10 C
București
miercuri, 24 aprilie 2024
AcasăSpecialNesigure la orice viteză?

Nesigure la orice viteză?

Cel puţin 38 de persoane şi‑au pierdut viaţa şi peste 200 au fost rănite în recenta ciocnire a două trenuri de mare viteză în apropiere de Zhenzhou, în provincia chineză Zhejiang. Rămăşiţele trenului distrus au fost imediat îngropate, fără să existe vreo anchetă.

Disputa dintre Japonia şi China legată de proprietatea intelectuală asupra tehnologiei utilizate în noile trenuri de mare viteză din China era oricum aprinsă şi înainte de accident. În urma coliziunii, a dat în clocot.

Japonia a fost, desigur, prima ţară care să construiască trenuri de mare viteză, iar dosarul lor de siguranţă în exploatare este unul de invidiat. Trenul super-rapid Shinkansen, direct afectat de cutremurul care a devastat în martie zona de nord-est a Japoniei, a putut să-şi reia operaţiu-nile la 29 aprilie. Cel mai nou model de tren japonez de mare viteză, Hayabusa, care a fost lansat cu doar o săptămână înainte de cutremur, poate atinge 320 de kilometri pe oră – şi chiar o face în prezent, după ce linia pe care circulă a fost reparată rapid.

De când a început să facă legătura între Tokyo şi Shin-Osaka în 1964, trenul Shinkansen a servit drept arteră vitală de transport în Japonia şi nu a fost implicat în accidente cu victime. Repet: nici o singură persoană nu a murit în vreun accident Shinkansen. Sistemul automat de oprire a trenului, perfecţionat tocmai pentru Shinkansen, a funcţionat perfect chiar şi la cutremur.

În ciuda superiorităţii tehnologiei şi a dosarului de siguranţă de invidiat, trenurile Shinkansen nu au fost exportate timp de decenii. Primul astfel de transfer de tehnologie a fost în beneficiul trenului de mare viteză din Taiwan (Taiwan High Speed Rail, THSR), care şi-a început opera-ţiu-nile în ianuarie 2001. THSR asigură în 90 de minute legătura dintre Taipei şi Kaohsiung, aflate la o distanţă de 345 kilometri. După ce un cutremur a determinat autorităţile să se concentreze mai mult pe aspectul sigu-ranţei, Taiwanul s-a hotărât să folo-sească tehnologia japoneză pentru materialul rulant şi o combinaţie de tehnologie germană şi franceză pentru alte sisteme şi operaţiuni.

Astăzi, marea scenă pentru Shinkansen e vastul teritoriu al Chinei, unde dezvoltarea economiei continuă într-un ritm ame-ţitor. La 30 iunie, a început să opereze linia de mare viteză între Beijing şi Shanghai, trenurile rulând pe distanţa de 1.318 kilometri dintre cele mai importante oraşe ale ţării cu o viteză de aproximativ 300 de kilometri pe oră. Momentul a fost ales pentru a prinde aniversarea a 90 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Chinez. Mate-ria-lul rulant pentru trenul de mare viteză CRH380A se bazează pe tehnologia de la Kawasaki Heavy Industries, în vreme ce compania germană Siemens a furnizat tehnologia pentru CRH380B.

Unul dintre motivele pentru care Japonia a ezitat să-şi exporte tehnologia feroviară de mare viteză a fost dezvăluit de preşe-dintele companiei JR Tokai, Takayuki Kasai, care a dorit să pună condiţia ca „ţara să fie stabilă din punct de vedere politic şi să fie un stat de drept”. El a subliniat periodic importanţa respectării unor contracte opozabile, care să garanteze drepturile de proprietate intelectuală.

Conştientă de aceste rezerve, compania JR East Japan a trecut la exportul de tehnologie Shinkansen în China. Din nefericire, temerile lui Kasai s-au dovedit întemeiate. Imediat înainte de construcţia liniei Beijing-Shanghai, ministerul chinez al Transporturilor Feroviare a iniţiat cereri de înregistrare a patentelor pentru tehnologia folosită la CRH380A. Se presupune că în total, China a depus cereri pentru 21 de patente în conformitate cu Tratatul de Cooperare privind Patentele (PCT), cu scopul de a obţine patente în Japonia, SUA, Brazilia, Europa şi Rusia.

