Nu vă gândiți la Steaua, nici la Dinamo. Nici măcar la fotbal. Cea mai bună echipă din România la ora actuală este una de fete, vine din handbal și se numește Oltchim Râmnicu Vâlcea. Dacă în fotbal se vorbește de Real Madrid ca fiind echipa „galactică" și de Barcelona ca fiind cea a „extra-te-reș-tri-lor", în România ar fi cazul să discutăm de „invincibilele" din Zăvoi. Oltchim domină clar campionatul (și nu de un an, doi), iar în Liga Campionilor a obținut deja calificarea în semifinale, de pe primul loc și fără să fi cunoscut înfrângerea în grupă. O performanță extraor-di-na-ră, cu care puține, foarte pu-ține echipe de la noi - le nu-mă-răm, probabil, pe degetele unei singure mâini - se pot mândri.

Culmea e că, și în acest moment aproape euforic pentru handbalul feminin românesc, există cârcotași, ca să nu le spun altfel, care pun în umbră performanțele și rezultatele formidabile ale echipei vâlcene. Și care „cer", în numele unui drept dobândit nu se știe cum, demiterea antrenorului Radu Voina și renunțarea la unele jucătoare. Este incredibil și ni se poate întâmpla, probabil, numai nouă. Oltchim are în acest an șansa imensă de a deveni primul club din România care câștigă Liga Campionilor la un sport de echipă, de când s-a făcut trecerea de la Cupa Campionilor Europeni (câștigată de fotbaliștii de la Steaua în 1986) la noul format. Ar fi o performanță uimitoare, care nu ar face însă decât să ascundă imensele carențe de organizare, funcționare și management din sportul românesc. Ca să fim sinceri, sportul românesc, la nivel de cluburi, nici nu visează la un astfel de trofeu, însă fetele și cei de la Oltchim îl merită cu prisosință.