Guvernul Boc a căzut prin moțiune de cenzură în octombrie 2009, cu trei luni înainte de alegerile prezidențiale. Ce a urmat se știe: o perioadă de maximă instabilitate și vânzoleală politică, un guvern interimar, tot Boc, fără nicio putere.
Se pregătește oare Dragnea să repete strategia? Dacă ar fi să ne luăm după succesiunea de declarații belicoase, ultima chiar duminică seară la TV-Ghiță, așa s-ar părea. Motivele nici nu contează, pot fi oricând inventate, atunci când calculele electorale o cer. Au însă PSD și afiliații un astfel de interes, ar fi ei avantajați de dărâmarea guvernului tehnocrat? La prima vedere, da.
Cabinetul Cioloș este în acest moment principalul adversar al PSD, vedem asta din agresivitatea campaniei duse împotriva lui și din aria manipulărilor grosiere interpretată cu zel de televiziunile și ziariștii aserviți (exemplul recent este cazul veteranilor de război). O moțiune de cenzură ar fi terenul pe care PSD și-ar putea desfășura în voie artileria grea, dirijând atenția publicului, reîntors din vacanță, spre temele convenabile lui. E o piesă pe care a mai interpretat-o, cu real talent, s-o recunoaștem. Ca să nu mai punem la socoteală că, lovind în Guvernul Cioloș, PSD lovește prin ricoșeu și în președintele Iohannis, și în PNL, deși acesta are grijă să-și taie singur craca de sub picioare.
Dar principala motivație este teama de succesul la public a ideii de tehnocrație, de rămânerea lui Cioloș și a altor miniștri în cărți și după parlamentare. Discreditarea lor este ordin pe unitate, iar o moțiune de cenzură ar oferi un excelent prilej pentru așa ceva. Cum spunea Cristian Ghinea în interviul pe care i l-am luat: „Povestea acestui guvern au spus-o inamicii lui. Iar inamicii principali sunt politicienii, care au o miză personală în a arăta că este un eșec“.
Oricât ar contracara unii miniștri, povestea în același registru va continua, pentru că e scrisă de prea multe mâini murdare. Nu în ultimul rând, PSD și sateliții sunt încurcați de o serie de măsuri reformiste luate de Cioloș, de faptul că nu pot dispune în voie de pușculița bugetară în campanie.
Citește versiunea integrală a acestui comentariu în Revista 22.
