitate prin care credea că poate salva DNA. Monica Macovei, care înaintea politicii pune principiile, s-a simțit, la rândul ei, trădată de această negociere politică ce poate afecta independența justiției și care ar putea deveni un precedent periculos.
După această despărțire, Monica Macovei pare să-l incomodeze pe președinte pentru că este tot ceea ce preferata lui Traian Băsescu nu poate fi. Iar campania prin care șeful statului încearcă să o impună pe Elena Udrea ca lider al dreptei se va izbi permanent de exemplul eurodeputatei care a reușit prin propriile forțe.