Din 2003, China a depus cereri pentru înregistrarea a 1.902 patente în domeniul feroviar de mare viteză; 1.421 au fost aprobate, 481 sunt încă analizate. Dar cele mai recente 21 sunt primele care se bazează pe tehnologia japoneză Shinkansen.

S-a spus că aceste cereri privesc tehnologia folosită la şa-siul vagoanelor şi pentru partea din faţă a vagonului locomotivă. Ori-ginea tehnologiei rămâne necu-noscută, deoarece conţi-nu-tul exact al cererii de înregistrare nu devine clar până când nu expiră cele 18 luni prevăzute pentru cercetarea lucrărilor anterioare. Dar există opinii ferme că tehnologia este o dezvoltare a celei furnizate fie de Japonia, fie de Germania, iar cazul ar putea duce la o dispută majoră de proprietate intelectuală.
Încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală de către China este unul din aspectele cele mai vexante în comerţul cu chinezii. De pildă, o producţie de animaţie cu titlul „Eroul feroviar” a fost vehement criticată în cercurile chineze din internet atunci când s-a descoperit că este o replică aproape identică a producţiei de animaţie „Japan Hikarian Railroad”, foarte îndrăgită în Japonia. Nu doar că povestea e aceeaşi, dar autorii s-au şi grăbit, unele personaje mâncând chifteluţe de orez onigiri, o specialitate japoneză care nu se mănâncă în China. Ca urmare, televiziunea chineză de stat a oprit difuzarea prevăzută pentru august.

Piaţa pentru tehnologia Shinkansen e în creştere nu doar în China, ci şi în SUA (unde statul California vrea să construiască un astfel de sistem) şi în economii emergente precum Brazilia. Având în vedere cererea foarte mare, concurenţa internaţio-na-lă pentru construirea reţelelor feroviare de mare viteză devine acerbă,  aşa cum demonstrează şi activitatea de lobby pentru contractul din California. Iar această competiţie nu priveşte doar tehnologia şi viteza, ci şi nivelul siguranţei.

Atât timp cât protecţia drepturilor de proprietate intelectuală rămâne catastrofal de inadecvată, piaţa trenurilor de mare viteză va fi probabil marcată de dispute aprinse. Se spune uneori că în China cursa pentru înregistrarea patentelor ţine de salvarea onoarei statului în faţa chinezilor obişnuiţi. Aceştia ar putea avea obiecţii faţă de cumpărarea de tehnologie din străinătate, din moment ce guvernul chinez laudă atât de mult tehnologia dezvoltată pe plan intern. Dar China va pierde chiar mai mult din onoare dacă se demonstrează că a piratat tehnologiile Shinkansen pe care acum le prezintă ca proprii şi personale.    

YURIKO KOIKE YURIKO KOIKE, FOST MINISTRU AL APĂRĂRII ŞI CONSILIER NAŢIONAL DE SECURITATE, ESTE PREŞEDINTELE CONSILIULUI EXECUTIV AL PARTIDULUI LIBERAL DEMOCRAT NIPON.COPYRIGHT: PROJECT SYNDICATE, 2011.
 WWW.PROJECT-SYNDICATE.ORG

Cele mai citite

De ce să montezi panouri fotovoltaice acasă?

În condițiile în care prețurile energiei electrice au crescut vertiginos în ultimii ani, fiind din ce în ce mai impredictibile, te întrebi justificat: ce...

Bătălia pentru Sectorul 1: imperativa coaliție anti-Clotilde

Se ascute lupta, odată cu nominalizarea lui Sebastian Burduja și a Gabrielei Firea, candidați separați ai coaliției PSD-PNL, pentru funcția de primar general al...

Protejarea pădurilor din Ilfov este piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov

Înscrisă ca amendamente la noul Cod Silvic, protejarea pădurilor din Ilfov împotriva exploatărilor comerciale, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov, a fost...
Ultima oră
Pe aceeași temă